Întrebări pentru Karima

Si eu va urez Sarbatori fericite caldura lor vine din inimile noastre:)

Numai bine Karima.

Cu tot dragul Geta:)

Cristina a scris:

Karima a scris:

Postul Lunii Ramadan(deci acesta este numele lunii)este de 30 de zile
In timpul postului musulmanii se abtin de la bautura(sucuri,apa)precum si de la mancare,odata cu zorii zilei(in jurul orei 4 dimineata)si pana soarele apune(in jurul orei 6-6 jumatate)
In timpul postului musulmanii cauta sa fie cat mai apropiati de Allah,cat mai corecti si mai piosi,cat mai milosi cu semenii lor
Musulmanii cauta sa nu se certe in acest timp,sa nu barfeasca sa se abtina de la orice fel de fapta urata ,se iarta unii pe altii cei care au fost certati intre ei
La inchiderea postului(ruperea postului)dupa ce soarele merge la apus,musulmanii rup postul cu apa si curmale asa cum a facut Profetul islamului(saws)dupa care fac rugaciunea de seara(magreb)iar apoi pot sa manance
De regula este bine sa inviti pe cineva la masa ,adica sa manaci cu cineva ,rude din familie,vecini,prieteni dar si mai bine sa hranesti pe cineva cu posibilitati mai mici,pentru care poti face pachetele de mancare si le poti duce inainte de ruperea postului cu cateva minute ca mancarea sa fie calda
Se recomanda ca mancare de ramadana sa fie normala,nu sa faci risipa sau sa cauti sa gatesti numai bunataturi
In timpul mesei se beau sucuri naturale mai mult,din curmale,piersici,cocos.
Dupa masa,se face rugaciunea de noapte(isha)chiar impreuna cu musafiri daca acestia nu au plecat,dupa care se servesc ceaiuri(negru,iansun)si se mananca prajituri specifice ramadanului,fructe si diferite seminte.
Dupa acesta sunt persoane care se duc la moschee si mai participa la o alta rugaciune optionala pe care o tine imamul(popa)in moschee ,rugaciune pentru ramadan
Apoi,inainte cu o jumatate de ora de rugaciune de dimineata(fajr)se ia masa de dimineata(suhor) pentru a fi suficient pe tot parcursul zilei de post,sa manaca un fel de fasole numita foul,iaurturi,fructe,mancaruri usoare dar consistente
Asta este tot

Ce frumos, Karima !
Adica exact ceea ce (ar) face -in esenta- orice om de/cu buna-credinta (fie el crestin, budist sau musulman) .
Va urez Sarbatori Binecuvintate si Linistite ! .

Asa este Cristina,ai perfecta dreptate
Multumesc din suflet pentru urari

ostrovna a scris:

Si eu va urez Sarbatori fericite caldura lor vine din inimile noastre:)

Numai bine Karima.

Cu tot dragul Geta:)

Multumesc din suflet Geta,numai bine si tie si familiei tale

Cristina mi-a luat-o înainte (ca deobicei ). Cam acesta ar fi şi rolul postului la noi. Din nefericire cei mai mulţi dintre creştinii pe care-i cunosc eu sunt foarte atenţi la partea "tehnică" (să nu mănînce de dulce), în schimb partea sufletească este neglijată cu desăvârşire. La români este o vorbă: "Nu-i păcat ce bagi în gură, e păcat ce scoţi pe gură".
În afară de partea spirituală, povestirea ta mi-a mai lămurit câteva nedumeriri. S-ar putea să te amuzi:

Karima a scris:

In timpul postului musulmanii se abtin de la bautura(sucuri,apa)precum si de la mancare,odata cu zorii zilei(in jurul orei 4 dimineata)si pana soarele apune(in jurul orei 6-6 jumatate)

Ca majoritatea copiiilor din lumea asta, am citit şi eu ciclul de povestiri "1001 de nopţi". Acolo, când trebuia să se facă un compliment unei fete se spunea că este "frumoasă ca luna în Ramadan". Bănuiesc că are legătură cu faptul că în jurul orei 6-6.30 credinciosul poate să mănânce după ce a postit o zi întreagă. Şi cum în septembrie în jurul orei 6 cam răsare Luna...
La români există expresia "Lungă ca o zi de post". Voi, în schimb, sunteţi mai poetici; aţi reuşit să transformaţi şi privaţiunea în frumuseţe.

Karima a scris:

La inchiderea postului(ruperea postului)dupa ce soarele merge la apus,musulmanii rup postul cu apa si curmale asa cum a facut Profetul islamului(saws)dupa care fac rugaciunea de seara(magreb)iar apoi pot sa manance

De la denumirea rugăciunii să vină numele acelei părţi a Africii de nord căreia i se spune Magreb?

Anahoret

De la denumirea rugăciunii să vină numele acelei părţi a Africii de nord căreia i se spune Magreb?

Sincer nu stiu.Sau poate nu am scris eu bine cu litere romanesti
Altii scriu megreb sau maghreb,deci nu stiu daca au legatura una cu alta

Stai liniştită că am să mă documentez!
Era doar o întrebare pe care am pus-o în timpul discuţiei, ca şi cum am fi stat de vorbă. Dar mi-ai dat o "temă de cercetare"... Nu este prima dată când mă întreb de ce acelei regiuni i se spune Magreb, dar n-am dus niciodată curiozitatea până la capăt, să intru în bibliotecă ca să mă documentez. Eu sunt mai de modă veche, nu prea am încredere în Google.

Karima a scris:

In primul rand va multumesc tuturor ca va mai amintit de mine
Imi pare rau ca timpul nu-mi mai permite sa stau pe net

Păi cum am putea să te uităm?
În ce mă priveste, chiar dacă as vrea (dar nu e cazul!) să te uit, nu as putea: esti primul user ce m-a ajutat la acest Popas, la punerea lui pe picioare. Ai stat târziu în noapte si m-ai sprijinit atunci când a fost nevoie. Multumesc mult, Karima!

Sper ca viitorul să-ti permită să stai mai mult cu noi.
Tu vezi cât de dragă esti tuturor!

Magrebul sau imobilismul unui spatiu politic
Viorel Negru

Trebuie sa ascultam pe aceia (dintre noi) care detin autoritatea; in adevar insa ascultarea este numai in bine. Coranul (IV, 59)

Scurta carte de vizita a Magrebului

Al-Maghrib este la origine un termen astronomic care semnifica "soare-apune". Geografii fenicieni i-au atribuit dupa aceea o dimensiune geografica pentru a desemna ansamblul Africii Septentrionale: Djaziret-Al-Maghrib sau "insula de la soare-apune". Ca unitate geografica, Magrebul prezinta in general caracteristici fizice unitare: "de la Solloum, la frontiera egipteana, la strimtoarea Gibraltar, coasta mediteraneeana (É) este inverzita si cultivata, pe cind de la Tanger la sud de Agadir (É) si pina la St.-Louis totul este desertic".1 Dincolo de peisaje, Magrebul poseda un "fond etnic comun": populatii berbere la care s-au adaugat arabii, ca urmare a doua valuri de migratii si cuceriri, in secolele VII si IX. Dintre toti cuceritorii care au trecut pe aici, arabii sint cei care s-au instalat cu adevarat, lasind amprenta lor lingvistica si religioasa. In acest sens, Ibn Khaldun remarca: "arabi si berberi au vietuit aici impreuna de atit de mult timp incit cu greu ne-am putea imagina ca au trait altundeva".

