Intrebari si raspunsuri pe teme biblice

Cristina a scris:

Ok, Emil, atunci, spune-mi -te rog- Inchizitia (=600 de ani de crime in numele crestinismului) in numele cui s-a facut?! Dar crestinarile fortate din intreaga lume (cum e cazul deja clasic de crestinare fortata a saxonilor, supusi de Carol cel Mare)?!
ps: eu nu am afirmat nici-o clipa ca Iisus si-ar fi dorit asta! Si nici ca ar fi fost vinovat! Dar asta nu inseamna ca nu s-au facut crime in numele lui...

Emil Condor a scris:

Cristina a scris:

zaraza26 a scris:

Singura nedumerire e de ce Isus a ingaduit asta...

Isus nu ar ingadui asa ceva...

Zaraza, încă nu-L cunosti pe adevăratul Isus dacă pui problema în modul acela.
Dacă vrei tu sau oricine altul, putem deschide un topic de întrebări si răspunsuri biblice si fiecare dintre noi, când nu cunoaste ceva, întreabă iar cei ce cunosc, răspund. Nu o să pornesc eu topicul acela dar oricine e liber să o facă si chiar îi multumim!

Cum trebuie pusa problema?

Cristina este în mare eroare când spune că anumite crime (de război sau de orice fel) s-au făcut în Numele Isus. Nimic nu poate fi mai gresit decât o asa afirmatie si aceea poate fi făcută numai si numai de cineva care nu-L cunoaste pe Isus, nu cunoaste viata si învătăturile Lui.

Au fost multi morti înviati în Numele Isus, cum dar să afirmăm contrariul adevărului istoric despre Isus Hristos. În Numele lui Isus oamenii trăiesc, nu mor! Că afirmă cineva ceva despre Isus (si nu numai despre El), nu înseamnă automat că este si adevărat.

Multumim pentru deschiderea acestui topic.
Încă odată: cine are întrebări legate de Biblie, aici este locul potrivit pentru ele si, am convingerea că se va găsi cineva care să răspundă problemelor ridicate de-a lungul timpului.

Atunci să fim mai exacți: folosindu-se de numele lui Iisus. Așa este mai bine?

Da, în mod abuziv, doar sprijiniti de stăpânul minciunii (Tatăl lor spiritual),
s-au folosit de un Nume Sfânt pentru a impresiona pe cei slabi.

Emil Condor a scris:

Nicicând nu am crezut că ai putea fi credulă dar văzând că tu cu adevărat crezi cele spuse de „Istoria” bisericosilor ălora, arăti exact ce nu as fi putut crede altfel despre tine.

1- esti liber sa crezi -despre mine- ceea ce doresti : nu asta e relevant aici;
2- dar daca totusi aduci discutia, iti spun doar ca imi doresc sa am incredere in cit mai multi oameni, inclusiv in voi, cei de-aici. Daca asta se numeste credulitate, atunci da, sunt o credula;
3- faptul ca traim intr-o lume plina de mincinosi ma face -oarecum- precauta...In acelasi timp, stiu ca nu cel care tinde a crede orice (credulul) este mai mult de condamnat, ci cel care minte si manipuleaza - asta ar fi trebuit s-o stii si tu, si toti cei care condamna mai mult credulitatea, uitind sa condamne in primul rind minciuna...

Emil Condor a scris:

Sau e altceva? Poate „credinta” asta se potriveste mai bine „costumului” tău? Mă refer, bineînteles la „costum” spiritual.

Da, e si altceva: am vrut sa-mi spui parerea ta despre multimea de "crestini" care cred orbeste in biserica si in ce spune ea, folosindu-se de citate din biblie si de nume de sfinti.

Emil Condor a scris:

afirmi că nu stii dar spui (totusi) că nu e o problemă!

Fals: am spus ca eu CRED ca nu e nici-o problema, tocmai pentru ca nu STIU.

Emil Condor a scris:

Eu îti spun că stiu si este o mare problemă.

Daca te cred, probabil imi vei spune ca sunt credula, daca nu te cred, probabil imi vei spune ca te fac mincinos. Ce sa fac ?

