Limba română

Corecte remarcile tale, Anahoret.

Eu zic ca ar trebui sa ne bucuram ca avem mai multe "forme", pe care sa nu le dam totusi la "reforme". Sau sa le trecem ca "reforme" lingvistice.

Punctul 1. e cu adresa la EBA. Saraca de ea! Ce e drept ca e cam saraca cu duhul. Asta si din cauza ca a intrat pe un teren minat, fara sa fie pregatita sau prevenita de ce pericole o asteapta.

Inca un exemplu interesant ar fi cel cu "nivel". Care are doua forme de plural cu intelesuri diferite.

In ultimul timp, asa se pare, se admite "nivele" pentru toate cazurile.
Chiar Pruteanu zicea asta. Sa se foloseasca numai "nivele".
Si cand e vorba de "etaje" sau instrument, dar si cand e vorba de "nivel de inteligenta" de ex., pentru care pluralul corect este (sau era, nu mai stiu ce sa zic) "niveluri''.

Nivelă-nivele = boloboc
Nivel-niveluri = etaje, trepte superioare/inferioare în carieră, în jocuri, în discuţii etc.

Eu aşa le-am învăţat, aşa le folosesc!

Ca o glumă: aşa cum politicienii voiau să legalizeze şpaga în spitale, că tot se dă, aşa şi lingviştii vor să legalizeze greşelile gramaticale, că, oricum, tot aşa se vorbeşte.

Asta e buna cu "legalizarea"... M-ai facut sa rad cu hohote azi.....

Cat priveste pluralul de la "nivel" este corect cum ai invatat la scoala.
Eu m-am exprimat intr-o fraza cam "lunga" si se poate intelege gresit ce am vrut sa spun.
Dex-ul e clar, in acest sens.

Anahoret a scris:

...lingviştii vor să legalizeze greşelile gramaticale, că, oricum, tot aşa se vorbeşte.

Adică lingviștii, care în mod normal ar trebui să fie educatori, sunt în fapt, cei educați de mase...
Biată limbă! (sau beată limbă!!!)  

Emil Condor a scris:

Anahoret a scris:

...lingviştii vor să legalizeze greşelile gramaticale, că, oricum, tot aşa se vorbeşte.

Adică lingviștii, care în mod normal ar trebui să fie educatori, sunt în fapt, cei educați de mase...
Biată limbă! (sau beată limbă!!!)  

Asta eu as numi-o "interdpendenta", Emil. Sau "interactiune" intre educatori si educati.
Nici eu nu stiu cum ar fi mai bine zis.

Pana la urma si educatorii au dreptul la educatie, nu? Nu numai la a educa pe altii....
Si, de ce asta, educatia, n-ar putea veni chiar si de la cei educati?
Cum ar fi povestea aia, cand ucenicul isi depaseste mesterul....

Glumesc, bineinteles. Aici fiind vorba de altceva....

Azi, l-am urmarit pe Ion Tirirac pe Realitatea Tv.
La un moment dat, e nevoit sa foloseasca pluralul de la "aeroport".
Pentru care dex-ul da "aeroporturi''.
Privesc si la "declinari", dar nu se da decat aceasta forma.

Sinonimul acestui cuvant este "aerodrom'', mai putin folosit.

Caut la declinari si la acest cuvant si dau peste urmatoarele:

1.nominativ-acuzativ singular       aerodrom                aerodromul
                                plural         aerodromuri       aerodromurile

dar si

2.nominativ-acuzativ singular      aerodrom            aerodromul
                                plural         aerodroame   aerodroamele

Ma intreb de ce pentru "aeroport'' nu se da si forma "aeropoarte"?...

Ma gandesc ca, vreodata , la scoala, s-a invatat forma de plural
"aeropoarte" pentru "aeroport".
Ion T., fiind de varsta apropiata mie (77), daca nu ma insel, si eu am auzit de aceasta forma de plural.
Altfel nu vad de ce Ion T. ar fi folosit aceasta forma de plural...
Chiar daca el este un sportiv....

Ion a scris:

Azi, l-am urmarit pe Ion Tirirac pe Realitatea Tv.
La un moment dat, e nevoit sa foloseasca pluralul de la "aeroport".
Pentru care dex-ul da "aeroporturi''.
Privesc si la "declinari", dar nu se da decat aceasta forma.