In secolul VII, populatiile Magrebului se regasesc in jurul unei religii comune: Islamul. Limba araba constituie de asemenea un factor unitar pentru aceasta regiune; nu trebuie uitate insa regiunile berberofone, mai ales in Algeria si Maroc, precum si in insula Djerba (Tunisia), in djebelul Nefouz (Libia) si in imprejurimile capitalei Mauritaniei, Nouakhott. Magrebul are un trecut istoric comun, adesea caracterizat prin lupta pentru afirmarea identitatii sale, fie ca este vorba de epoca romana, fie de perioada coloniala. Chiar sub dominatia Romei antice fiind, populatiile Magrebului isi conserva obiceiurile si ramin fidele divinitatilor lor punice si maure; atunci cind au adoptat totusi zeii altor populatii, au facut-o "berberizindu-i".

In ce priveste perioada coloniala, tarile Magrebului s-au regasit in jurul aceleiasi cauze comune, si anume, lupta pentru independenta. Autorii fac adesea referinta la comunitatea de destine a tarilor Magrebului, comunitate care se inscrie in geografia, civilizatia, limba, religia si istoria pe care o impart. In plan politic, aceasta s-a tradus prin glorificarea si preamarirea Marelui Magreb, visul unirii care resusciteaza in memoria colectiva notiuni ca "patria mama", "marea natiune islamica", "Oumma". Cu toate acestea, trecerea timpului a aratat ca idealul unui Magreb unit nu a putut fi transpus in realitate, iar tarile din regiune nu au reusit sa treaca peste interesele proprii in numele acestei unitati.

Astazi, de fiecare data cind este evocata Africa de Nord si mai ales situatia sa politica, nu putem sa nu ne ducem cu gindul la fenomenul terorist, la atentatele si macelurile care insingereaza aproape zilnic actualitatea, atit de frecvente incit au devenit deja ceva banal. Islamismul ca fenomen contemporan ia din ce in ce mai mult o amploare incontrolabila, ori cel putin asa se vede de pe tarmul nordic al Mediteranei, pentru ca privita de pe cel sudic, imaginea pare mai putin catastrofala.2 Pentru diferitele regimuri politice din tarile Magrebului, acest element al peisajului politic nu constituie o noutate. Ele sint constiente de contributia pe care au avut-o la aparitia acestui fenomen contestatar si la dezvoltarea lui sub forma religioasa, aceste regimuri fiind obligate intr-un fel sa infrunte acum propria lor creatie. Ele platesc astazi pretul esecului inregistrat de statul laic si democratic, precum si incapacitatea lui de a asigura macar un minimum de nevoi materiale pentru populatie, fapt care a fragilizat intreaga regiune a Magrebului. Aceasta a cazut incetul cu incetul prada islamismului, care vine sa promita ordinea si legalitatea, pacea sociala si prosperitatea, inlocuind democratia si statul laic cu dictatura si statul religios.3

In realitate, resurgenta unui discurs arabo-musulman extremist in aceasta zona nu este de data recenta; ea a inceput sa fie perceptibila odata cu inceputurile procesului de decolonizare. Ramine acum de vazut ce punem sub eticheta de islamism. Nu vrem sa ne lansam aici in elaborarea unei definitii, dar putem spune ca islamismul s-a nascut in momentul in care religia a incetat din diverse motive sa mai fie un instrument si un sprijin pentru regimurile politice din aceste tari, transformindu-se intr-un veritabil catalizator al fortelor de opozitie, fie ele chiar constituite in miscari de tip terorist sau in asa-zise "vitrine" politice legale ale acestor grupari.

De aici si constatarea ca nu ne gasim in fata unei noi ideologii, ci mai degraba in fata unei noi grile de lectura politica a Islamului. Totodata, sintem asaltati si de o veritabila inflatie terminologica in ce priveste acest curent - devenit tipic pentru scena politica magrebina de azi -, ceea ce atesta nu numai interesul fata de el, dar si dificultatea de a-l intelege in intreaga sa complexitate.4 Nu in ultimul rind, poate ca ar trebui subliniat inca o data, doar pentru cei neavizati, ca islamic nu este automat sinonim cu integrism. Ne putem intilni foarte bine si cu un integrism catolic, evreiesc sau ortodox in Irlanda de Nord, in teritoriile palestiniene ocupate sau in Republica Molodva; nu am dat aici decit exemplele cele mai la indemina, ca sa nu mai spunem ca ne-am oprit doar la integrismul religios.

Aparitia islamismului pe scena politica

Sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial a adus in Africa de Nord, in mod aproape natural am putea spune, un val general de decolonizare, care s-a concretizat in mod mai mult sau mai putin pasnic prin diverse proclamatii de independenta. Astfel, dupa o perioada de lupte coloniale incheiate cu victoria noilor regimuri care s-au instalat la putere, se deschide o noua perioada, in care nationalismul si panarabismul vor domina orizontul mental si spatiul politic arabo-musulman; de fapt, noile regimuri au gasit in acest nationalism singurul mijloc de a legitima atit acapararea puterii, cit si atitudinea lor autoritara impinsa pina la despotism.

Cu toate acestea, in lumea Magrebului, ca si in alte regiuni care au fost dominate mai mult sau mai putin timp de catre Islam - Orientul Mijlociu si Peninsula Indiana dupa plecarea francezilor sau britanicilor sau Afganistanul si Republicile ex-sovietice din Caucaz si Asia Centrala dupa prabusirea URSS-ului -, religia ca punct fundamental de referinta nu a putut fi indepartata sau macar ocultata. Atit in timpul rezistentei in fata ocupatiei coloniale, cit si dupa aceea, Magrebul si-a gasit permanent resursele in Islam. Asa se face ca, dupa decolonizare, nationalismul magrebin a ramas marcat in esenta sa de perioada coloniala, fiind incapabil sa raspunda asteptarilor si nevoilor populatiei. Elitele urbane nou aparute, ridicate din rindurile burgheziei mici si mijlocii si formate in scolile franceze si britanice, propuneau un fel de asimilare intelectuala si politica si o integrare economica si sociala care nu se deosebea prea mult de schema occidentala de colonizare.