Emil Condor a scris:

Este rău pentru că Botezul implică anumite lucruri: te poti boteza în Numele Isus, în sângele Lui, în moartea Sa dar nu poti să te botezi în moartea Duhului pentru că Duhul nu a cunoscut moarte nicicând.

Aha...Ok, atunci spune-mi -te rog- ce legatura are botezul cu ... moartea?

Emil Condor a scris:

Conform Bibliei nu este ok. Conform celor înfăptuite de apostoli, nu este okay.

Biblia este scrisa -si ea- de oameni. Apostolii au fost si ei oameni...In plus, atit biblia, cit si faptele apostolilor au fost interpretate si re-interpretate...si tot de oameni. Ce si pe cine sa cred ?

Emil Condor a scris:

Toate cele bune!

Asemenea !

Emil Condor a scris:

Cristina este în mare eroare când spune că anumite crime (de război sau de orice fel) s-au făcut în Numele Isus.

Ok, eu sunt in mare eroare: dar, asa cum bine spune Anahoret, miliarde de "crestini" s-au folosit de numele lui Isus si au permis/facut crime cu Biblia in mina si citate din Biblie pe buze. Iar acest fapt nu poate fi negat.

Emil Condor a scris:

Nimic nu poate fi mai gresit decât o asa afirmatie si aceea poate fi făcută numai si numai de cineva care nu-L cunoaste pe Isus, nu cunoaste viata si învătăturile Lui

Eu nu cunosc multe, inca invat: recunosc.

Cristina a scris:

Biblia este scrisa -si ea- de oameni. Apostolii au fost si ei oameni...In plus, atit biblia, cit si faptele apostolilor au fost interpretate si re-interpretate...si tot de oameni. Ce si pe cine sa cred

Sa crezi ce simte sufletul tau ca ar trebui sa fie Dumnezeu. Iubire, pace, liniste. Si pornind de la aceste trei cuvinte, gasesti raspuns la toate intrebarile tale. Restul e vorbarie. Asa cum spunea Neale Donald Walsch in Convorbirile lui cu Dumnezeu, Dumnezeu ni se adreseaza cel mai exact prin senzatii. A nu se confunda cu sentimentele. Tot ce omul a pus in cuvinte e deja denaturat. Cuvantul denatureaza. Hmm... la inceput a fost... senzatia? Asa cum ma asteptam, "Cuvantul" din geneza nu e cuvantul, ceea ce intelegem noi prin cuvant, ci poate fi informatia din ADN.

zaraza26 a scris:

Sa crezi ce simte sufletul tau ca ar trebui sa fie Dumnezeu. Iubire, pace, liniste.

Asta si fac, frumoasa Zaraza ...Chiar daca -din cind in cind- imi mai pun si eu intrebari, ca tot omu' .

Cristina a scris:

Emil Condor a scris:

Nicicând nu am crezut că ai putea fi credulă...

1- esti liber sa crezi -despre mine- ceea ce doresti : nu asta e relevant aici;
2- dar daca totusi aduci discutia, iti spun doar ca imi doresc sa am incredere in cit mai multi oameni, inclusiv in voi, cei de-aici. Daca asta se numeste credulitate, atunci da, sunt o credula;

Tot eu vin si spun: nu esti!
De fapt în mesajul initial nu te-am numit credulă ci, ziceam „nicicând nu am crezut despre tine că ai putea fi...”.

Citat :

faptul ca traim intr-o lume plina de mincinosi ma face -oarecum- precauta...In acelasi timp, stiu ca nu cel care tinde a crede orice (credulul) este mai mult de condamnat, ci cel care minte si manipuleaza - asta ar fi trebuit s-o stii si tu, si toti cei care condamna mai mult credulitatea, uitind sa condamne in primul rind minciuna...

Daaa? Si de unde stii că... Emil nu stie aceea?!
Si ce te face să crezi că Emil condamnă pe creduli dar nu condamnă minciuna.
Aici te-ai grăbit cu afirmatiile!

