Limba română

Ion a scris:

A propos de pluralul substantivelor in limba romana si intoleranta noastra fata de cei care il gresesc. [...]
Iata un link aici
https://autismro.wordpress.com/2008/03/12/pluralul-substantivelor/

Mi-aş permite şi eu un comentariu la o "formă" de plural: lapte/lapţi. Lapte este ceva ce ne dă vaca, lapţi este altceva, ce ni-i dă peştele. Dar am putea admite că şi lapţii sunt tot un fel de lapte...

Bine, asta a fost doar glumă: formele de plural lapţi şi lăpturi există... scrie în DEX!

Anahoret a scris:

Ion a scris:

A propos de pluralul substantivelor in limba romana si intoleranta noastra fata de cei care il gresesc. [...]
Iata un link aici
https://autismro.wordpress.com/2008/03/12/pluralul-substantivelor/

Mi-aş permite şi eu un comentariu la o "formă" de plural: lapte/lapţi. Lapte este ceva ce ne dă vaca, lapţi este altceva, ce ni-i dă peştele. Dar am putea admite că şi lapţii sunt tot un fel de lapte...

Bine, asta a fost doar glumă: formele de plural lapţi şi lăpturi există... scrie în DEX!

Dragos cu e corect Grizonat sau grizonant ? ca ma contrazic cu Roxu mic ))pup si ti multumesc pentru tot

Corect este grizonant, pentru că aşa scrie şi la DEX.
Însă termenul incorect, grizonat, se foloseşte foarte mult. Este posibil ca în câţiva ani să-l găsim şi în dicţionare.

Anahoret a scris:

Corect este grizonant, pentru că aşa scrie şi la DEX.
Însă termenul incorect, grizonat, se foloseşte foarte mult. Este posibil ca în câţiva ani să-l găsim şi în dicţionare.

Daca ar exista in romaneste "a grizona", atunci ar fi si "grizonat"

Cum " a grizona'' nu e in dictionar, nu e nici participiu corespunztor.
Asta pana cand niste politicieni sau jurnalisti, tot gresind, nu-l vor impune...

In schimb in franceza exista "grisonner", care inseamna "a incepe sa-ti  albeasca parul''.

In mod normal, in frantuzeste avem participiul trecut grisonné(e).
Romanii au luat numai forma de participiu prezent "grizonant", corespunzator in romaneste cu gerunziu...

Asadar eu cred ca nici "grizonat" n-ar fi gresit, daca s-ar incetateni si in romaneste expresia
"am grizonat", in loc de "a incepe a albi"....Nu prea suna frumos, nu?
Dar ce "a antama" suna mai frumos? Care inceamna, de fapt, tradus, in romana, corect " a incepe ceva" ce a fost neinceput, neatins, virgin inainte...


Cititi cartea lui Lucian Boia " Romania lui "ca" si  "ca si" '', sau cam asa ceva....

Anahoret a scris:

Corect este grizonant, pentru că aşa scrie şi la DEX.
Însă termenul incorect, grizonat, se foloseşte foarte mult. Este posibil ca în câţiva ani să-l găsim şi în dicţionare.

multumesc frumos

Ion a scris:

Asadar eu cred ca nici "grizonat" n-ar fi gresit, daca s-ar incetateni si in romaneste expresia
"am grizonat", in loc de "a incepe a albi"....Nu prea suna frumos, nu?
Dar ce "a antama" suna mai frumos? Care inceamna, de fapt, tradus, in romana, corect " a incepe ceva" ce a fost neinceput, neatins, virgin inainte...

Cred că diateza reflexivă ar fi cea mai potrivită: a se grizona.
Păi dacă folosim "a antama" atunci de ce n-am folosi şi "a debuşa"?!

Anahoret a scris:

Ion a scris:

Asadar eu cred ca nici "grizonat" n-ar fi gresit, daca s-ar incetateni si in romaneste expresia
"am grizonat", in loc de "a incepe a albi"....Nu prea suna frumos, nu?
Dar ce "a antama" suna mai frumos? Care inceamna, de fapt, tradus, in romana, corect " a incepe ceva" ce a fost neinceput, neatins, virgin inainte...