Din pacate, cresterea continua a inegalitatilor in societatea magrebina o va determina sa inlocuiasca nationalismul cu un marxism impregnat de un spirit arabist, conceput ca principalul mijloc de a-si cistiga independenta fata de Occident.5 In realitate, ruptura de acesta nu va fi decit politica, pentru ca elitele aflate la putere, desi nationaliste, au sustinut intotdeauna bilingvismul si biculturalismul ca referinte principale ale societatii magrebine. Deci, mai concret, nu s-a schimbat nimic, deoarece modernizarea societatii magrebine nu s-a desavirsit, iar spiritul contestatar religios a fost dintotdeauna prezent. Daca Islamul a ocupat o pozitie mai mult sau mai putin periferica in toata aceasta perioada de tatonari politice, odata ce esecurile modelelor politice propuse de catre putere se inmulteau, treptat, el a inceput sa se organizeze in aproape toate tarile Magrebului. O serie de miscari si de partide vor incepe sa-si declare deschis legitimitatea si eticheta, de aceasta data nu nationalista sau de stinga, ci islamista.

Aceasta noua tendinta s-a cristalizat in jurul unei contestari politice a puterii, dar, lucru nou, si in jurul unei contestari a legitimitatii acestei puteri. In acest sens, constatam ca Islamul produce o ruptura in societatea magrebina, punind sub semnul intrebarii tot ceea ce ea a acumulat dupa cistigarea independentei.6 Noua opozitie politica in Magreb urmeaza astfel o noua tendinta, deosebit de redutabila, caci ea isi cauta legitimitatea tocmai in sursele societatii magrebine. Utilizind un limbaj comun tuturor straturilor sociale, ea inregistreaza o audienta in capacitatea Magrebului de a-si proiecta un model de modernizare socio-politica specifica. Daca nationalismul a permis dezvoltarea unor revendicari identitare, iar marxismul a incurajat aparitia unor revendicari egalitare, islamismul a reusit printr-o mobilizare generala sa conjuge cele doua curente, aparind ca o noua forma de contestare a valorilor fondatoare ale ordinii sociale.7

Structurarea fenomenului islamist

Imediat dupa aparitia lor pe scena politica, miscarile islamiste s-au lovit de aceleasi probleme organizatorice si economice ca si partidele de stinga din opozitie. In mai toate tarile Magrebului, situatia economica s-a agravat continuu din cauza esecurilor succesive ale diferitelor ideologii, situatie care nu a fost decit temporar ameliorata de conjunctura favorabila marcata de cele doua socuri petroliere, din 1973 si 1986. Exodul masiv al populatiei rurale spre marile orase de pe tarmul Mediteranei sau spre zonele petro-gazeifere Agadir, Casablanca, Oran, Alger, Tunis, Sfax, Tripoli, Benghazi, Tobruk etc. a produs un adevarat fenomen de "ruralizare" urbana. Mirajul vietii citadine care a atras aceste populatii s-a transformat curind in deceptie pentru noii veniti, care, avind o educatie precara, devin repede o noua masa de manevra pentru islamisti, iar cartierele populare saracacioase devin un teren extrem de favorabil pentru activismul islamist.

Miscarea contestatara reuseste deci sa cistige si mediul urban, inregistrind totodata o schimbare notabila. La inceputurile acestei miscari, moscheea a reprezentat pasajul traditional obligatoriu pentru primii militanti islamisti, mediul primordial in care s-a produs gestatia discursului politic islamist. Odata cu transformarea religiei dintr-un garant al regimului intr-un contestatar, ceea ce a dus la un control tot mai accentuat al statului asupra acestor focare de destabilizare, moscheea va transmite unei alte institutii stafeta protestului - si anume, universitatii. Aceasta se transforma intr-un creuzet mult mai propice pentru a topi la temperatura inalta a islamismului un aliaj alcatuit din discursul religios traditional, in amestec cu receptivitatea, nivelul de instruire mult mai ridicat si fanatismul tinerilor islamisti, care au fost rapid atrasi spre aceasta noua orientare.

Transferul rolului de ferment al opozitiei de la moschee la Universitate nu va ramine fara urmari. El va produce o fractura chiar in interiorul religiei musulmane de data aceasta, si anume intre batrinii teologi musulmani traditionali (ulema) si tinerii purtatori de cuvint ai Islamului, pe care il vor instrumenta ca pe un catalizator al tuturor frustrarilor politice, culturale, economice sau sociale. Tinerii islamisti vor cauta repede cadrul legal de exprimare pentru noile lor miscari si partide politice, intelegind totusi ca cel mai eficient mijloc de a-si atinge scopurile este acela de a utiliza mecanismele politice aflate deja in vigoare, cautind sprijinul popular prin intermediul urnelor de vot. Aceasta noua strategie nu se adreseaza numai populatiei, ci si unei parti a clasei politice aflata deja la putere, incercind in ansamblu o operatiune de hibridizare intre islamism si modernitate, aflate de obicei pe pozitii diametral opuse.8

Dupa o perioada de oscilatii intre modelul represiv si cel integrativ, comportamentul regimurilor politice magrebine a determinat in ultimii ani o radicalizare a miscarilor islamiste, care considera ca au cistigat in mod legal dreptul de a participa la exercitiul puterii mult mai activ decit au facut-o pina acum. Avind in vedere ca regimurile politice actuale din tarile Magrebului sint inca departe de standardele democratice, este evident ca spatiul politic de manevra se restringe tot mai mult pentru ambele parti. Pentru unele grupari islamiste radicale, lupta armata situata undeva la confluenta dintre terorism, guerilla urbana si razboi civil a ramas singura cale de a-si atinge scopurile, in acest sens Algeria constituind exemplul perfect. In plus, in ultimii ani a avut loc o schimbare in strategia acestor grupari. Prin exportarea in Europa, in Franta in special, a unei parti a "teatrului de operatiuni" teroriste, ele urmaresc astfel nu numai crearea unei presiuni a opiniei publice internationale asupra regimurilor politice magrebine aflate la putere, ci si taierea cordonului ombilical prin care acestea sint legate de sustinatorii lor occidentali.

Obiectivele islamismului

Tendinta populatiilor magrebine de a-si regasi o identitate proprie este esentiala pentru intelegerea fenomenului islamist si, in cele din urma, a puternicei mobilizari pe care acesta o suscita. Daca straturile sociale cele mai defavorizare ii sint in mod majoritar si de la sine inteles favorabile, pina la urma toate tendintele sociale se regasesc si sint reprezentate in sinul miscarii islamiste.

Majoritatea observatorilor politici si a islamologilor sint de acord in a sustine ca aici ne aflam in fata unei contradictii cu care se confrunta miscarea contestatara islamista, deoarece identitatea spre care aspira populatiile magrebine sau din Orientul Mijlociu este oarecum himerica.9 Desi regasirea trecutului arabo-musulman al Magrebului care a fost distrus de colonizare este, intr-un fel, laitmotivul discursului islamist, ne putem intreba pe buna dreptate daca trecutul atit de mitic, cit si unitatea lumii arabe existau in momentul expansiunii coloniale asupra Magrebului. Ocuparea sa atit de rapida de catre europeni pare sa indice contrariul. In plus, aceasta zona mediteraneeana nu poate fi redusa doar la civilizatia arabo-musulmana, caci Magrebul a fost dintotdeauna traversat de diverse influente culturale si religioase durabile.