Citat :

...am vrut sa-mi spui parerea ta despre multimea de "crestini" care cred orbeste in biserica si in ce spune ea

Eu nu cred în biserici, nu cred că e necesar să mergi acolo, nu cred că omul devine mai bun dacă merge acolo, pur si simplu nu cred deloc în biserici sau religii.
Despre cei ce cred orbeste: simplu, sunt orbi! Ai spus-o si tu când ai folosit cuvântul „orbeste”.

Citat :

Emil Condor a scris:

Eu îti spun că stiu si este o mare problemă.

Daca te cred, probabil imi vei spune ca sunt credula, daca nu te cred, probabil imi vei spune ca te fac mincinos. Ce sa fac ?

În primul rând îti reamintesc că nu te-am numit credulă!!!
Răspunsul meu: fiecare să creadă ceea ce vrea.

Citat :

ce legatura are botezul cu ... moartea?

Prin botez te îngropi în moartea lui Isus - cine stie importanta mortii lui, realizează de ce trebuie să te îngropi în moartea Sa. Hristos a înviat, deci a învins moartea, iar noi prin credinta în El facem exact acelasi lucru: învingem moartea si intrăm într-o viată nouă, eternă.
Repet: toate sunt posibile doar prin moartea Lui.

Citat :

Emil Condor a scris:

Conform Bibliei nu este ok. Conform celor înfăptuite de apostoli, nu este okay.

Biblia este scrisa -si ea- de oameni. Apostolii au fost si ei oameni...In plus, atit biblia, cit si faptele apostolilor au fost interpretate si re-interpretate...si tot de oameni. Ce si pe cine sa cred ?

Nu oricine poate să scrie orice, iar acum mă refer în general la scris.
Cine e condus de Spirit o să priceapă scrierile biblice: care sunt reale sau care sunt (dacă sunt!) false.
Cuvântul se explică perfect... prin Cuvânt. Mai exact: Cuvântul ti se face cunoscut în El, nu prin filozofiile noastre seci.

Dacă nu am crede apostolii ce au trăit cot la cot cu Isus, atunci pe cine să credem? Pe Constantin cel Mare? Pe Papa? Pe mine? Si cel mai important lucru: când studiezi Cuvântul Vietii, dacă Spiritul dumnezeiesc nu te ajută, ai toate sansele să te rătăcesti, să nu întelegi mare lucru...

Cristina a scris:

...asa cum bine spune Anahoret, miliarde de "crestini" s-au folosit de numele lui Isus si au permis/facut crime cu Biblia in mina si citate din Biblie pe buze. Iar acest fapt nu poate fi negat.

Chiar dacă partial e adevărat, totusi exagerezi mult prea mult iar asta arată clar că nu prea îi ai la inimă pe crestini.
Nu au fost „miliarde” ce au făcut sau au permis crime. Nu uita că acei ce au comis crimele respective, de fapt ucideau pe adevăratii crestini! Nu uita acest lucru important! Prin asta (ucigând crestini reali) au arătat că nu erau crestini chiar dacă tineau o Biblie în mână sau o cruce la gât. Dacă folosim logica, e usor a realiza acest simplu adevăr.

Citat :

Eu nu cunosc multe, inca invat: recunosc.

Adică?
Te referi la crestinism, nu-i asa?

Am văzut de câteva ori că stii bine (!?!) lucruri prin care doar lovesti în crestinism. Sau mă însel?

Cind am spus miliardele de oameni ucisi, m-am referit la sutele de ani si inclusiv la atei, pagini, evrei, arabi, bastinasi si oricine altcineva care nu spunea/facea ceea ce dictau "crestinii".
ps: a pune intrebari si/sau a exprima -sincer- citeva indoieli (indiferent cit de dureroase ar fi ele) inseamna ca "lovesc", Emil?! Afla ca aceleasi intrebari mi le pun indiferent de numele vreunei religii, caste etc . Daca deranjeaza atit de mult, ma opresc aici .

Miliarde poate n-au fost. Dar milioane (de victime), cu siguranţă.

