POPASUL DOLION (III)

Tedy si Blackie

Mihaela a scris:

Dolion, ma mir ca te-au lasat sa faci fotografii Dar probabil ca nu te-au vazut

in mallul asta te lasa sa faci poze cat vrei .. mai ales in locul ala. Eu sunt suparata ca Dolion a venit in Bucuresti si n-a catadicsit sa ma anunte. Dolion, Sa nu incerci sa ma imbunezi ca uite asa patesti:

lutra vulgaris a scris:

Mihaela a scris:

Dolion, ma mir ca te-au lasat sa faci fotografii Dar probabil ca nu te-au vazut

in mallul asta te lasa sa faci poze cat vrei .. mai ales in locul ala. Eu sunt suparata ca Dolion a venit in Bucuresti si n-a catadicsit sa ma anunte. Dolion, Sa nu incerci sa ma imbunezi ca uite asa patesti:

Da? Am incercat si eu sa fac niste poze la mall in Iasi, cand ieseam de la film dar a venit imediat un baiat - nu stiu de unde a rasarit - si ne-a spus ca nu avem voie sa facem poze Ne-am conformat si am iesit afara in parcare sa ne pozam

lutra vulgaris a scris:

Sa nu incerci sa ma imbunezi ca uite asa patesti...

Imi asum riscul si incerc sa te asigur ca am atatea drumuri la Bucuresti, incat este imposibil sa nu ne vedem... anul asta!

Mihaela a scris:

lutra vulgaris a scris:

Mihaela a scris:

Dolion, ma mir ca te-au lasat sa faci fotografii Dar probabil ca nu te-au vazut

in mallul asta te lasa sa faci poze cat vrei .. mai ales in locul ala. Eu sunt suparata ca Dolion a venit in Bucuresti si n-a catadicsit sa ma anunte. Dolion, Sa nu incerci sa ma imbunezi ca uite asa patesti:

Da? Am incercat si eu sa fac niste poze la mall in Iasi, cand ieseam de la film dar a venit imediat un baiat - nu stiu de unde a rasarit - si ne-a spus ca nu avem voie sa facem poze Ne-am conformat si am iesit afara in parcare sa ne pozam

Mall -ul Cotroceni este singurul mall din Bucuresti unde are un astfel de loc unde avem voie sa facem poze. Sau cel putin numai de el stiu eu.

dolion a scris:

lutra vulgaris a scris:

Sa nu incerci sa ma imbunezi ca uite asa patesti...

Imi asum riscul si incerc sa te asigur ca am atatea drumuri la Bucuresti, incat este imposibil sa nu ne vedem... anul asta!

Bine.

În această arhivă TED din 1998, sprintera paraolimpică Aimee Mullins vorbeşte despre cariera sa de stabilire de recorduri ca alergătoare şi despre uimitoarele picioare prostetice din fibră de carbon (pe atunci un prototip) care au ajutat-o să treacă linia de sosire.

dolion a scris:

Deb Roy spune ca cei trei care aveau grija de copil, el, sotia si bona, se coborau la nivelul lui (al copilului), cu pronuntia cuvintelor, dupa care, progresiv, ajungeau la pronuntarea corecta a lor. Observatia mea este ca e mult mai bine pentru dezvoltarea vorbitului la copii, sa pronunti cuvintele corect si sa-l lasi pe el sa munceasca pana obtine pronuntia corecta.
Am dreptate, ori ba?

Si eu sunt de aceeasi parere. Oricum nu mi-a placut niciodata sa maimutaresc cuvintele cand vorbesc cu copiii. Cu copiii prefer sa fiu serioasa cand e cazul, si la joaca, sa ne jucam. Ca si cu cei mai mari sau cu adultii.
Am senzatia ca daca ma maimutaresc, tot asa va proceda si el cand va fi mare, si nu numai cu copii, dar si in atitudinea fatza de viata. Va avea tendinta sa fie neserios cand nu e cazul. Copiii trebuie sa invete de mici atitudinile potrivite. La varsta lor imita si atat. Asa ca prefer sa imite seriozitatea. Mai tarziu poate va incerca si nu va reusi sa para serios.

dolion a scris:

Ieri am fost in Bucuresti si am vizitat Mall-ul din Drumul Taberei.