Deci, din perspectiva unei reintoarceri la izvoare, islamismul isi va propune ca prim obiectiv o reislamizare a societatii, ceea ce pare o idee complet caraghioasa pentru niste societati musulmane pe care ei le considera totusi ca fiind ancestrale. Si totusi, acest obiectiv va ocupa in mod obsesiv majoritatea actiunilor islamistilor, operatia de reislamizare desfasurindu-se pe doua nivele. Nivelul superior este reprezentat de inversunarea islamistilor de a pune in evidenta incompetenta guvernantilor si de concentrarea eforturilor pentru a-i inlatura pe acestia de la putere. Aceasta concretizare a Islamului politic este ceea ce am putea numi o reislamizare de sus in jos. La acest nivel insa, actiunile lor nu au avut prea mult succes, esecurile repetate datorindu-se atit islamistilor insisi, cit si barajului ridicat de catre regimurile magrebine in calea oricarei forme de contestare care aparea pe scena politica, reducindu-i astfel la maximum spatiul de exprimare destinat altor forte politice.

Ca urmare, islamistii isi vor deturna eforturile de la scena politica spre cea populara, deci spre un nivel inferior, obiectivul lor raminind acelasi - si anume, preluarea puterii. In acest sens, ei urmaresc sa atraga populatia de partea lor, folosind-o ca pe o trambulina pentru realizarea vointei lor politice. Pentru aceasta, ei vor concepe si vor dezvolta un veritabil caroiaj cu care vor incadra cit mai strins societatea magrebina, alcatuit dintr-o retea de institutii paralele cu cele ale statului, menite sa satisfaca orizontul de asteptari al unei populatii debusolate si obosite de atitia ani de experiente politice esuate. Inlocuind statul in materie de educatie, cultura si asistenta sociala, actionind tocmai in punctele sensibile, unde acesta facuse dovada incapacitatii sale, islamistii au reusit sa inoculeze in constiinta populatiei ideea ca sistemul etatist este total inadecvat si ca doar Islamul este capabil sa aduca un raspuns concret in problemele populatiei.10

Aceasta reislamizare de jos in sus va reprezenta de fapt intrarea miscarii islamiste intr-o noua faza, pe care am putea sa o calificam ca fiind mult mai matura, dovada fiind si victoria islamistilor la alegerile municipale din 1990 in Algeria. In ciuda amploarei pe care o ia islamismul, acesta sufera totusi de o carenta importanta - el privilegiaza contestatia politica in detrimentul unei renovari intelectuale, iar discursul sau devine, inainte de orice, o "ideologie politica de lupta", avertizindu-ne astfel ca el ramine, orice ar fi,o miscare in primul rind reactionara.

Despotism, islamism sau democratie?

Este evident ca islamismul reprezinta in lumea Magrebului ideologia celor exclusi in general, dar acest fenomen este in realitate mult mai putin uniform fata de impresia lasata la prima vedere sau fata de ce s-ar putea intelege din cele prezentate mai sus. Desi acest curent se articuleaza in jurul citorva axe fundamentale si inamovibile, putem spune ca fiecare tara magrebina dezvolta propria sa forma de islamism, ceea ce face ca insusi termenul de islamism sa acopere mai multe atitudini politice intilnite in societatea magrebina de azi.

In mod rational, nu ne putem multumi sa privim si sa judecam fenomenul islamist doar prin prisma violentei teribile pe care a instituit-o si pe care continua sa o produca, fara sa ne punem intrebari si asupra cauzelor care i-au permis sa se instaleze si sa se exprime. Chiar daca islamistii vor in prezent sa joace un rol exclusiv, ei constituie totusi un subprodus revelator pentru incapacitatea societatii magrebine de a asimila in mod rational si critic modernitatea occidentala, incapacitate simptomatica de altfel pentru esecul statului-natiune in Africa de Nord. Miscarile islamiste sint in acelasi timp echivoce si contradictorii; prin discursul si revendicarile lor sint inradacinate in ceea ce societatea magrebina reclama ca fiind traditional, dar specificitatea si puterea lor de atractie le ancoreaza in modernitate. Ele incearca nici mai mult nici mai putin decit sa concureze Occidentul din punct de vedere ideologic, incercind sa recupereze astfel de la acesta conceptul de modernitate, dar adaptindu-l apoi la ideologia islamista.11 Altfel spus, ceea ce este poate cel mai frustrant pentru aceste societati, este ca Magrebul a esuat pina in prezent in construirea propriului sau model de modernizare socio-politica, problema la care islamistii pretind ca ar avea un raspuns.

Regimurile magrebine au comis eroarea de a transplanta pur si simplu niste valori fara a dezvolta in paralel un efort de reflexie, de distilare a acestora; socul a fost astfel inevitabil intre elementele autohtone si cele importate. Rezultatul acestui soc a fost imaginea eronata pe care societatea magrebina si-a facut-o asupra modernitatii si pe care acum o refuza in bloc. In plus, pentru a se proteja de asaltul modernitatii, societatea magrebina tinde sa recupereze si sa se afirme printr-un trecut pe care il considera fara pata si pe care incearca sa-l reproduca pentru a-si gasi astfel "salvarea". Este clar ca fenomenul islamist nu poate fi desprins de contextul etapelor de colonizare si decolonizare, deoarece intilnirea dintre Occident si Magreb s-a dovedit rapid a fi o confruntare ale carei ecouri rasuna inca si astazi. In pofida exceselor sale doctrinare, islamismul exprima totusi amaraciunea si resentimentele acumulate in toata aceasta perioada.12

In prezent, se pare ca, pe de o parte, nu mai este nici posibila si nici realista punerea in aplicare a unei politici de eradicare a islamismului magrebin; pe de alta parte, guvernele actuale, incremenite intr-un autoritarism despotic, nu dau nici un semn ca ar fi pregatite sa accepte o deschidere a sistemelor lor politice. Se pare ca, oricare ar fi solutia aleasa, Magrebul se gaseste pentru moment intr-un impas: masurile de represiune luate de guvern impotriva islamistilor nu ar face decit sa le ingroase rindurile tot mai mult, iar masurile de democratizare, oricit de timide ar fi, nu ar face decit sa le deschida drumul spre putere.