Măcar dacă ne referim la incaşi, care au fost exterminaţi de către spanioli. Sau negrii care au fost făcuţi sclavi şi puşi să muncească până la epuizare de către nişte americani care se duceau regulat la biserică şi se rugau Domnului.

Să mai amintesc ce au făcut creştinii când s-au dus să "elibereze" Constantinopolul? Atunci creştinii au plecat la luptă cu binecuvântarea preoţilor şi a Papei. Inchiziţia cam câte victime a făcut? Şi ultimul exemplu de adevărată conduită creştină a fost "binecuvântarea" pe care Vaticanul a dat-o pentru exterminarea evreilor în Al Doilea Război Mondial.

Toţi mai creştini ca alţii...

Intr-adevar, am exagerat cu miliardele si am gresit, dar cred ca am facut-o doar pentru a sublinia fenomenul (in masivitatea sa), nu un caz izolat, pe ici-pe colo...

Cristina a scris:

...a pune intrebari si/sau a exprima -sincer- citeva indoieli (indiferent cit de dureroase ar fi ele) inseamna ca "lovesc", Emil?! Afla ca aceleasi intrebari mi le pun indiferent de numele vreunei religii, caste etc . Daca deranjeaza atit de mult, ma opresc aici .

Nu Cristina dragă, nu lovesti deloc.
Cred că si eu am exagerat un pic. Sorry! Nu am avut nicio intentie de a ofensa pe nimeni.

Nu trebuie să te opresti. De ce să o faci?
Ai niste opinii care pot fi agreate de unii si nu tocmai mereu agreate de altii - e ceva nou în asta?
Uite, spre exemplu, eu am aceleasi vederi ca tine în multe, multe lucruri, dar altii nu au.
În religie, unii cred ca tine, eu cred diferit. Asta e totul, Cristina dragă.

Asa numitii crestini au făcut multe crime de-a lungul istoriei dar eu vă spun: crestini nu sunt cei ce se numesc asa ci... doar cei care fac ceea ce trebuie să facă niste copii ai lui Dumnezeu. Dar aveti dreptate: ceea ce se vede pe dinafară, aceea pare a fi real, chiar dacă nu totdeuna e cazul.
Că, pe timpurile respective, liderii au declarat că pleacă la război, chipurile pentru crestinarea "păgânilor" este exact ca atunci când americanii au declarat că merg în Afganistan pentru lichidarea terorismului sau în Irak pentru a elimina niste arme ce de fapt nu existau.

Am un prieten care toată viata lui a purtat o cruciulită la gât si niciodată nu a fost crestin.

Aici este vorba numai despre cei care omorau pe altii pentru ca nu erau crestini sau pozitia Bibliei fata de omor,lupta,razboi?

Ma scuzati daca nu am inteles din prima desi am citit de trei ori....

Poziţia Bibliei este, faţă de omor, foarte clară: "Să nu ucizi"!

Ironia este că, tocmai în numele lui Dumnezeu, se fac cele mai mari masacre. A se citi războaie.

Am postat mai jos un citat din Steinbeck, "La răsărit de Eden". Este o întrebare care mă urmăreşte din adolescenţă – de când am citit cartea – şi căreia nu i-am găsit încă un răspuns mulţumitor, chiar dacă am avut ocazia să discut cu diferiţi preoţi, inclusiv preoţi militari.

