Limba română

cand eram copil,la noi aproape toata lumea stia romaneste,ungureste si sasesteInvatam ,mai ales copii unii de la altii,nu ne obliga nimeni si nu se opunea nimeni.Pacat ca au plecat sasii!!!!

Dar nu eram obligati, VOTAN, sa invatam acele limbi! Invatam, copii fiind, de la ceilalti copii, din placere.

Mă miră foarte mult faptul că, un moţ din satul Răchiţele al luptătorului anti-comunist Teodor Şusman, premierul Emil Boc îşi asumă răspunderea guvernului în Parlamentul României cu Legea Educaţiei, care prin prevederile sale face jocul separatist al UDMR, CNS şi Laszlo Tokes în Transilvania.
.....................................................................................................................................
Vă ofer câteva mostre de nume de personalităţi, eroi români şi toponime sau hidronime româneşti din Ardeal pe care elevii, cetăţeni români, le vor învăţa în limba maghiară: Vitéz Mihályt, Miklos Balcescu, Hunyadi Janos, Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan, Pintea a Bátor , Abram Janos, Maros, Szamos, Segesvár, Kárpát, Kolozsvar, Erdélyi-középhegység, Máramaros. Traducerea vă las pe voi să o faceţi…

Despre Legea maghiarizării învăţământului din Transilvania

http://www.napocanews.ro/2010/10/despre-legea-maghiarizarii-invatamantului-din-transilvania.html

Evolutia principatului nu a continuat în acelasi ritm dupa integrarea sa în România, desi elitele transilvane au crezut ca prefacerile de la sfârsitul secolului al XIX-lea – dezvoltarea structurilor birocratice şi politice, lansarea economica a provinciei, progresele culturale, evolutiile administrative şi urbane – vor face din Transilvania după 1 decembrie 1918 motorul viitorului stat. Prerogativele de autonomie relativa pe care le primise prin Consiliul Diligent imediat după Unire si care ar fi putut permite mentinerea avantajelor dobândite în perioada habsburgica au fost repede desfiintate de noul "centru". Politica fata de Transilvania a ramas în perioada care a trecut de la alipirea la România una de subordonare.
Cercetarea fenomenelor care au loc între centrele variabile si uneori multiple la care se raporteaza Transilvania si aceasta provincie care este tratata ca "periferie" pune în evidentă nu doar relatiile de autoritate dintre centru si periferie, ci si solutiile pe care periferia le cauta pentru a-si schimba statutul.

http://www.edrc.ro/docs/docs/transilvania/001-019.pdf

dolion a scris:

Vitéz Mihályt, Miklos Balcescu, Hunyadi Janos, Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan, Pintea a Bátor , Abram Janos, Maros, Szamos, Segesvár, Kárpát, Kolozsvar, Erdélyi-középhegység, Máramaros.

Râzi si apoi plângi când vezi asa ceva!

La tâmpeniile ungurilor din Ardeal, astept să văd răspunsul/pozitia celor ce sunt români cu adevărat. Sau nu mai sunt?