Cred că diateza reflexivă ar fi cea mai potrivită: a se grizona.
Păi dacă folosim "a antama" atunci de ce n-am folosi şi "a debuşa"?!  

de la Busoi ahahahahahahhh

Anahoret a scris:

Ion a scris:

Asadar eu cred ca nici "grizonat" n-ar fi gresit, daca s-ar incetateni si in romaneste expresia
"am grizonat", in loc de "a incepe a albi"....Nu prea suna frumos, nu?
Dar ce "a antama" suna mai frumos? Care inceamna, de fapt, tradus, in romana, corect " a incepe ceva" ce a fost neinceput, neatins, virgin inainte...

Cred că diateza reflexivă ar fi cea mai potrivită: a se grizona.
Păi dacă folosim "a antama" atunci de ce n-am folosi şi "a debuşa"?!  

In franceza, n-am vazut forma reflexiva....

Dex-ul zice:

DEBUȘÁ, debușez, vb. I. Intranz. A ieși dintr-un loc îngust, dintr-un loc acoperit. – Din fr. déboucher.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalin

La fel e si

MARȘÁ, marșez, vb. I. Intranz. A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marcher.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Dupa cum se forteza si introducerea verbului " a focusa" din engleza.
"Sa ne focusam"... Ce urat suna!!....

In dex este deja

FOCUSÁRE s.f. (Rar) Focalizare. [După germ. fokussieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Etc.....

Limba romana se imbogateste si ea cum poate... Daca toata lumea alearga dupa imbogatire, de ce n-ar face si limba la fel?!....

Ion a scris:

In franceza, n-am vazut forma reflexiva....

Era doar o glumă, la ideea că oareşce "jurnalişti" şi politicieni ar putea îmbogăţi DEX-ul.

Ion a scris:

FOCUSÁRE s.f. (Rar) Focalizare. [După germ. fokussieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Etc.....

Limba romana se imbogateste si ea cum poate... Daca toata lumea alearga dupa imbogatire, de ce n-ar face si limba la fel?!....

Focusare, în loc de concentrare (chiar dacă este menţionat în dicţionare), mă irită la fel de mult ca locaţie ca substit pentru loc. Uneori mă gândesc ce faţă ar face împricinatul dacă i s-ar cere, la completarea unui formular, "data şi locaţia naşterii".

Acu... ai şi tu dreptate: limba, ca şi oamenii, se poate îmbogăţi. Dar, dacă eşti bogat, nu înseamnă că ai şi stil...

Anahoret a scris:

Acu... ai şi tu dreptate: limba, ca şi oamenii, se poate îmbogăţi. Dar, dacă eşti bogat, nu înseamnă că ai şi stil...

Corect

Anahoret a scris:

Ion a scris:

In franceza, n-am vazut forma reflexiva....

Era doar o glumă, la ideea că oareşce "jurnalişti" şi politicieni ar putea îmbogăţi DEX-ul.

Ion a scris:

FOCUSÁRE s.f. (Rar) Focalizare. [După germ. fokussieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Etc.....

Limba romana se imbogateste si ea cum poate... Daca toata lumea alearga dupa imbogatire, de ce n-ar face si limba la fel?!....

Focusare, în loc de concentrare (chiar dacă este menţionat în dicţionare), mă irită la fel de mult ca locaţie ca substit pentru loc. Uneori mă gândesc ce faţă ar face împricinatul dacă i s-ar cere, la completarea unui formular, "data şi locaţia naşterii".

Acu... ai şi tu dreptate: limba, ca şi oamenii, se poate îmbogăţi. Dar, dacă eşti bogat, nu înseamnă că ai şi stil...

Pe noi ne irita, pe altii ii incanta...
Fiecare cu auzul lui...
Cu generatia lui, cu lumea lui...
Dictionarele sunt facute si ele tot de oameni.
Ele functioneaza ca o lege, avand la baza o alta lege...

Dar când legile ies de sub control, ceva trebuie făcut, nu-i așa?

Aşa este!
În fond, am mai spus că limba este vie şi evoluează. În plus (şi am mai dat exemple cu mai mult timp înainte) limba română a mai fost supusă bombardamentelor cu cuvinte turceşti, greceşti, franţuzeşti sau germane şi nu s-a deteriorat foarte tare. Cuvintele care au fost necesare au rămas, celelate au devenit... arhaisme. Înclin să cred că are şi limba anticorpii ei!

Emil Condor a scris:

Dar când legile ies de sub control, ceva trebuie făcut, nu-i așa?