Într-o după-amiază, pe înserat, Cyrus îl luă pe Adam la o plimbare şi concluzia întunecată a studiilor şi gîndurilor lui ieşi la iveală, iar teroarea ei se revărsă asupra fiului căruia îi spuse:
― Trebuie să ştii că soldatul este fiinţa cea mai sfîntă pentru că este cel mai încercat ― cel mai încercat din toţi. Mă voi strădui să-ţi explic. Iată: de-a lungul istoriei, oamenilor li s-a spus că a-i omorî pe semenii lor este un păcat care nu poate fi răscumpărat. Fiecare om care ucide trebuie să dispară, pentru că acest lucru e un mare păcat, poate cel mai mare din cîte există. Dar unui soldat îi dăm în mînă puterea de a ucide şi îi spunem "Foloseşte-o cum trebuie, foloseşte-o cu înţelepciune". Nu-l îngrădim. "Du-te şi omoară cît poţi mai mulţi dintr-o anume categorie de semeni ai tăi. Şi te vom răsplăti pentru lucrul ăsta, căci încalci învăţătura din copilărie."
Adam îşi umezi buzele uscate şi încercă să întrebe, dar nu izbuti şi încercă din nou.
― De ce trebuie să facă asta? De ce? (sublinierea mea)
Cyrus fu adînc mişcat şi vorbi cum nu mai vorbise niciodată înainte.
― Nu ştiu, spuse. Am studiat problemele şi poate am priceput cum stau lucrurile, dar habar n-am de ce sînt aşa. Nu trebuie să te aştepţi să descoperi că oamenii înţeleg ceea ce fac. Atîtea şi atîtea lucruri se fac din instinct, aşa cum albinele fac miere sau cum vulpea îşi moaie labele în rîu ca să-i facă pe cîini să-i piardă urma. Vulpea nu ştie de ce o face, şi care albină îşi aminteşte de iarnă sau o aşteaptă să vie din nou? Cînd am ştiut că trebuie să pleci, m-am gîndit să-ţi las deschis viitorul ca să descoperi singur toate lucrurile, apoi mi s-a părut că e mai bine să-ţi împărtăşesc din puţinul pe care-l ştiu ca să te feresc. Ai să te duci curînd ― ţi-a venit vremea.

Poate răspunsul va veni de aici, din forum. Nu se ştie niciodată!

Anahoret a scris:

Poziţia Bibliei este, faţă de omor, foarte clară: "Să nu ucizi"!

Nu este adevarat.Uite ce spun Cartile Sfinte ale crestinilor.Inseamna ca mint sau se contrazic?

Conform Vechiului Testament, legea prevedea pedeapsa cu moartea pentru diverse fapte, cum ar fi: crimă (Exod 21:12), răpire (Exod 21:16), violenţă (Exod 22:19); adulter (Levitic 20:10); homosexualitate (Levitic 20:13), a fi un profet fals (Deuteronom 13:5), prostituţie şi viol (Deuteronom 22:4), şi alte câteva crime. Cu toate astea, Dumnezeu adesea a arătat milă atunci când pedeapsa cu moartea se cuvenea a fi aplicată. David a comis adulter şi crimă, şi totuşi Dumnezeu nu a cerut ca viaţa lui să fie luată (2 Samuel 11:1-5, 14-17; 2 Samuel 12:13). În final, fiecare şi orice păcat pe care-l săvârşim ar trebui să ne aducă pedeapsa cu moartea (Romani 6:23). Din fericire, Dumnezeu şi-a arătat dragostea faţă de noi prin a nu ne condamna (Romani 5:8).

Când fariseii au adus la Iisus o femeie care a fost prinsă săvârşind adulter şi L-au întrebat dacă ar trebui omorâtă cu pietre, Iisus a răspuns "Cine cintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea" (Ioan 8:7). Acest lucru nu ar trebui folosit pentru a spune că Iisus a respins pedeapsa capitală în toate situaţiile. În acest caz, Iisus doar a vrut să arate ipocrizia fariseilor. Fariseii au vrut să-L păcălească pe Domnul Iisus să încalce Legea Vechiului Testament...lor chiar nu le păsa de femeia care ar fi fost omorâtă cu pietre (unde era bărbatul cu care a fost prinsă în adulter?). Dumnezeu a fost Cel care a instituit pedepsa capitală: “Dacă varsă cineva sângele omului, şi sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui” (Geneza 9:6). În unele situaţii, Iisus ar aproba pedeapsa capitală. De asemenea, Domnul Iisus a arătat milă atunci când pedeapsa capitală era meritată (Ioan 8:1-11). În mod cert, apostolul Pavel a recunoscut puterea guvernului de a institui pedeapsa capitală acolo unde este cazul (Romani 13:1-5).