...se cuvine să ne oprim asupra termenului de Transilvania... Termenul Transilvania, în ciuda celor două cuvinte latine care-l alcătuiesc, nu este un termen românesc sau dat de români. El a fost precedat de un altul - un sinonim - şi anume Ultrasilvana sauterra Ultrasilvania şi s-a născut în secolele X-XI, adică în perioada în care graniţa Ungariei a fost în zona marii păduri ce separa Crişana de regiunile intracarpatice. Din punct de vedere maghiar, ţara stăpânită atunci de unguri era „dincoace" de marea pădure, iar ceea ce era „peste" sau „dincolo de"(—ultra, trans) pădure era un loc, deocamdată, necunoscut. De aceea, acest loc, unde domnia o avusese românul Geloti,a fost numit de unguri Erde-elw (mai apoi Erdely), adică „peste pădure" sau „ţara de peste pădure" şi acest nume a rămas apoi consacrat, atât în maghiară, cât şi în latină (forma latină este sinonimă cu cea maghiară). Evoluţia numelui latin, în ordine cronologică, este următoarea: de laUltrasilvana, laTransilvana şi, apoi, laTransilvania.
In afară de aceste nume, Transilvania a mai fost numită, de la sfârşitul secolului XIII, Septem Castra, nume preluat de saşi în formă germană caSiebenbiirgen şi însemnând „şapte cetăţi". Termenul pare legat de rolul important atribuit în evul mediu cifrei şapte si de modul cum acest rol s-a reflectat chiar în realităţile Transilvaniei: şapte conducători unguri (H et u m o g e r ), şapte triburi, şapte comitate, şapte scaune etc.
Românii nu au avut, probabil, o denumire specifică pentru întreaga regiune intracarpatică, deoarece ei nu au apucat, în nume românesc, să facă din această zonă o ţară, adică o alcătuire politică feudală, un stat centralizat. Desigur, ei vor fi avut un nume pentru „ducatul" lui Gelou, dar izvoarele nu ni-1 transmit, aşa cum au avut nume pentru toate ţările de pe cuprinsul Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, ca şi pentru cele de la sud şi est de Carpaţi. Asemenea nume vor fi fost Ţara Haţegului, a Oltului, a Maramureşului, a Bârsei, a Beiuşului, a Năsăudului etc. La sud şi est de Carpaţi, unde ţările (statele) cele mici s-au unit în cuprinsul celor mari, centralizate, a apărut la români, în chip firesc, un nume înglobant, general şi generic. In Transilvania, ţările mici nu au mai apucat să dea naştere ţării celei mari, decât prin cucerirea străină. De aceea, Transilvania, nefiind un stat în nume românesc, cu putere politică românească, nu a avut în română o denumire specifică. Târziu, probabil din raţiuni adminis- trative, a fost preluat în română termenul de Ardeal, după maghiarul Erdely. încercările unor cercetători de a stabili o altă etimologie pentru cuvântul Ardeal, deşi tentante, nu s-au dovedit suficient de convingătoare. Ulterior, pe măsura evoluţiei limbii literare şi sub influenţă livrescă a fost preferat în română - lucru valabil şi astăzi -termenul Transilvania, calchiat mai bine caracterului romanic al limbii române.

http://www.scribd.com/doc/15766454/Romanii-Si-Maghiari-Din-Transilvania-Sec-IXXIV-de-Ioan-Aurel-Pop-

Pronunciamentul de la Blaj din 3 mai 1868 a fost o formă de acţiune politică a fruntaşilor români din Transilvania prin care s-a protestat împotriva abolirii autonomiei şi încorporării Transilvaniei la Ungaria. În contextul dualismului austro-ungar, Transilvania a avut parte de consecinţe nefaste, cunoscând o intensă politică de maghiarizare, fundamentată pe noile legi privind naţionalităţile, presa, învăţământul, alegerile.

La 3/15 mai 1868, la împlinirea a două decenii de la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un grup de fruntaşi ai românilor din Transilvania dau publicităţii un nou protest împotriva abolirii autonomiei Principatului şi încorporării lui la Ungaria. Pronunciamentul de la Blaj, aşa cum este cunoscut în istorie acest act de protest în masă, a fost publicat în ziarele româneşti din Transilvania: „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Federaţiunea”, iar un exemplar a fost înaintat guvernului. Autorii protestului arată că „inteligenţa română, adunată spre a serba aniversarea zilei de 3 mai” s-a adunat pentru a discuta asupra situaţiei politice prezente, în care a fost aruncată „în contra voinţei sale”, şi împreună au alcătuit acest pronunciament, „din dorinţă către patrie şi naţiunea noastră”.

În acest act se reafirmă că „românii, majoritatea precumpănitoare a locuitorilor Transilvaniei” rămân neclintiţi pe lângă principiile din 3/15 mai 1848. Ei se pronunţă pentru autonomia Transilvaniei pe baza diplomei leopoldine, pentru repunerea în vigoare a legilor adoptate de Dieta de la Sibiu în 1863 (legea privind egalitatea politică şi confesională a naţiunii române şi legea prin care limba română devenea oficială în Transilvania, alături de limba maghiară şi germană), pentru redeschiderea Dietei transilvane pe baza unei adevărate „reprezentaţiuni poporale”, căci Dieta de la Pesta nu poate fi îndreptăţită a face legi valide pentru Transilvania. Se mai arată că, în condiţiile existente, singura cale de a obţine „încuviinţarea şi şi valoarea convicţiunilor noastre politice” este cea a publicităţii, făcând astfel un serviciu regimului prin „descoperirea francă a nemulţumirii provenitoare din purcederea dânsului în afacerile Transilvaniei”.