Sinonimul acestui cuvant este "aerodrom'', mai putin folosit.

Caut la declinari si la acest cuvant si dau peste urmatoarele:

1.nominativ-acuzativ singular       aerodrom                aerodromul
                                plural         aerodromuri          aerodromurile

dar si

2.nominativ-acuzativ singular      aerodrom            aerodromul
                                plural         aerodroame     aerodroamele

Ma intreb de ce pentru "aeroport'' nu se da si forma "aeropoarte"?...

Ma gandesc ca, vreodata , la scoala, s-a invatat forma de plural
"aeropoarte" pentru "aeroport".
Ion T., fiind de varsta apropiata mie (77), daca nu ma insel, si eu am auzit de aceasta forma de plural.
Altfel nu vad de ce Ion T. ar fi folosit aceasta forma de plural...
Chiar daca el este un sportiv....

Aeroport fiind un cuvant aparut relativ recent, ma gandesc ca la inceput s-au folosit ambele forme, pana ce limba vie a ales forma aeroporturi. Lingvistii sa vina si intr-un caz incert sa studieze etimologia si tendintele limbii, dar sa admita si formele care nu respecta normele stiute, dar par a apartine de o limba romana neaosa, naturala.

Interesanta observatia Zarazei cu privire la "o limba neaosa, naturala".
Indefinitiv, de ce sa dispara vechile forme. Sa fie considerate ca forme vechi si atat.
Si sa nu-i mai faci pe unii, care le folosesc inca, analfabeti...

Asa cum face Dragos Patraru, care a inceput sa  recunoasca ca "o mai comite'' si el, din cand in cand.
Asta dupa ce i-am facut si eu niste observatii cu privire la pluralul unor substantive, precum ''parapet", al carui plural l-a gresit si el, in raport cu ce e scris in dex. Si nu cum e intr-o "limba neaosa, naturala", cum bine zice Zaraza.

1. nominativ-acuzativ singular parapet        parapetul
                                     plural parapete     parapetele
dar si

2. nominativ-acuzativ singular parapet        parapetul
                                    plural parapeturi   parapeturile

In niciun caz "parapeti'', asa cu zicea Dragos Patraru, dar si alti jurnalisti, si nu numai....

Desi, daca ne uitam la "robinet'' vedem ca pluralul este "robinete".
Dar rubrica "declinari" da si varianta "robineti" , asa cum auzeam ca spun instalatorii in Craiova, cu multi ani in urma.

1. nominativ-acuzativ singular robinet     robinetul
                                     plural robinete  robinetele
dar si

2. nominativ-acuzativ singular robinet     robinetul
                                     plural robineți   robineții

Dimpotriva, ar trebui sa-i privim pe cei ca varstnicul Tiriac sau, de ce nu, pe cei ca mai tanara  EBA,  cu intelegere si simpatie.

Intelegerea este primul pas spre intelepciune.

Părerea mea este că – ne place sau nu – dacă scriem documente oficiale sau vorbim în public, trebuie să respectăm normele în vigoare stabilite de Academia Română. Acasă, putem folosi şi succesuri, şi eşece, şi aeropoarte.

Dacă DEX dă aerodrom ca sinonim pentru aeroport, este într-o eroare totală, pentru că sunt două ansambluri de construcţii cu totul diferite. Măcar şi pentru simplul fapt că aerodromul poate să aibă pistă de decolare-aterizare din pământ bătătorit, ceea ce nu este cazul aerportului. Ca să nu mai vorbim despre construcţiile auxiliare, logistica şi destinaţiile total diferite ale aerodromurilor faţă de cele ale aeroporturilor.

Despre tabiet:
Aud foarte mulți folosind „tabieta” (de dimineață...)
sau „fiecare are tabietele lui/ei!

Dicționarul spune diferit (tabieturi).
Ce e de făcut? Trecem „tabiete” în DEX ori educăm lumea?

Anahoret a scris:

Părerea mea este că – ne place sau nu – dacă scriem documente oficiale sau vorbim în public, trebuie să respectăm normele în vigoare stabilite de Academia Română. Acasă, putem folosi şi succesuri, şi eşece, şi aeropoarte.