Aşadar, în esenţă, ne-am întors de unde am plecat. Da, Dumnezeu permite pedeapsa capitală. Dar în acelaşi timp, Dumnezeu nu cere întotdeauna pedeapsa cu moartea atunci când ea este meritată. Atunci, care ar trebui să fie punctul de vedere creştin cu privire la pedeapsa cu moartea? În primul rând, trebuie să ne amintim că Dumnezeu a instituit pedeapsa capitală în Cuvântul Său; de aceea, ar fi o îngâmfare din partea noastră să gândim că am putea institui un standard mai înalt decât El sau că am putea fi mai miloşi decât El. Standardul lui Dumnezeu este cel mai înalt posibil din moment ce El este perfect. Acest standard nu se aplică numai cu privire la noi ci şi la El însuşi. De aceea, El ne iubeşte şi are milă faţă de noi cu o măsură infinită. De asemenea, vedem că El se mânie cu o măsură infinită, şi totul este păstrat într-un echilibru perfect.

În al doilea rând, trebuie să recunoaştem că Dumnezeu a dat autoritate guvernului de a determina când este necesară pedeapsa capitală (Geneza 9:6; Romani 13:1-7). Este nebiblic să gândim că Dumnezeu se opune pedepsei capitale în toate cazurile. Creştinii nu ar trebui niciodată se bucure când pedeapsa capitală este aplicată, dar în acelaşi timp, creştinii nu ar trebui să se lupte împotriva dreptului guvernului de a executa făptaşii celor mai rele crime.

Karima, pleci de la una şi ajungi la alta.
"Să nu ucizi" se referă clar la crimă, nu la pedeapsa capitală. D-asta am spus că este foartă clară porunca dumnezeiască. Iar pilda cu femeia adulteră nu o văd ca pe o respingere a pedepsei capitale. Într-adevăr, Iisus a demonstrat ipocrizia fariseilor dar, din punctul meu de vedere (am mai spus, nu sunt teolog), cred că a impus un standard celui care trebuie să aplice (ceară) pedeapsa capitală: cineva fără păcat, adică cineva cu o minte limpede şi o conduită ireproşabilă.

Aşa ajung şi la poziţia mea asupra pedepsei capitale: să fie aplicată (ordonată) ce cel care este fără de păcat. Aşa cum a spus şi Iisus. Iar singurul fără de păcat este Dumnezeu.

Ca să fiu mai laic, sunt împotriva pedepsei capitale datorită ireversibilităţii acesteia. Dacă se face o eroare judiciară -- şi istoria a demonstrat că s-au făcut o mulţime de astfel de erori, ca să nu mai spun că uneori chiar Statul a făcut astfel încât unii oameni să primească pedeapsa capitală -- condamnatul nu mai poate fi reabilitat. Chiar dacă, judecând cu inima, sunt de acord că sunt şi indivizi care ar trebui să plătească cu viaţa pentru faptele lor.

omor,crima,pedeapsa capitala nu sunt acelasi lucru?
exemplele care ti le-am dat ce sunt?
sincer nu inteleg ce vrei sa spui....

ai spus poziti Bibliei care este,eu ti-am aratat pozitia Bibliei prin exemplele de versete care le-am scris

Karima a scris:

Dumnezeu a dat autoritate guvernului de a determina când este necesară pedeapsa capitală (Geneza 9:6; Romani 13:1-7). Este nebiblic să gândim că Dumnezeu se opune pedepsei capitale în toate cazurile. Creştinii nu ar trebui niciodată se bucure când pedeapsa capitală este aplicată, dar în acelaşi timp, creştinii nu ar trebui să se lupte împotriva dreptului guvernului de a executa făptaşii celor mai rele crime.

E adevărat că respectivele lucruri sunt scrise în Vechiul Testament dar odată cu venirea Lui în trup, multe s-au schimbat.
După Hristos nu au mai existat sfaturi precum cel găsit în vechime.

Pai nu spunea-i tu pe aici pe undeva ca Dumnezeu nu schimba inapoi ceea ce a spus odata?

Nu numaidecât să schimbe, doar să îmbunătătească.