În zilele ce au urmat, ziarele au publicat numeroase declaraţii de solidaritate cu poziţia exprimată în Pronunciamentul de la Blaj. Autorităţile maghiare au trecut la măsuri represive, declanşând o aprigă campanie de persecuţii. Iacob Mureşanu a fost destituit din funcţia de director şi profesor al gimnaziului din Braşov, sub motiv că a fost pus în urmărire penală pentru crimă de tulburare a ordinii publice, deoarece publicase Pronunciamentul în „Gazeta Transilvaniei”. Acuzaţi de crimă contra liniştii publice, principalii autori ai documentului urmau să fie judecaţi de tribunalul din Târgu Mureş.

În Dieta de la Pesta, patru deputaţi români au interpelat guvernul (prin Ilie Măcelariu), în legătură cu măsurile poliţieneşti şi judiciare ordonate împotriva intelectualilor consideraţi principalii semnatari ai Pronunciamentului. În România numeroase gazete, precum „Românul”, „Trompeta Carpaţilor”, au publicat articole de solidarizare cu românii din Transilvania. Numeroşi intelectuali, precum Carol Davila, B. P. Haşdeu, au mers în Transilvania în iunie 1867, cu ocazia încoronării lui Franz Josef ca rege al Ungariei, pentru a protesta împotriva dualismului.

Ca urmare a frământărilor politice, o ordonanţă regală a suspendat procesul intentat semnatarilor Pronunciamentului de la Blaj.

Bibliografie

* Păcăţian, Teodor V. - Pronunciamentul de la Blaj, în revista „Transilvania”, LIX (1918), nr. 1, p. 26–37
* Retegan, Simion - Pronunciamentul de la Blaj, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, IX (1966), p. 127–142
* Stan, Stoica (coordinator) - Dicţionar de Istorie a României, Bucureşti, Editura Meronia, 2007, p. 50-51
* Smeu, Georgeta - Dicţionar de Istoria Românilor, Bucureşti, Editura Trei, 1997, pp.292-293 ISBN 973-98034-6-6
* Colectiv de autori - Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, Manual pentru clasa a XII-a, ediţia a II-a, Editura Petrion, Bucureşti, 2000, pp.112-113 ISBN 973-9116-95-7
* Colectiv de autori - Istoria Românilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, pp. 91 ISBN 973-99807-1-5

...De aici, de la Alba Iulia va porni, invelita in vesmantul cultural al vremii de atunci, vestirea pentru toata suflarea romaneasca a acestei idei. In prefata tiparita a " Noului Testament " aparut la Alba Iulia in 1648 (cand trimisii orasului participau la Westfalia alaturi de mai toate puterile europene pentru rostuirea pacii care incheia razboiul de 30 de ani ), mitropolitul Simion Stefan formuleaza ideea necesitatii unei limbi scrise comune pentru toti romanii din toate provinciile. Acum apar 16 carti scrise in limba romana, printre care, in 1699 apare prima carte didactica in limba romana din Transilvania si anume "Bucoavna" (abecedar). Cronicarul turc Evlia Celebi descrie Alba Iulia ca avand palate impodobite cu fresce si mozaicuri, fantani arteziene si oglinzi de Murano, iar in 1658 si 1662 ostile turcesti si tataresti prada si ard din nou, orasul...

http://www.enciclopedia-dacica.ro/alba_iulia/alba_iulia.htm

Foarte interesant articolul, merita citit!

Limba română în jurnalele din Austria
de Titu Maiorescu in 1868

Stilul jurnaliştilor români din Transilvania, Bucovina şi Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii şi prin construcţiunea lor sintactică, compatrioţii noştri de peste Carpaţi introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu naţional, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o şi cei ce o continuă nu par a avea conştiinţa răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stilişti ai literaturii române.

Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generaţie de tineri cu acelaşi sistem de expresii, şi limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcţii străine fără nici o adaptare de stil şi incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar...

https://secure.wikimedia.org/wikisource/ro/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83_%C3%AEn_jurnalele_din_Austria