Viata isi spune cuvantul. Oricare ar fi domeniul, inclusiv cel lingvistic.
Aceasta e cea mai aspra lege.

E ceva ce nu inteleg aici.
Din moment ce focusare=focalizare , vezi mai jos:

FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink,

si focalizare inseamna si focusare, vezi mai jos:

FOCALIZÁRE s. f. acțiunea de a focaliza. ◊ concentrarea într-un focar a razelor de unde sau de particule în mișcare; focalizație, focusare. ◊

de ce l-am mai luat pe focusare?

Asa ca, de la focusare, sa-l facem pe "a (se) focusa"?

Exact invers.
Pentru ca de la verbul la infinitiv se face forma lunga si nu invers.

In plus, pentru focalizare avem, mai intai, verbul "a focaliza", vezi mai jos:

[b]FOCALIZÁ[/b], focalizez, vb. I. Tranz. A face să treacă printr-un singur punct toate razele unui fascicul. – Din fr. focaliser. Sursa: DEX '09 (2009)

si, apoi, cum e normal, infinitivul lung, focalizare...

Asta e...
Vorba poetului:

"Nu cerceta aceste legi,
Caci esti nebun de le-ntelegi".....

Ion a scris:

E ceva ce nu inteleg aici.
Din moment ce focusare=focalizare , vezi mai jos:

FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink,

si focalizare inseamna si focusare, vezi mai jos:

FOCALIZÁRE s. f. acțiunea de a focaliza. ◊ concentrarea într-un focar a razelor de unde sau de particule în mișcare; focalizație, focusare. ◊

de ce l-am mai luat pe focusare?

Asa ca, de la focusare, sa-l facem pe "a (se) focusa"?

Exact invers.
Pentru ca de la verbul la infinitiv se face forma lunga si nu invers.

In plus, pentru focalizare  avem, mai intai, verbul "a focaliza", vezi mai jos:

FOCALIZÁ[/b], focalizez, vb. I. Tranz. A face să treacă printr-un singur punct toate razele unui fascicul. – Din fr. focaliser.  Sursa: DEX '09 (2009)

si, apoi, cum e normal, infinitivul lung, focalizare...

Asta e...
Vorba poetului:

"Nu cerceta aceste legi,
Caci esti nebun de le-ntelegi".....

Nu l-am luat, l-au luat unii care, nestiind cum trebuie limba romana, li s-a parut prea saraca... Ca sa se dea docti, cititi, atotcunoscatori...

Asa e, Zaraza!
Din pacate, sunt multi astfel de "docti"....

Iar noi ne strofocam ( termen popular, sic!) pe aici....

Dar:
"Ce-i pasa unei lumi intregi
De strofocarea mea?"

Si nu de "focusarea" altora?

Sa ma ierte poetul pentru parodie...

zaraza26 a scris:

Ion a scris:

FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren)

Nu l-am luat, l-au luat unii care, nestiind cum trebuie limba romana, li s-a parut prea saraca... Ca sa se dea docti, cititi, atotcunoscatori...

Este exact poziția mea față de noile tâmpenii din limba română: nu le folosesc.
Atâta timp cât sună „neromânesc” (lăsați-mă să zic așa!), le resping.

Un articol intresant despre limba română:

Doi lingviști ai Academiei Române au predat limba română la Cambridge

Generozitate. Acesta este secretul succesului a doi tineri români, lingviști de profesie, cu doctorat și postdoctorat la Cambridge, care tocmai ce au plecat să facă cercetare în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), fiind bursieri Fullbright. Este vorba de generozitatea mentorilor care au dedicat timp pentru a-i forma pe cei doi români și a-i ghida spre o carieră academică de invidiat. Adina Dragomirescu și Alexandru Nicolae cutreieră lumea pe la cele mai mari universități din străinătate, la conferințe de lingvistică, iar acasă, în România, lucrează la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române și la Facultatea de Litere a Universității din București. Ce presupune munca lor? Să vegheze asupra limbii române, să cerceteze evoluția acesteia în timp real. Ei au povestit într-un interviu pentru "Viitorul României" cum au ajuns să studieze la Cambridge, ca mai apoi să și predea cursuri de limba română acolo, și cum văd ei evoluția limbii române în prezent.