note:
1. P. Balta, Le Grand Maghreb. Des IndŽpendances ˆ l'an 2000, Paris, La DŽcouverte, 1990, p. 13.
2. K. Bichara, "Islam: menace, risque ou dŽfi?", in L'Europe et la MŽditerrannŽ: gŽopolitique de la proximitŽ, Paris, Editions L'Harmattan, 1994, pp. 89-106.
3. R. Leveau, "Elements de reflexion sur l'Etat au Maghreb", in Changements politiques au Maghreb, Paris, Editions du CNRS, 1991, pp. 269-280.
4. F. Burgat, L'Islamisme au Maghreb, Paris, Editions Karthala, 1988, cap. 1.
5. G. SalamŽ, DŽmocracies sans dŽmocrates: politiques d'ouverture dans la monde arabe et islamique, Fayard, Paris, 1994.
6. J.I. Esposito, The Islamic threat: mith or reality?, New York, Oxford University Press, 1992, p. 79.
7. A. Lamchichi, "Malaise social, islamisme et replis identitaire dans la monde arabe", in Confluences MŽditerrannŽ, Paris, Editions L'Harmattan, no. 6, Printemps 1996, pp. 55-69.
8. Ii datoram, de altfel, islamologului si specialistului in Islam Bruno Etienne utilizarea pentru prima data a expresiei de "islamizare a modernitatii".
9. O. Carre, L'utopie islamique dans l'Orient arabe, Paris, Presses de la Fondation Nationale de Sciences Politiques, 1991.
10. O. Carre, L'Islam et l'ƒtat dans la monde aujourd'hui, Paris, PUF, 1982.
11. A. Lamchichi, Islamisme et contestation au Maghreb, Paris, Editions L'Harmattan, 1989.
12. A se vedea in acest sens excelentul dosar "Islam-Occident: l'affrontement", in Courrier International, nr. 277, 22-28 februarie 1996.

Viorel Negru - Graduated from the Faculty of Geography, University of Bucharest. Currently, he works as a correspondent for Radio BBC in Swisse.

CAIRO ( in araba Al Qahira, inseamna "victoriosul") este capitala Egiptului si este cel mai mare oras din continentul Africa. Localizat pe ambele maluri ale fluviului Nil aproape de capul deltei acestuia, in nordul Egiptului, locul a fost ocupat mai mult de 6000 de ani si a servit drept capitala a numeroase civilizatii egiptene. Cairo este cunoscut local ca Misr, numele arab pentru Egipt.

Orasul Cairo acopera o suprafata de mai mult de 453 km2 , cu toate ca este greu sa desparti orasul de suburbiile sale imediate. "Orasul celor o mie de minarete", cum este numit Cairo datorita numarului mare de moschei este, inainte de orice, un oras islamic. De altfel, Egiptul ramane, oricum ai vrea sa privesti lucrurile, o tara araba si islamica. Raportarea la religie este vitala, covarsitoare si imprima vietii un alt curs decat cel cu care suntem noi obisnuit.

Nu exista nimic mai inaltator decat sa te afli in rand cu cateva milioane de oameni, toti in picioarele goale, imbracati intr-o simpla panza alba, umar langa umar bogatul si saracul, pe drumul pe jos catre Mecca. Conform preceptelor religioase, de altfel extrem de simple si de "la obiect", Alah este unul, Mohamed profetul sau, rugaciunile zilnice obligatorii la ore fixe, milostenia prevazuta chiar proportional cu veniturile si, macar o data in viata, pelerinajul la locurile sfinte trebuie facut.

Cand incepe rugaciunea poti avea surpriza sa vezi vanzatorul cum isi intinde covorasul in magazin si se loveste cu capul de podele. Multi dintre barbati au chiar o amprenta in frunte, o pata mai inchisa la culoare, un semn sau chiar o umflatura, datorate practicarii in exces a acestui ritual religios.Religia poate inlocui orice.

Am aflat ca exista zone atat de dens populate si mizere, incat guvernul subventioneaza painea celor care nu ies cu lunile din locurile asemanatoare unor gauri de sobolan. Numai de Ramadan se revarsa saracii, care traiesc cu numai o lira egipteana pe zi (echivalentul unui sfert de dolar), ies din stradutele inguste pentru a primi, dupa asfintit, o masa imbelsugata gratis. In restul timpului religia le este suficienta. Povara acestei supuneri oarbe si generale te apasa chiar daca nu esti in centrul ei. O simti insa pretutindeni, de parca ai fi mereu in vecinatatea unui pericol.

In zona opusa locului unde se afla piramidele, in Cairo se ridica cetatea Saladin. Este o fortareata medievala construita in 1183 e.n. pe o colina de la inaltimea careia se vede intregul oras. Daca nu e ceata, undeva in zare se banuie ca un contur amagitor, dar constant, si piramidele, miracolul in piatra spre care nu indraznesti inca sa speri. In interiorul fortaretei se afla moscheea Muhammad Ali, construita la inceputul secolului al XIX-lea (1824) de Muhammad Ali,intemeietorul Egiptului modern.

In ghidurile turistice o gasesti ca moscheea de alabastru, acesta fiind materialul in care este imbracata. N-o sa va vorbesc despre ziduri de cetate si maretia lor, despre porti si trepte, despre palmieri sau despre interiorul curtii vestitei moschei, in care troneaza o fantana cu dantelarie de piatra, gradina verde si aleile strajuite de palmieri si gratioase dantelarii din fier, dar pot sa va spun ca este vizitata de o multime de egipteni. Oamenii din Cairo sunt cunoscuti ca cairenei, aproape toti fiind egipteni arabi. Sunt oameni de toate varstele si toate felurile, de la familii la grupuri organizate, de la copii de scoala la batrani sustinuti cu greu.Acolo accesul fiind permis doar descult.

Trasaturile majoritare sunt cele arabe. De altfel, populatia Egiptului este rezultatul unui amestec de popoare hamitice si semitice. Comunitatile europene din Cairo si Alexandria sunt nesemnificative din punct de vedere numeric. Chiar daca vestimentatia europeana s-a impus la suprafata, fiecare fata si femeie are capul acoperit, rare sunt cazurile in care tinerele nu poarta macar un batic peste par. Nouazeci la suta din populatie este musulmana. Minoritatea crestina o reprezinta copii.

Mai exista si o comunitate mica evreiasca. Dar nu pe acestia ii vezi la moscheea de alabastru. Acolo intra femei imbracate in galabee (o rochie lunga, dreapta, cu singurul accesoriu un eventual desen lucrat in fata), cu valuri pe cap si barbati in acelasi vesmant lung, acoperitor. Sunt foarte multi copii. Doua cincimi din populatie are mai putin de 15 ani. La "tanara generatie" avantajul blugilor si gecii pare sa fi prins mai bine. Majoritatea sunt usor creoli, multi cu ochii de culoare deschisasi sunt guresi.

Orasul Cairo acopera o suprafata de mai mult de 453 km2 , cu toate ca este greu sa desparti orasul de suburbiile sale imediate. Capitala Egiptului include si mai multe insule fluviale, care joaca un rol important in viata orasului. Ca centru principal comercial, administrativ si turistic a regiunii, Cairo are mai multe institutii culturale, cladiri pentru afaceri, birouri guvernamentale, universitati si hoteluri, care creeaza impreuna o activitate continua.

Centrul orasului comercial Cairo este Tahrir. Un loc al activitatii turistice, centrul cuprinde numeroase atractii turistice printe care Muzeul Egiptean si Moscheea Moderna Umar Makram.in centrul orasului se afla insula Zamalik, care contine cartierul comercial, Casa Operei( fondata in 1869) si Turnul Cairo(1957). Trei poduri leaga insula de ambele maluri ale fluviului.