Amenintarea Jobbik

Partidul de extrema dreapta „Jobbik” a inaintat in plenul parlamentului de la Budapesta un amendament constitutional prin care solicita revenirea la drapelul din perioada 1920 – 1945, pe care figureaza si Sfanta Coroana maghiara. In acelasi timp, formatiunea doreste ca in toate scolile din Ungaria sa fie afisata ultima fraza din rugaciunea nationala compusa dupa Tratatul de la Trianon, care spune: “Cred intr-unul Dumnezeu, cred intr-o singura tara, cred intr-un singur adevar divin etern, cred in renasterea Ungariei”.
Sandor Porzse, parlamentar Jobbik, a declarat ca Sfanta Coroana, “care a fost inlaturata de pe steagul national de regimul comunist”, simbolizeaza unitatea maghiarilor din Bazinul Carpatic, informeaza MTI. Acesta a adugat ca rugaciunea era recitata la aproape toate evenimentele oficiale, afisata in institutiile publice si tiparita pe coperatile tuturor cartilor, in perioada Horthysta.
Referindu-se la initiativa Jobbik, Tamas Lukacs, parlamentar crestin-democrat, a afirmat pentru cotidianul Magyra Hirlap ca afisarea textului rugaciunii in scoli ar reprezenta “o sinucidere politica” pentru Ungaria si ar genera conflicte nedorite cu statele vecine.

http://karadeniz-press.ro/kara/exttrema-dreapta-maghiara-autonomizeaza-transilvania/

"Sunt reprosuri si stupide, si ipocrite. Ipocrite pentru ca in UE, in spatiul Schengen spre care tanjim, chestiunea nationalismelor inflamate este doar o forma de politicianism ieftin. Niciun om cu mintea intreaga nu poate crede sincer ca Ungaria ar mai putea avea o pretentie teritoriala sau ca o reviziuire a frontierelor ar mai fi de actualitate cat de mica.

Stupida pentru ca ceea ce ar trebui sa ne intereseze in primul rand ar fi ca in Harghita si Covasna sa fie cunoscute istoria si geografia Romaniei, nu limba in care ele sa fi studiate. Ba chiar, pragmatic vorbind, cele doua materii vor fi mai bine asimilatate daca vor fi predate in limba cea mai accesibila elevilor.

De fapt, adevaratele obiectii la Legea Educatiei tin de marile probleme si incompatibilitati ale rectorilor, desi chiar varianta guvernului este cu mult prea permisiva in raport cu nepotismul si sistemul clanurilor instalate in universitatile romanesti. Adevarata opozitie la Legea Educatiei trebuie cautata in interesele parlamentarilor profesori universitari ca nici ei nu mai stiu cate norme au prin tot felul de facultati. Iar interesele acestea sunt transpartinice."

http://www.ziare.com/politica/lege/miza-legii-educatiei-1058761

Cristina a scris:

...ceea ce ar trebui sa ne intereseze in primul rand ar fi ca in Harghita si Covasna sa fie cunoscute istoria si geografia Romaniei, nu limba in care ele sa fi studiate.

Este foarte important ca limba oficială a unei tări să fie cunoscută de toti cei ce locuiesc în tara respectivă.
Am venit în Canada, am învătat limba acestei tări, iar canadianul care merge în România trebuie să facă la fel, să învete limba acelei tări. La fel si cu ungurii: ei au venit în Transilvania, nu românii care erau de veacuri acolo.

Interviu cu Grogore Vieru despre ce inseamna limba romana:

..................................................................................................................................
– Când ai înţeles prima oară că eşti nu numai moldovean, ci şi român?
– Ştiam de la şcoală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean şi nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă, de alt cântec şi de altă datină. Români erau cei din manuale care ne „ocupaseră” şi ne „bătuseră” pe toţi de-a rândul, ne „luaseră” bucata de pâine de la gură şi – culmea! – ne obligau să vorbim... româneşte. Deci „nu” eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenişul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal. Aveam România (şi o am) în sânge, pentru că sângele nu puteau să mi-l schimbe. Dar nu eram încă bine lămurit dacă lacrima care-mi umplea întreaga fiinţă se numeşte România. Nici mama, Dumnezeu s-o ierte, nu ştia, pentru că aşa ne învăţaseră cei 150 de ani de stăpânire ţaristă: să nu ştim. Ea vorbea româneşte, ca şi întregul sat, cânta româneşte, punea busuioc la icoană româneşte, torcea, ţesea şi broda româneşte, se lăsa duminica jos, în răcoarea nucului din faţa casei, româneşte, îşi înflora hornul casei cu mâna ei româneşte, se îngândura româneşte, răbda româneşte, era mândră că tata făcuse armata dincolo de Prut, la Dorohoi, şi că aveam neamuri dincolo, dar zicea că este moldoveancă, iar nu româncă. Doar un unchi de-al meu, Petru, numai suflet şi numai vână, care făcuse şi el armata dincolo, un mare iubitor de muzică, trompetist, care plânge ori de câte ori ascultă la radio sau la televizor muzică populară românească, mi-a spus într-o zi, mai demult: „Să nu-şi bată ei capul, suntem români, căci nu se află muzică mai frumoasă pe faţa pământului decât muzica românească”.