Dacă DEX dă aerodrom ca sinonim pentru aeroport, este într-o eroare totală, pentru că sunt două ansambluri de construcţii cu totul diferite. Măcar şi pentru simplul fapt că aerodromul poate să aibă pistă de decolare-aterizare din pământ bătătorit, ceea ce nu este cazul aerportului. Ca să nu mai vorbim despre construcţiile auxiliare, logistica şi destinaţiile total diferite ale aerodromurilor faţă de cele ale aeroporturilor.

Dex-ul zice asa:

AEROPÓRT s. aerodrom. (~ Otopeni.)
Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner |

Privind in "Micro Robert", pe care il am aici, cu mine, gasesc urmatoarea definitie pentru "aerodrome":
Aerodrome= Terrain amenage pour le decollage et l'atterrissage des avions.

Cum "Dex-ul" are la baza Larousse-ul francez, si, in mare parte, asa cum imi spunea un foarte bun prieten,
e copiat cuvant cu cuvant, e posibil sa fie aici vorba de o traducere a prestigiosului dictionar francez.

E posibil ca, in acceptiunea romaneasca, aceste doua cuvinte sa capete sensuri diferite.
Cu atat mai mult ca, atunci cand vorbim despre sinonime, suprapunerea de intelesuri nu este suta la suta.
Ceva, ceva diferenta exista la, aproape, totate sinonimele.

Emil Condor a scris:

Despre tabiet:
Aud foarte mulți folosind „tabieta” (de dimineață...)
sau „fiecare are tabietele lui/ei!

Dicționarul spune diferit (tabieturi).
Ce e de făcut? Trecem „tabiete” în DEX ori educăm lumea?

Dex-ul este un ''instrument viu". Pentru ca el se refera la un "obiect viu"-limba.


''A educa'' nu inseamna neaparat "a impune"...Desi aceasta actiune presupune "o influentare in mod intentionat si sistematic".

Dex-ul are si el bubele lui. Nu e perfect, dar e perfectibil.

Noi trebuie sa tinem la un anumit nivel de exprimare. Astfel incat limba noastra sa nu sufere transformari nedorite.

Nu se mai aude nimic despre "barbarisme".
BARBARÍSM, barbarisme, s. n Cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (și neasimilat); cuvânt de jargon

Da, aerodromul este un loc pentru decolarea şi aterizarea avioanelor şi definiţia este foarte corectă. Însă aerodromul nu este nici pe departe un aeroport. De fapt cele două substantive sunt foarte clar explicate în DEX. [aerodrom] [aeroport]

Deci nu sunt deloc sinonime.

Anahoret a scris:

Da, aerodromul este un loc pentru decolarea şi aterizarea avioanelor şi definiţia este foarte corectă. Însă aerodromul nu este nici pe departe un aeroport. De fapt cele două substantive sunt foarte clar explicate în DEX. [aerodrom] [aeroport]

Deci nu sunt deloc sinonime.

Exact la "aeroport" , in dex, sta scris asta:



AEROPÓRT s. aerodrom. (~ Otopeni.)
Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner |

Asa ca, daca Laura Gellner greseste, greseste si dex-ul.

Sau, mai recent, aici:

AEROPÓRT s. aerodrom. (~ul Otopeni.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco |

Cert este ca, in afara de faptul ca, atat de pe aeroport, cat si de pe aerodrom decoleaza, respectiv aterizeaza
avioane, in rest, se deosebesc fundamental.
Sa privim niste poze de aerodromuri aici:

https://images.search.yahoo.com/search/images;_ylt=A0LEV0cf3gZX_YgAYYVXNyoA;_ylu=X3oDMTByMDgyYjJiBGNvbG8DYmYxBHBvcwMyBHZ0aWQDBHNlYwNzYw--?p=Aerodrome&fr=tightropetb

Unele, foarte putine,  mai seamana cu un aeroport. Cele mai multe, insa, nu.

La emisiunea de ieri a lui Dragos Patraru l-am auzit zicand

Regulamentul de functionare al Camerei Deputatilor.

Eu cred ca "al" e gresit aici.

Eu am invatat la scoala ca acordul se face altfel. Nu asa asa cum zice Patraru.