Cea mai faimoasa institutie de invatamant din Cairo este Universitatea Al Azhar, cea mai veche din lumea islamica. Institutia a fost construita langa moscheea Al Azhar, cea mai veche moschee din Cairo. Moscheea a fost fondata in 970, iar universitatea in 988 de fatimizi. Universitatea Al Azhar constitue o voce autoritara in lumea islamica, iar pozitia sa in problemele importante este unfluentabila in Egipt si in lumea araba. Alte institutii sunt: Universitatea Cairo (1980) si Universitatea Ain Shams (1950) care au impreuna mai mult de 100000 de studenti, si Universitatea americana din Cairo, fondata in 1919.

Istoria Egiptului este pastrata si expusa in numeroase colectii muzeale. Fondat in 1903, Muzeul Egiptean contine sute de mii de lucrari, incluzand mai mult de 1700 de piese din colectia Tutankamon. Cele mai apreciate piese ale colectiei sunt comorile gasite in mormantul lui Tutankhamon si cele 12 mumii expuse in boxe in vid. Muzeul artelor islamice (1881) contine o vasta colectie care "povesteste" istoria civilizatiilor islamice.

Alte muzee pastreaza colectii referitoare la teme mai moderne. Acestea se insiruie de la Muzeul- Palat Al Gawhara, construit in 1811 in stilul otoman, la muzeul Mahmoud Khalil(1963) care contine lucrari ale lui Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Peter Paul Rubens si alti pictori europeni si egipteni. Pentru o excelenta colectie de arta decorativa vizitati Muzeul Islamic de Arta, Casa Gayer-Anderson si Muzeul Mohammed Mahmoud Khalil.

Dupa secole de istorie, Egiptul, tara faraonilor si a marilor piramide, locasul unei vechi civilizatii nu inceteaza sa ma uimeasca si sa ma fascineze. Locul unde soarele pare ca se uneste cu nisipul musteste de o cultura spirituala sclipitoare, invidiata de mai toate popoarele lumii. Si pe buna dreptate, caci aici gasim manifestari diverse ale artei egiptene: temple, statui, mumii, piramide, un fenomen religios puternic. Vechii egipteni credeau cu ardoare in zeitatile lor, in nemurirea sufletului si in viata de apoi. Horoscopul egiptean tine cont de aceste zeitati, fiecare zodie a horoscopului simbolizand un anumit zeu.
Fiecare persoana, in functie de perioada in care s-a nascut, se afla sub patronajul unei zeitati. Iata care sunt aceste zodii si trasaturile de caracter care le sunt asociate:

NILUL (1 Ianuarie – 7 Ianuarie, 19 Iunie - 28 Iunie, 1 Septembrie - 7 Septembrie)
- Puterea fluviului

Cei aflati sub acest semn sunt persoane foarte active, dornice de aventura si sigure de victorie. Se vad pururea invingatoare, asa isi doresc sa fie si asa si sunt de cele mai multe ori. Nimic nu le produce o placere mai mare decat confruntarea propriilor forte cu ale celorlalti, confirmandu-si astfel valoarea. Sunt optimiste, au o personalitate foarte pasionala, se inflacareaza cu usurinta si radiaza o foarte mare senzualitate. Oameni ai momentului, renunta la diplomatie si la meditatia profunda inainte de a lua o decizie. Gandesc rapid si iau decizii bruste. Temerari, inainteaza cu entuziasm pe terenuri necunoscute si necercetate. Asemeni fluviului insa, atunci cand te astepti mai putin, izbucnesc cu toata patima de care sunt in stare. Iar daca se simt atacati, ar fi bine ca totul sa piara din calea lor pentru ca distrug tot ce intalnesc.

RA (8 Ianuarie - 21 Ianuarie, 1 Februarie - 11 Februarie, 18 Noiemberie - 26 Noiembrie )
- Stralucirea luminii

Temperamentul focos al acestei zodii cere multa mobilizare si spirit combativ. Aflate sub tutela zeului AMON-RA, aceste personalitati sunt temperamentale, angajandu-se in tot ceea ce le face placere. Pentru ca vor sa simta caldura focului, trebuie cucerite furtunos. Vor alege intotdeauna in viata calea cea mai grea pentru ca adora provocarile. Nicioadata nu se vor multumi cu prea putin. Exigentele pe care le au fata de ele insele sunt insa foarte mari si vor avea de suferit din aceasta cauza. Feriti-va sa va jucati cu o persoana nascuta sub acest semn. Riscati sa va jucati cu focul insusi.

MUT (22 Ianuarie - 31 Ianuarie, 8 - 22 Septembrie)
– Intuitie de aur

Persoanele nascute sub acest semn sunt foarte receptive si timide din fire. Se bazeaza de cele mai multe ori pe intuitie si depind de cei din jur in mai toate actiunile pe care le intreprind. Adora sa-si faca planuri de viitor, insa nu le realizeaza singure. Sunt ambitioase, preferand munca linistita, creativa si discreta. Au o viata interioara foarte profunda si o perspicacitate iesita din comun, natura sa fiind stapanita de spiritul de dreptate si de cinste. Sunt inzestrate cu harul de a citi oamenii din priviri. Vad, observa, analizeaza si, pe baza intuitiei lor ascutite, caracterizeaza. Si rareori se insala...

GEB (12 Februarie - 29 Februarie, 20 August - 31 August)
– Forta sinelui

Adevarata multumire a persoanelor aflate sub acest semn este cea pe care o creeaza cu propriile maini si prin propriile forte. Zeitate a pamantului si a vietii, GEB ii ocroteste pe cei nascuti sub acest semn, atata timp insa cat acestia incerca sa-si infraneze pornirile violente si caracterul patimas. Pun foarte mult accent pe sentimente, partea romantica a personalitatii sale fiind extrem de dezvoltata atunci cand vine vorba de iubire. Si cu toate acestea, in ciuda sensibilitatii lor, nu pot fi catalogati drept niste visatori incurabili. Stiu unde se afla si unde vor sa ajunga. Reusesc insa in ceea ce si-au propus doar daca inving flegmatismul specific zodiei. Si cand nu pot face acest lucru, se enerveaza, se simt dezamagite, isi doresc sa rastoarne intreaga lume cu fundul in jos, strigandu-si neputinta.

OSIRIS (1 Martie - 10 Martie, 27 Noiembrie - 18 Decembrie)
– Atotputernicia dreptatii

OSIRIS, zeul imperiului mortii guverneaza aceasta zodie. Deloc impresionabile, puternice si sigure pe ele, persoanele apartinand acestui semn recepteaza realitatea asa cum este ea, trecand-o prin filtrul propriei constiinte. Stiu ce sunt sentimentele, insa refuza uneori sa si le recunoasca si sa le traiasca. Nu sunt capabile sa se transpuna in trairile celorlalti. Inteleg ce este dragostea, dar refuza sa-i raspunda. Daca se implica intr-o relatie foarte stransa, ghetatul inimii lor se topeste treptat, treptat. Impartiale si statornice, sunt animate de un puternic spirit de dreptate. Au un simt limpede de comparatie, putand fi blande si intelegatoare, dar si grozav de critice, rautacioase si patrunzatoare.