http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=333

Emil Condor a scris:

Cristina a scris:

...ceea ce ar trebui sa ne intereseze in primul rand ar fi ca in Harghita si Covasna sa fie cunoscute istoria si geografia Romaniei, nu limba in care ele sa fi studiate.

Este foarte important ca limba oficială a unei tări să fie cunoscută de toti cei ce locuiesc în tara respectivă.
Am venit în Canada, am învătat limba acestei tări, iar canadianul care merge în România trebuie să facă la fel, să învete limba acelei tări. La fel si cu ungurii: ei au venit în Transilvania, nu românii care erau de veacuri acolo.

In primul rind, de ce se vorbeste doar despre unguri, avind in vedere ca nu este vorba (numai) despre ei, ci despre toate minoritatile nationale? Faptul ca se tot bate moneda ungureasca este -pentru mine- un motiv in plus sa fiu suspicioasa referitor la scopul real al celor (si ma refer aici strict la politruci) ce o fac si o alimenteaza, sub falsa masca a romanului mai "adevarat" decit celalalt. In al doilea rind, eu sunt convinsa ca cetatenii romani de etnie maghiara - responsabili - cunosc foarte bine importanta cunoasterii limbii oficiale, respectiv a limbii romane. Cei care nu invata limba romana (fie ei maghiari si chiar romani ) vor avea de pierdut, daca au de gind sa traiasca in Romania, si este strict problema lor (de exemplu, bacalaureatul se da numai in limba romana ) .

Cristina a scris:

In primul rind, de ce se vorbeste doar despre unguri, avind in vedere ca nu este vorba (numai) despre ei, ci despre toate minoritatile nationale?

De ce? Răspunsul e atât de simplu: doar ungurii vor un petec din România, nu sârbii, sau macedonienii, nu bucovinenii sau turcii, nu slovacii sau grecii, nimeni în afară de unguri.

dolion a scris:

Interviu cu Grogore Vieru despre ce inseamna limba romana:

..................................................................................................................................
– Când ai înţeles prima oară că eşti nu numai moldovean, ci şi român?

Mereu sunt fascinat de povestirile adevăratilor români din Moldova de peste Prut.
Sufletul meu plânge după Basarabia noastră.

Emil Condor a scris:

Cristina a scris:

In primul rind, de ce se vorbeste doar despre unguri, avind in vedere ca nu este vorba (numai) despre ei, ci despre toate minoritatile nationale?

De ce? Răspunsul e atât de simplu: doar ungurii vor un petec din România, nu sârbii, sau macedonienii, nu bucovinenii sau turcii, nu slovacii sau grecii, nimeni în afară de unguri.

Nu, Emil, nu ungurii vor un petec din Romania, ci o mina de politruci extremisti iresponsabili gen Tokes, care musca mina care le-a fost intinsa de Romania, tara care le tolereaza ambitiile prostesti, poate mai mult decit ar trebui. Sa le fie rusine! Dar eu nu am sa le fac jocul, bagindu-le in seama ineptiile stupide sau -mai rau- raspunzind la ele cu altele. Singurul lor scop este invrajbirea, dezbinarea, destabilizarea si crearea de haos, ei stiu foarte bine ca nu vor avea in veci Transilvania romaneasca!

Cristina a scris:

Emil Condor a scris:

Cristina a scris:

In primul rind, de ce se vorbeste doar despre unguri, avind in vedere ca nu este vorba (numai) despre ei, ci despre toate minoritatile nationale?

De ce? Răspunsul e atât de simplu: doar ungurii vor un petec din România, nu sârbii, sau macedonienii, nu bucovinenii sau turcii, nu slovacii sau grecii, nimeni în afară de unguri.