Marketing cu mama
29/07/2015
Să vezi cum vorbesc ăştia la televizor, face mama la telefon. Şi nici măcar nu era vreo ziaristă, era psiholog sau ceva la Protecţia copilului. Cică „fata s-a simţit securizată şi a verbalizat tot”. Cum adică „securizată”? Ce-i cu preţiozităţile astea? Zi, dom’le, pe româneşte, „fata s-a simţit în siguranţă şi a spus tot”. [De la ea mi se trage.]
Şi stai că mai am una. Ce-i aia targhet? Ţintă, îi zic. Depinde de context. Aha. Stai să vezi. Mă sună azi unu’, cică „vă sun din Elveţia”. Eu cu ăştia care vând chestii, ştii tu, mă distrez. Mă rog, or fi ei amărâţi sau cum or fi, dar eu mă distrez. Păi dacă mă sună?! Aşa, cică mă sună din Elveţia. Aşa, şi? îl întreb. Folosiţi creme de înfrumuseţare? Nu, îi zic. Deloc?! face el. Ei, câte o cremă antirid. Aaaa, păi să vă prezentăm oferta noastră, zice el. Auzi, dragă, da’ voi n-aveţi un targhet? îl întreb. Targhet? Nu… Păi, uite, aveţi telefonul meu nu ştiu de unde, da’ nu ţi-a zis şi câţi ani am? Ăăă… Nu… Uite, am 80 de ani! [Are doar 70, se alintă.] Am 80, nu sunt în targhetul vostru pentru creme de înfrumuseţare. Vaaai, dar ştiţi, după voce părea că aveţi 40…
Aşa, face victorioasă. Am folosit corect targhet, nu?

Slab pregătiţi” sau „slabi pregătiţi”?
17/07/2015
Dacă aveţi dubii de genul ăsta, gândiţi-vă la
Ele sunt slab pregătite. /vs/ Ele sunt slabe pregătite.
Ea e slab pregătită. /vs/ Ea e slabă pregătită.

E slab, invariabil, pentru că e adverb:
El e slab pregătit.
Ea e slab pregătită.
Ei sunt slab pregătiţi.
Ele sunt slab pregătite.

Că doar zicem „ei sunt prost pregătiţi”, nu „ei sunt proşti pregătiţi”. (Chiar dacă se-ntâmplă să fie şi proşti.)

sursa: https://diacritica.wordpress.com/

Ion a scris:

La emisiunea de ieri a lui Dragos Patraru l-am auzit zicand

Regulamentul de functionare al Camerei Deputatilor.

Eu cred ca "al" e gresit aici.

Eu am invatat la scoala ca acordul se face altfel. Nu asa asa cum zice Patraru.

Iata un raspuns dat tot de A. Dama, Alinei:

alina spune:
ianuarie 15, 2012 la 6:46 am
0 0 Rate This
Multumesc, prin urmare ceea ce am scris eu trebuie sa devina”“REGULAMENTUL PROPRIU DE FUNCŢIONARE A
COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII” , acordul facandu-se cu ultimul substantiv dinaintea cuvantului la care ma refer „comisie”… Asa-i?
Răspunde
A.Dama spune:
ianuarie 17, 2012 la 4:34 pm
0 0 Rate This
Alina,
Contează raportul intenționat de locutor. Verificarea o putem face cu substantivele în genitiv: e vorba de „regulamentul comisiei” sau de „funcționarea comisiei”?
regulamentul … al …
funcționare … a …

Ion a scris:

La emisiunea de ieri a lui Dragos Patraru l-am auzit zicand

Regulamentul de functionare al Camerei Deputatilor.

Eu cred ca "al" e gresit aici.

Eu am invatat la scoala ca acordul se face altfel. Nu asa asa cum zice Patraru.

Nu trebuie să ştii prea multă gramatică. Este chestie de logică:

Ce fel de regulament?
De funcţionare.

A cui funcţionare?
A Camerei Deputaţilor.

Deci Camera Deputaţilor trebuie să funcţioneze, nu regulamentul!

Corect!
Dar ar fi asa de simplu, Anahoret.... ar fi pacat sa nu complicam lucrurile.

Regula cu genitivul o aplica A. Dama, pe unul din linkurile unde am pus si eu problema, dar fara rezultat.
Nu stiu de ce nu pot posta. Am trimis pe adresa indicata, dara n-am primit raspuns.