ISIS (11 Martie - 31 Martie, 18 Octombrie - 29 Octombrie, 19 Decembrie - 31 Decembrie)
– Capacitatea de a renaste

Sotia si sora lui Osiris, ISIS simboliza in mitologia egipteana fertilitatea si renasterea, feminitatea si creatia. Lui Isis i se mai spune si ,,marea vrajitoare, acesta putere fiindu-i conferita de Ra, cand i-a spus numele ei secret. Numele egiptean al lui Isis era Aset, care inseamna 'tron'. A te afla sub acest semn inseamna fi un mare iubitor al frumosului, a fi o personalitate complexa, plina de viata si de iubire. Persoanele nascute sub acest semn emana armonie si frumusete, stiind sa o impartaseasca si celor din jur. Spirite generoase si demne de incredere, le place sa ofere protectie, sa dea sfaturi si sa influenteze in bine pe cei din jur. Isi doresc intens sa-i aduca pe cei dragi pe calea cea buna si se simt profund lezate atunci cand ajutorul le este refuzat.

THOTH (1 Aprilie - 19 Aprilie, 8 Noiembrie - 17 Noiembrie)
– Magia cuvintelor

THOTH, stapanul cuvintelor divine vegheaza asupra acestei zodii, iar faptul ca nativii acestei zodii sunt maestrii comunicarii nu reprezinta doar o simpla coincidenta. Mai putin orientati spre telurile materiale si mai mult spre adevarurile universale, ei scot la lumina idei moderne si evoluate. Sunt creativi, spontani, uimesc intotdeauna prin originalitate. Ajutati de abilitatile lor de relationare, sunt capabili sa insufleteasca spirite, sa entuziasmeze, sa schimbe destine si chiar sa starneasca revolutii. Dau dovada de o naivitate copilareasca si de prea multa toleranta fata de cei din jur. Si nu putini sunt cei care profita de aceasta slabiciune...

HORUS (20 Aprilie - 7 Mai, 12 August - 19 August)
– Maretia inaltimii

In religia egipteana, HORUS era reprezentat printr-un cap de soim, simbol al somptuozitatii, al puterii si al capacitatii de a zbura la cele mai mari inaltimi. Oricum ai caracteriza pe acesti reprezentanti ai paradoxului, ceva important tot va ramane in afara definitiei. Cei mai fideli prieteni, cei mai pasionali iubiti, cand reci ca gheata, cand patimasi, cand sensibili, cand infatuati, nativii acestui semn toata viata lor se vor afla intr-o cautare permanenta a propriului eu. Forta pentru care sunt atat de admirati vine din interiorul lor. Le este menit sa straluceasca, sa atinga culmi, atat pe plan intelectual cat si personal, carora putinor oameni le sunt accesibile. Risca insa sa cada in capcana iubirii de sine si a egoismului. Constienti de propria valoare, au tendinta de a-i privi pe cei mai putini norocosi ca ei cu superioritate si ingamfare.

ANUBIS (8 Mai - 27 Mai, 29 Iunie - 13 Iulie)
– Iubirea de viata

Receptivi si flexibili,linistiti si amabili, reprezentantii acestui semn se bucura de mult respect si apreciere din partea celorlalri. Se spune despre ei ca sunt pedanti, insa putin sunt cei care stiu cu cata iubire si daruire pot iubi. Fara sa-si exagereze importanta, persoanele acestui semn zodiacal se indreapta in pasi lenti, dar siguri spre telul pe care si l-au propus. Sunt firi calde si echilibrate. Secretul succesului acestei zodii se afla in viziunea pe care o au asupra lumii. Stiu sa se retraga la timp, stiu sa privesca situatia detasat si vad numai partea frumoasa si hilara a lucrurilor. Cum ar putea atunci sa nu iubesca viata?

SETH (28 Mai - 18 Iunie, 28 Septembrie - 2 Octombrie)
– Spirit negativ

SETH reprezinta zeul negativ al Egiptului. Persoanele nascute sub acest semn pot fi acuzate de egoism, de invidie, de viclenie si de spirit de razbunare. In aceste fapturi aparent pasnice salasluieste un adevarat razboinic. Nu iarta pe cei care gresesc si nu au mila nici fata de propria persoana. Caracterul lor tulburent, incapatanat si certaret este insa si cel mai puternic, cel mai constructiv, cel mai capabil de fapte marete atunci cand este pus in slujba unor cauze marete. Trebuie sa invete sa-si tempereze iesirile, sa-si controleze pornirile de rautate si sa-si educe propria constiinta. Doar evoluand moral, se impaca cu propria persoana si isi gasesc linistea.

BASTET (14 Iulie - 28 Iulie, 23 Septembrie - 27 Septembrie, 3 Octombrie - 17 Octombrie)
- Flexibilitate si dinamism

Protectoare a familiei si simbolul al lunii, BASTET reprezenta femeia pisica in Egiptul antic. Asemenea felinei, cei nascuti sub acest semn sunt flexibili si rapizi. Oameni cu multiple talente, au un apetit crescand pentru cunoastere si pentru diversitate. Intotdeauna cu un pas inaintea timpului, in permanenta presati de timp si de termenele limita, reusesc insa sa prinda informatia din zbor si sa se adapteze imprejurarilor. Exercita o senzualitate aparte care nu-i este deloc indiferenta sexului opus. Tulburatori si sarmanti, adepti ai replicii spontane si pline de savoare, acestia cuceresc prin simplitate. Pentru ca sunt de parere ca viata este numai aventura si suspans, sunt susceptibili de a cadea prada viciilor si tentatiilor lumesti.

SEKMET (29 Iulie - 11 August, 30 Octombrie - 7 Noiembrie)
– Tolerenta si severitate

Cei aflati sub patronajul lui SEKMET, zeita Leoaica, se caracterizeaza printr-o mare putere de concentrare, prin rabdare, meticulozitate, perseverenta si o atentie exagerata acordata lucrurilor nesemnificative. Facultatile lor afective sunt foarte dezvoltate, avand o usoara inclinatie de a se sacrifica pentru cei la care tin cu adevarat. Pentru restul lumii, cunoscuti sau necunoscuti, reprezinta o figura autoritara si rece, incapabila de a simti prea mult. Adevaratul lor caracter este insa un amestec ciudat si curios de forta si sensibilitate, de toleranta si severitate, de capricii contradictorii. Spiritul lor intelectual este orientat spre lucruri concrete si spre activitati ce aduc profit.

Proverbe egiptene

Nu fi prieten cu un mincinos,caci il vei urma ,nu vei ajunge bine.