Nu, Emil, nu ungurii vor un petec din Romania, ci o mina de politruci extremisti iresponsabili gen Tokes, care musca mina care le-a fost intinsa de Romania, tara care le tolereaza ambitiile prostesti, poate mai mult decit ar trebui. Sa le fie rusine! Dar eu nu am sa le fac jocul, bagindu-le in seama ineptiile stupide sau -mai rau- raspunzind la ele cu altele. Singurul lor scop este invrajbirea, dezbinarea, destabilizarea si crearea de haos, ei stiu foarte bine ca nu vor avea in veci Transilvania romaneasca!

Imi pare bine ca esti atat de optimista. Ai fost vreodata in Harghita si/sau Covasna si ceri o cafea? Asa: Va rog o cafea.
Noi am fost. Doina a cerut "o cafea" si a primit o posirca, eu, ca mai rup oleaca de maghiara (si aveam nevoie de o cafea buna atunci ) am cerut "egy kave" sau cam asa ceva. Si am primit o cafea buna.
Ungurii din Harghita si Covasna nu vor sa invete romaneste. Pe mine ma oripileaza stirile de la orele 5, cand, din greseala, apuc sa ma uit la ele, si vad ca orice stire din zona este subtitrata.

Da, Nicu, si eu m-am lovit de asa ceva tot în Covasna, la Sfântul Gheorghe:
mi-a spus simplu că „Nem tudom, romano” sau cam asa ceva...
Pe vemea respectivă am fost socat: în tara mea, nu stie limba mea si pe deasupra mai lucrează cu publicul (la magazin alimentar)?!

Si eu am fost in Har/Cov , de exemplu la Odorheiul Secuiesc, la Tusnad sau la Balvanjos. Si eu am dat de situatii jenante (pentru ei!) de genul celor expuse de voi, dar au fost exceptii, pe care le-am tratat ca atare, inclusiv facindu-le observatiile de rigoare. Dar nu pot spune ca a fost o situatie generalizata, in niciun caz. Ba mai mult, am intilnit foarte multi maghiari extrem de amabili si binevoitori, cu care am discutat in termeni corecti inclusiv despre iesirile nepotrivite ale unor conationali ai lor si pe care le condamna si ei, cu aceeasi fermitate.

Si eu am strabatut zona, am stat cateva saptamani in Bodoc, unde nu prea se vorbeste romaneste, dar nu am avut probleme. Prin felul meu, nu intru in bucluc decat foarte rar!

Apoi,nu-s chiar toti batuti in cap

Draga Votan.
Nu numnai ca trebuie vorbita frumos, dar trebuie si scrisa corect dulcea limba romaneasca.
Fie in Transilvania, fie in Moldova, Muntenia, sau Oltenia. Si chiar si in Banat.
Ca doar de aceea se spune ca "tot Banatu-i fruncea".
Sunt destule greseli, chiar si aici pe forum.
Fara sa te superi pe mine, iata un dezcord in postul de mai sus:

insasi ai nostri

Corect ar fi

insisi ai nostri

Va dau un sfat:
Atunci cand aveti dubii cu acest pronume, asa-zis de intarire, evitati-l.
Il puteti inlocui cu

"chiar"
pentru orice numar, persoana, sau gen.

Asadar:

"chiar ai nostri"

Sa nu va inchipuiti ca acest lucru il stiu de la mine.
M-a invatat si pe mine altcineva.
Scuze, Votan, pentru corectura de mai sus.

Amu, as vrea sa zic ceva despre limba noastra, atat de "imbogatita" in ultimii ani
de ziaristi, crainici tv, si nu numai.

Iata doua exemple, pentru mine mai recente:

1. Pia Tanasescu zicea, mai deunazi, despre Melescanu ca

"are expertiza"

Consultand dictionarul, nu vad nicaieri faptul ca "a avea" are de a face
in expresii cu "expertiza".
Eu stiu ca exista cuvantul "expert", care merge perfect cu "a fi".

2. A avut loc un macel la Bucuresti "intr-un coafor".

Criminaul, si nu atacatorul, cum auzit la stiri,
"a intrat in coafor".

E adevarat ca dictionarul da si acest sens pentru cuvantul "coafor":
locul unde te coafezi".
Nu numai sensul principal " cel care iti tunde, vopseste, etc, parul.

Acest sens, in opinia mea, este cam bagat pe gat, luat direct din franceza.
Unde, ca si in engleza, nu au termen pentru asa ceva.
Prin extensie, am putea zice, ca " am intrat in frizer", nu in frizerie.
Am intrat in carciumar, nu in carciuma. etc...