Cred ca aici:

https://adamaica.wordpress.com/2009/11/25/cum-e-corect-3-a-al-ai-ale-carui-carei-caror/


Dar tot ea, in alte situatii, spune altceva.

A.Dama spune:
ianuarie 17, 2012 la 4:34 pm
0 0 Rate This
Alina,
Contează raportul intenționat de locutor.
Verificarea o putem face cu substantivele în genitiv: e vorba de „regulamentul comisiei” sau de „funcționarea comisiei”?
regulamentul … al …
funcționare … a …

Deci regula nu e stricta.  
Nici nu se prezinta exceptiile.

In final, se spune ca ar trebui sa apelam la "logica".
Imi dau seama, pe zi ce trece, cat de grea ar fi limba romana pentru un strain.
Daca pentru un roman se pun asa probleme, aproape fara solutie.

Ma intreb cum notez un elev, la o lucrare, daca nu stii intentia "locutorului"?....

Peste doua zile sarbatorim "Invierea Domnului".
M-am ferit sa spun cum se spune, pentru ca am ceva dubii cu privire la urare.

Acest lucru se discuta aici:

https://search.yahoo.com/search?ei=utf-8&fr=tightropetb&type=trin_254901&p=Paste+Fericit+sau+Fericite%3F

si aici, de ex.;

http://www.tpu.ro/conversatii/cum-se-zice-corect-paste-fericit-pasti-fericite-pasti-fericit-un-paste-fericit-sau-pasti-fericiti-f-unda/

Dex-ul zice asa, aici:

https://dexonline.ro/definitie/paste

Paște
substantiv masculin (M45) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Paște Paștele
plural Paști Paștii
genitiv-dativ singular Paște Paștelui
plural Paști Paștilor
vocativ singular Paște
plural Paștilor

paște (s.f.)
substantiv feminin (F168) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural paște paștele
genitiv-dativ singular — —
plural paște paștelor
vocativ singular —
plural paștelor

Paște
invariabil (I3)
paște (s.n.)
substantiv neutru (N30) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paște paștele
plural — —
genitiv-dativ singular paște paștelui
plural — —
vocativ singular paște
plural —


Ca sa adoptam expresia "Paste Fericit!" drept corecta, cred ca ar trebui sa ne referim la forma ultima, de s.n., invariabil.
Celelalte doua forme, flexibile, respectiv de s.m. si s.f., ne deruteaza si folosirea lor ar duce la controverse ridicole, de genul celor din link-urile mentionate de mine, mai sus.

Ion a scris:

Peste doua zile sarbatorim "Invierea Domnului".
M-am ferit sa spun cum se spune, pentru ca am ceva dubii cu privire la urare.

Acest lucru se discuta aici:

https://search.yahoo.com/search?ei=utf-8&fr=tightropetb&type=trin_254901&p=Paste+Fericit+sau+Fericite%3F

si aici, de ex.;

http://www.tpu.ro/conversatii/cum-se-zice-corect-paste-fericit-pasti-fericite-pasti-fericit-un-paste-fericit-sau-pasti-fericiti-f-unda/

Dex-ul zice asa, aici:

https://dexonline.ro/definitie/paste

Paște
substantiv masculin (M45) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Paște Paștele
plural Paști Paștii
genitiv-dativ singular Paște Paștelui
plural Paști Paștilor
vocativ singular Paște
plural Paștilor

paște (s.f.)
substantiv feminin (F168) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural paște paștele
genitiv-dativ singular — —
plural paște paștelor
vocativ singular —
plural paștelor

Paște
invariabil (I3)
paște (s.n.)
substantiv neutru (N30) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paște paștele
plural — —
genitiv-dativ singular paște paștelui
plural — —
vocativ singular paște
plural —


Ca sa adoptam expresia "Paste Fericit!" drept corecta, cred ca ar trebui sa ne referim la forma ultima, de s.n., invariabil.
Celelalte doua forme, flexibile, respectiv de s.m. si s.f., ne deruteaza si folosirea lor ar duce la controverse ridicole, de genul celor din link-urile mentionate de mine, mai sus.

Am prins perioada cand nu existau expresiile "Craciun fericit" si "Paste fericit". Imediat dupa 1990. Dupa aceea am copiat urarea din engleza, Happy Christmas. In plus, in romaneste sa spui Paste fericit sau chiar Pasti fericite suna neromaneste. Vad ca in primul link precizeaza ca e pleonasm sa spui Paste fericit, deoarece o asa sarbatoare este fericita prin esenta ei. Noi vrem sa fim fericiti zilele ce vin, sarbatoarea e tot... sarbatoare!