ARTICOLUL INTEGRAL ›› http://goo.gl/qjBx95

Anahoret a scris:

Un articol intresant despre limba română:

Doi lingviști ai Academiei Române au predat limba română la Cambridge

Generozitate. Acesta este secretul succesului a doi tineri români, lingviști de profesie, cu doctorat și postdoctorat la Cambridge, care tocmai ce au plecat să facă cercetare în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), fiind bursieri Fullbright. Este vorba de generozitatea mentorilor care au dedicat timp pentru a-i forma pe cei doi români și a-i ghida spre o carieră academică de invidiat. Adina Dragomirescu și Alexandru Nicolae cutreieră lumea pe la cele mai mari universități din străinătate, la conferințe de lingvistică, iar acasă, în România, lucrează la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române și la Facultatea de Litere a Universității din București. Ce presupune munca lor? Să vegheze asupra limbii române, să cerceteze evoluția acesteia în timp real. Ei au povestit într-un interviu pentru "Viitorul României" cum au ajuns să studieze la Cambridge, ca mai apoi să și predea cursuri de limba română acolo, și cum văd ei evoluția limbii române în prezent.

ARTICOLUL INTEGRAL ›› http://goo.gl/qjBx95

Foarte interesant, multumesc!

Aceasta bursa se dadea si pe vremea comunistilor.

Aici se vorbeste despre modul de obtinere:

http://www.uaic.ro/burse-fulbright-pentru-profesori-si-cercetatori/


sau aici:

http://www.fulbright.ro/grants/35-grants-for-romanian-citizens/104-senior-fulbright-award.html

Sa speram ca acesti tineri vor reusi "sa apere" limba romana.
"Sa-si focuseze" lupta, in principal,  pe lupta impotriva barbarismelor.

Cat vor reusi, vom vedea. Trebuie dusa o lupta sustinuta si continua.
Cu cat tehnica avanseaza, cu atat mai mult, in mod paradoxal, lupta este mai grea.
In acest sens, televiziunile trebuie folosite ca aliate in aceasta lupta.
Pe internet lupta e si mai dura..... Dar trebuie dusa si aici, cu atat mai mult.

Ion a scris:

Cat vor reusi, vom vedea. Trebuie dusa o lupta sustinuta si continua.
Cu cat tehnica avanseaza, cu atat mai mult, in mod paradoxal, lupta este mai grea.
In acest sens, televiziunile trebuie folosite ca aliate in aceasta lupta.
Pe internet lupta e si mai dura..... Dar trebuie dusa si aici, cu atat mai mult.

Spre deosebire de epocile trecute, acum comunicarea între oameni se realizează mult mai uşor (datorită sau din cauza internetului) iar împrumuturile lexicale sunt mai numeroase. Însă rămân la părerea mea – şi m-am bucurat să constat că, intuitiv, sunt pe aceeaşi soluţie cu cei doi specialişti – limba va reţine ce este necesar iar barbarismele cu pretenţie de neologisme folosite astăzi vor ajunge, în timp, arhaisme.

Pe mine mă îngrijorează tendinţa de "oficializare" a unor termeni construiţi greşit sau folosiţi greşit. Spre exemplu, singularul sanda a fost acceptat în paralel cu varianta corectă sandală. Dar, poate sunt eu mai tradiţionalist. În fond, limba trebuie să evolueze, dovadă că acum se vorbeşte altfel decât pe vremea lui Neculce.

Eu ma cert mereu cu Patraru, care "se ia" de politicieni.
Ii corecteaza, dar mai greseste si el.
I-am facut observatie cu pluralul substantivelor in "uri".

A "comis-o" si el cu pluralul de la "parapet". Si a recunoscut.

Recent s-a luat de Rizea. Iar de el s-au luat ai lui, de la "Vorbeste corect".

Iata ce i-am scris eu pe

http://www.patraru.ro/2016/03/11/patraru-adjectiv-in-tvr/

Stimate Domnule Patraru,

In emisiunea dvs., din 9 martie, il acuzati pe politicianul Rizea ca folosea un termen gresit pentru
genunchi, respectiv invechitul „genunche”. D-l Rizea se apara spunad ca, intr-un dictionar mai vechi, era admisa si aceasta forma.