Nu ar fi mai bine sa zicem "coafura", pentru locul unde te coafezi?

Nu stiu, dar cum ar fi sa-ti lasi prietena, sotia, sau mai stiu eu pe cine,
"sa intre in coafor"?!.. Si singura....
Ca se duce la coafor, e una, dar sa intre in el, e altceva, nu?

3. Ma uit, privesc la televizor.
E o expresie incetatenita la noi, asa de mult incat e imposibil sa faci pe cineva sa
zica:
"privesc la televiziune", in sensul ca privesc o emisiune de televiziune.
Care, normal, obiectul care ii da viata este un televizor.
Francezii, iata ca putem sa-i imitam aici, nu zic ca privesc obiectul televizor,
ci "je regarde al la tele(vision)", "tele" fiind prescurtarea de la "televiziune", nu de la "televizor".

Ar fi mai multe, dar ma opresc aici.
Sunt convins, ca fiecare dintre noi stim mai multe,....
Cum ar fi si expresia aceasta:
"fiecare dintre noi stim",
asa e corect, iar gresit este
"fiecare dintre noi stie"
Asta tot de la francezi o stiu.
Exista asa-zisul "acord la distanta", pe care limba noastra nu-l accepta.

Pe langa matematica, gramatica a fost marea mea pasiune.
Cele doua limbi, franceza si engleza, le-am invatat cu ajutorul gramaticii.

Sunt convins ca si eu fac multe greseli.
Atat in vorbire, ca sa nu mai vorbesc in scris.
Recunosc ca nu e usor sa scrii si sa vorbesti corect.

Principalul este sa incerci sa inveti tot timpul.
Astfel incat, apoi, sa poti spune:

"Now I know."
In sensul ca ,acum, o stiu si pe asta, cum e bine.
Omul, cat traieste, invata.
Si tot nu le stie pe toate.
Dar, daca n-ar invata deloc?...

Incep prin a scrie ce zice dexonline despre



E-mail (cuv. engl.) Poștă electronică ◊ „[...] poșta electronică (E-mail) prin care cititorii trimit observații și comentarii autorilor articolelor, iar aceștia răspund pe aceeași cale.” Ad. 5 VII 95 p. 7. ◊ „E rândul spaniolilor să constate amenințarea spanglish-ului pătruns mai ales pe cale... informatică, în special prin mesajele e-mail ale rețelei Internet.” R.lit. 42/95 p. 15. ◊ „Genul epistolar, de pildă, se va schimba radical datorită e-mail-ului, ceea ce nu înseamnă că scrisorile electronice sunt mai de valoare decât cele tradiționale.” R.lit. 9/96 p. 3; v. și zapare [pron. iméil]
Sursa.....




Sunt surprins neplacut de invazia englezeasca din lb. romana.




Expresii ca: "ai adresa de mail?"sau iti trimit "pe mail", imi deranjeaza si auzul si ratiunea.



E adevarat ca e mai scurt decat a zice "e-mail" sau "par poste electronique" cum zic francezii, dar nu trebuie sa ajungem , nici sa ne batem joc de limba noastra, si nici de engleza.

"mail", pronuntat corect "meil", nu inseamna deloc ceea ce vor sa spuna unii prin expresiile de mai sus.

Eu zic ca ar trebui sa ne dam osteneala sa spunem cum trebuie.

Asa o sa ajungem exact ca si cu povestea cu "ok".

O stiti?

Se zice ca o personalitate politica americana, de rang inalt, daca nu chiar un presedinte, a caligrafiat incorect ceea ce a auzit.

Adica: i s-a spus "all correct" si el e scris pe scurt "o.k.", in loc de "o.c."ceea ce

nu s-ar pronunta la fel.

Asa si cu expresiile de mai sus.

La "Hotel Sidney" din Craiova, si nu la "Hotel Craiova", din Sidney, era scris la fiecara etaj: 1 floor, 2 floor, 3 floor, 4 floor, cifrele urmate de cate un zero mic ca la grade.

De ce ne-om prosti atata nu stiu.....

Ion a scris:

...invazia englezeasca din lb. romana.

Când vorbim despre cetătenii români care preferă folosirea anumitor termeni în engleză, nu e nimic de făcut decât educarea lor. Cum? Simplu, zic eu, cei care folosesc mijloacele scrise sau vorbite de comunicare cu populatia prin mass-media ar trebui să fie obligati în a folosi doar limba română.