Sa "pastem" cu atentie limba romana...
Fiti fericiti de Pasti!

''Dupa aceea am copiat urarea din engleza, Happy Christmas.'', zice Zaraza.

In engleza se spune "Merry Christmas", care  ar insemna, in romaneste, altceva decat am tradus noi
cu "Craciun fericit!''
"Merry", luat separat inseamna "vesel''.

Dar asta nu e o problema. Asa sunt unii de Craciun: "veseli". Altii sunt "fericiti" tot timpul. Si de Craciun, nu numai de Pasti.

Cand spui "Paste fericit", de fapt, spui exact ce zice Zaraza. Lucru la care m-am gandit si eu, de altfel.
Corect spus si corect inteles, cand spui

''Fiti fericiti de Pasti!"

"Paste fericit" este, in realitate, o propozitie eliptica, asa cum sunt multe dintre expresiile prin care se fac urari de sarbatori sau zilnic, cand ne salutam.
Ca de ex.: Buna ziua!, inseamna " Eu iti doresc o zi buna''.

"Scurtarea" expresiei are loc din lipsa de timp si din dorinta de a accentua urarea facuta din inima celuilalt..


Ma intreb, insa, de ce nu incercam sa inlocuim, totusi, expresia respectiva exact cum zice Zaraza?
Un raspuns ar fi pentru ca are ''patru" cuvinte, in loc de "doua"...

Nu ne opreste, insa, nimeni sa (ne) exprimam direct ceea ce simtim si uram altora.

Ion a scris:

''Dupa aceea am copiat urarea din engleza, Happy Christmas.'', zice Zaraza.

In engleza se spune "Merry Christmas", care  ar insemna, in romaneste, altceva decat am tradus noi
cu "Craciun fericit!''
"Merry", luat separat inseamna "vesel''.

Dar asta nu e o problema. Asa sunt unii de Craciun: "veseli". Altii sunt "fericiti" tot timpul. Si de Craciun, nu numai de Pasti.

Cand spui "Paste fericit", de fapt, spui exact ce zice Zaraza. Lucru la care m-am gandit si eu, de altfel.
Corect spus si corect inteles, cand spui

''Fiti fericiti de Pasti!"

"Paste fericit" este, in realitate, o propozitie eliptica, asa cum sunt multe dintre expresiile prin care se fac urari de sarbatori sau zilnic, cand ne salutam.
Ca de ex.: Buna ziua!, inseamna " Eu iti doresc o zi buna''.

"Scurtarea" expresiei are loc din lipsa de timp si din dorinta de a accentua urarea facuta din inima celuilalt..


Ma intreb, insa, de ce nu incercam sa inlocuim, totusi, expresia respectiva exact cum zice Zaraza?
Un raspuns ar fi pentru ca are ''patru" cuvinte, in loc de "doua"...

Nu ne opreste, insa, nimeni sa (ne) exprimam direct ceea ce simtim si uram altora.

Merry Christmas, evident... Mai gresesc si eu...
Varianta in doua cuvinte e "Sarbatori fericite!" Saluturile sunt scurte pentru ca sunt saluturi. Daca nu existau, trebuiau inventate pentru cazul cand vezi pe cineva pentru cateva secunde.

GREȘEALĂ URIAȘĂ ÎN MESAJUL LUI KLAUS IOHANNIS. Președintele României a folosit o expresie considerată de Biserica Ortodoxă ca fiind o gravă carență de cultură creștină

http://www.evz.ro/greseala-uriasa-in-mesajul-lui-klaus-iohannis-presedintele-romaniei-a-folosit-o-expresie-considerata-de-biserica-ortodoxa-ca-fiind-inceputul-ereziei.html

Ion a scris:

GREȘEALĂ URIAȘĂ...

Ta Ra Rum Pum Pum!

De când „un păcat făcut în necunoștință” este, de fapt...păcat?
Păi după Biserică, cel puțin 95% din oameni sunt eretici!!!

Răspunsul meu la afirmațiile din articolul la care ne referim este: Rahat în ploaie!