Cine a săvârşit numai bine în cursul vieţii cugetă la moarte fără nici o teamă.

Fă-ţi datoria şi nu te teme de nici o răzbunare.

Cine umblă mereu alături de omul prost se va umple şi el de prostia acestuia.

Petrece o zi, petrece încă o zi în preajma celui care are necazuri.

Nu fi temător, nu fi leneş, nu îngădui ca grijile tale să sporească.

Cine dă ascultare poftelor sale devine propriul său duşman.

Băgarea de seamă vine după ce-ai comis greşeala.

Cel ce pururi se grăbeşte, este omul de care moartea se apropie cu repeziciune.

Inima ta să nu năzuiască la aparenţe.

Nu dispreţui un lucru mic ca să nu suferi din pricina lui.

Dintr-o mâhnire lipsită de nădejde omul îşi poate da duhul.

Într-un oraş unde nu ai rude, dreapta cugetare îţi va fi rudă.

Trage un pui de somn înainte de a hotărî asupra unui lucru.

Mădularele celui care păstrează măsura în felul lui de viaţă nu tremură la bătrâneţe.

Nu-ţi dezgoli starea sufletului înaintea oricui.

Inima i-a fost dată omului înţelept peftru a se teme de primejdii.

dolion a scris:

NILUL (1 Ianuarie – 7 Ianuarie, 19 Iunie - 28 Iunie, 1 Septembrie - 7 Septembrie)
- Puterea fluviului

Cei aflati sub acest semn sunt persoane foarte active, dornice de aventura si sigure de victorie. Se vad pururea invingatoare... Iar daca se simt atacati, ar fi bine ca totul sa piara din calea lor pentru ca distrug tot ce intalnesc.

Hi, hi, hi ce-mi plaaaaaaaaaaaaaaace!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dolioneeeeeeee!!!!!
Iar mă faci să consum hârtie!

Mulţumesc mult pentru articole!

HORUS (20 Aprilie - 7 Mai, 12 August - 19 August)
– Maretia inaltimii

Bleah!

yzzy a scris:

dolion a scris:

NILUL (1 Ianuarie – 7 Ianuarie, 19 Iunie - 28 Iunie, 1 Septembrie - 7 Septembrie)
- Puterea fluviului

Cei aflati sub acest semn sunt persoane foarte active, dornice de aventura si sigure de victorie. Se vad pururea invingatoare... Iar daca se simt atacati, ar fi bine ca totul sa piara din calea lor pentru ca distrug tot ce intalnesc.

Hi, hi, hi ce-mi plaaaaaaaaaaaaaaace!!!!!!!!!!!!!!!!!!

In fata ta, adica un fel de , eu nu pot decit sa !

Anahoret a scris:

HORUS (20 Aprilie - 7 Mai, 12 August - 19 August)
– Maretia inaltimii

Bleah!

De ce spui asa ?! Ia uite ce scrie:
"Forta pentru care sunt atat de admirati vine din interiorul lor. Le este menit sa straluceasca, sa atinga culmi, atat pe plan intelectual cat si personal, carora putinor oameni le sunt accesibile. "

Si asta ti-o spune una careia cica "ii place sa dea sfaturi" ...

dolion a scris:

ISIS (11 Martie - 31 Martie, 18 Octombrie - 29 Octombrie, 19 Decembrie - 31 Decembrie)
– Capacitatea de a renaste

Sotia si sora lui Osiris, ISIS simboliza in mitologia egipteana fertilitatea si renasterea, feminitatea si creatia. Lui Isis i se mai spune si ,,marea vrajitoare, acesta putere fiindu-i conferita de Ra, cand i-a spus numele ei secret. Numele egiptean al lui Isis era Aset, care inseamna 'tron'. A te afla sub acest semn inseamna fi un mare iubitor al frumosului, a fi o personalitate complexa, plina de viata si de iubire. Persoanele nascute sub acest semn emana armonie si frumusete, stiind sa o impartaseasca si celor din jur. Spirite generoase si demne de incredere, le place sa ofere protectie, sa dea sfaturi si sa influenteze in bine pe cei din jur. Isi doresc intens sa-i aduca pe cei dragi pe calea cea buna si se simt profund lezate atunci cand ajutorul le este refuzat.

Cristina a scris:

yzzy a scris:

dolion a scris:

NILUL (1 Ianuarie – 7 Ianuarie, 19 Iunie - 28 Iunie, 1 Septembrie - 7 Septembrie)
- Puterea fluviului

Cei aflati sub acest semn sunt persoane foarte active, dornice de aventura si sigure de victorie. Se vad pururea invingatoare... Iar daca se simt atacati, ar fi bine ca totul sa piara din calea lor pentru ca distrug tot ce intalnesc.

Hi, hi, hi ce-mi plaaaaaaaaaaaaaaace!!!!!!!!!!!!!!!!!!

In fata ta, adica un fel de , eu nu pot decit sa !

Stai liniştită că nu sunt aşa, dar mi-ar place să fiu. În general, cedez, mă retrag în carapacea mea. La fel cum am făcut, în cazul unor forumuri, unde s-a cam încins atmosfera. Şi parcă şi pe-aici simt o oarecare încordare.

Ei, nu baga in seama : sunt oamenii mai nervosi, da' le trece repejor .. Mai ales daca-i lasi sa se certe singuri !

Cristina a scris:

Anahoret a scris:

HORUS (20 Aprilie - 7 Mai, 12 August - 19 August)
– Maretia inaltimii

Bleah!

De ce spui asa ?! Ia uite ce scrie:
"Forta pentru care sunt atat de admirati vine din interiorul lor. Le este menit sa straluceasca, sa atinga culmi, atat pe plan intelectual cat si personal, carora putinor oameni le sunt accesibile. "

Si asta ti-o spune una careia cica "ii place sa dea sfaturi" ...

Da, cum să nu! Mie-mi spui? Dacă aş fi fost cum scrie acolo... demult eram baştan. Nu mai agitam biţii pe forum cum fac acum!

Descrierea aia s-o potrivi altora, dar mie nu!

Sărut mâna Karima!

Multumesc pentru atentie Anahoret
Frumoasa surpriza

Karimaaaa! Ai reusit prin zăpezile ( ) din Cairo să ajungi la Popas?
Bine ai venit, draga noastră dragă!

Zapezile din Cairo?hmmm
Eu nu stiu pe unde sa ma duc sa gasesc macar ceva ploaie si tu zici de zapezi
Am colege care mai spun in cate o zi ca la unele din ele ploua.In zona mea nu am avut noroc
In schimb am prins si eu o ploaie de 5 minute cand eram la un magazin
OFFFF mi-e dor de zapada din Romania si de ceata si umezeala din Anglia

Iar noi, cei ce avem zăpadă, ceată si umiditate, vrem uscat, asa cum e pe la tine!!!
Asa e omul mereu: vrea exact opusul la ceea ce are.

Asta cam asa este ai dreptate