In emisiunea dvs., din 10 martie, ne spuneti ca emisiunea „Vorbeste corect” va acuza ca spuneti „bombanesc”, in loc de „bomban”. Iar dvs., la randu-va, incercati sa va scuzati ca asa ati invatat la scoala..

E vreo deosebire intre felul in care se scuza d-l Rizea si felul in care va scuzati dvs?

Chiar daca e, aceasta deosebire e nesemnificativa. Important este faptul ca , privind lucrurile dintr-un anumit punct de vedere, atat d-l Rizea, cat si dvs. ati facut o greseala de exprimare.
Corect ar fi recunoastera greselii, daca e vreo greseala.

In opinia mea, nu e chiar o grava greseala, daca te exprimi folosind termeni, exagerand un pic aici, arhaici. Zic asa pentru ca termenii respectivi nu sunt atat de vechi ca sa fie considerati arhaici. Folosirea arhaismelor era considerata ca metoda literara pentru redarea culorii unei epoci.
...........................................................................................................................

In acest sens, cu trecerea la "arhaisme" a unor cuvinte ramane de vazut. Nu orice cuvant poate sa devina arhaic.
Eu as fi de parere ca unele cuvinte, introduse fortat, precum barbarismele, sa nici nu aiba dreptul de a fi trecute in dictionar.

Iar dictionarul, fie el si dex-ul, nu da decat "reguli relativ-corecte in timp" de folosire a unor cuvinte.

Pentru ca si ele, dictionarele, in ziua de azi, se schimba mult mai radid decat altadata.

Ce e corect azi, maine e incorect. Se trece foarte usor si relativ mult mai repede azi decat altadata
de la "corect la incorect".
Vezi cearta intre Patraru si Rizea si, apoi, intre Patraru si "Vorbeste corect".

Pana si "succesuri" se folosea odinioara. Apoi, EBA a fost facuta analfabeta.

La o emisiune de stiinta, un prof.dr.ing. a folosit forma de plural pentru hotel, "hotele".
Se intampla si la case si mai mari, asadar.

Cert este ca romanul nu e dispus sa invete ceva.
Mai degraba suntem gata de harta. Asa cum e si limba noastra:
"numai buna pentru o cearta conjugala", cum zicea un mexican unui profesor roman, aflat in Mexic,
auzindu-l cum discuta "un pic rastit", cu sotia lui.

Pluralul substantivelor neutre in "uri" sau "e".
Sau in amandoua?

Iata ce zice dex-ul, la rubrica "declinari":

1. succes

a. nominativ-acuzativ singular succes succesul
                                plural succese succesele,

dar si

b. nominativ-acuzativ singular succes succesul
                                plural succesuri succesurile

2. hotel

a. nominativ-acuzativ singular hotel hotelul
                                plural hoteluri hotelurile
dar si

b. nominativ-acuzativ singular hotel hotelul
                                plural hotele hotelele

3. bordel

a. nominativ-acuzativ singular bordel bordelul
                                plural bordeluri bordelurile

dar si

b. nominativ-acuzativ singular bordel bordelul
                                plural bordele bordelele

4. paradis

a. nominativ-acuzativ singular paradis paradisul
                                plural paradisuri paradisurile

b. nominativ-acuzativ singular paradis paradisul
                                 plural paradise paradisele

5. vis

a. nominativ-acuzativ singular vis visul
                                plural vise visele

dar si

b. nominativ-acuzativ singular vis visul
                                plural visuri visurile

Si, poate, mai sunt si alte exemple....

Drept este ca forma ''b'' nu (mai) e folosita. Sau e folosita mai rar.

De aici si ''aprecierile'' facute la adresa unora care le mai folosesc. Inca

Asa incat eu cred ca ar trebui sa fim mai toleranti cu acei ce folosesc (inca) forma "b".

Nu credeti?

Forma b) de la vis se foloseşte mai ales atunci când se vorbeşte despre planuri de viitor, pe când forma a) este asociată mai mult somnului.

Ex:
a) Astă noapte am avut nişte vise groaznice.
b) El are visuri măreţe: vrea să schimbe lumea.

Punctul 1 are oarecare bătaie şi spre familia lui Flatulescu, cumva?

Mi-a plăcut cum a căzut alăturarea hotel-bordel... da, foarte apropiate...

Acu' sunt iar serios. Interesant ce-ai scris! În afară de vise-visuri, credeam că celelalte forme sunt demult la reforme!