Arata frumos. Desi preferam un parc in locul lui. In fine...
In alta ordine de idei, in octombrie ajung pentru doua zile, maximum, in Bucuresti, cand e Bookfest. (Irinaaa, vad ca trebuie sa-mi iau masuri de precautie!! Bine, o sa vorbesc cu sotul meu ca aranjam o intalnire. De fapt o sa va invit pe toti la o lansare de carte. )
Chiar acolo, in Drumul Taberei, locuieste fratele meu. Vreau sa vizitez mall-ul. Pe langa atatea betoane si avand in vedere ca in parcurile din Bucuresti oricum nu prea ajung, o sa vad mall-ul!

Emil Condor a scris:

Ce Mall fain e la Bucuresti!
Pe cine a răbdat inima să cheltuie atât pentru construirea lui?
Bravo lor! Deci mai sunt oameni cărora le pasă...

Te-ai grabit cu concluziile, draga Emil.
Pentru a incuraja consumul, care se face pe baza produselor importate (inca), se gasesc destui bani ca sa ridice spatii care ne iau din aerul curat, din spatiul pe care-l respiram.
Cel mai mult avem nevoie de initiativa, si incerc sa-i fac pe oameni sa inteleaga ca in actiuni concertate sta puterea. Toti oamenii care vor sa schimbe sau sa faca ceva bun, SA FACA!

zaraza26 a scris:

dolion a scris:

Ieri am fost in Bucuresti si am vizitat Mall-ul din Drumul Taberei.

Arata frumos. Desi preferam un parc in locul lui. In fine...
In alta ordine de idei, in octombrie ajung pentru doua zile, maximum, in Bucuresti, cand e Bookfest. (Irinaaa, vad ca trebuie sa-mi iau masuri de precautie!! Bine, o sa vorbesc cu sotul meu ca aranjam o intalnire. De fapt o sa va invit pe toti la o lansare de carte. )
Chiar acolo, in Drumul Taberei, locuieste fratele meu. Vreau sa vizitez mall-ul. Pe langa atatea betoane si avand in vedere ca in parcurile din Bucuresti oricum nu prea ajung, o sa vad mall-ul!

pii atunci sa bagi un anunt da sa scrii si la mine la popas ca eu is mai chioara .. nu citesc tot uneori.

lutra vulgaris a scris:

zaraza26 a scris:

dolion a scris:

Ieri am fost in Bucuresti si am vizitat Mall-ul din Drumul Taberei.

Arata frumos. Desi preferam un parc in locul lui. In fine...
In alta ordine de idei, in octombrie ajung pentru doua zile, maximum, in Bucuresti, cand e Bookfest. (Irinaaa, vad ca trebuie sa-mi iau masuri de precautie!! Bine, o sa vorbesc cu sotul meu ca aranjam o intalnire. De fapt o sa va invit pe toti la o lansare de carte. )
Chiar acolo, in Drumul Taberei, locuieste fratele meu. Vreau sa vizitez mall-ul. Pe langa atatea betoane si avand in vedere ca in parcurile din Bucuresti oricum nu prea ajung, o sa vad mall-ul!

pii atunci sa bagi un anunt da sa scrii si la mine la popas ca eu is mai chioara .. nu citesc tot uneori.

Sa traiti, am inteles!

dolion a scris:

La intoarcere, castelul Bran

În spatele casei mele...
Tare dor mi-e de locurile alea!

23 AUGUST 2011 – ZIUA EUROPEANA A COMEMORARII VICTIMELOR TUTUROR REGIMURILOR TOTALITARE SI AUTORITARE

Regimurile totalitare reprezinta negarea demnitatii umane si incalcarea tuturor drepturilor fundamentale caracteristice societatilor noastre construite pe baza democratiei si a respectarii statului de drept. Majoritatea statelor membre ale Uniunii noastre Europene au avut experienta unui astfel de trecut tragic. Aceasta memorie reprezinta patrimoniul comun al tuturor europenilor. Trebuie sa le oferim victimelor acestor crime, precum si membrilor familiilor acestora, compasiunea, intelegerea si recunoasterea suferintelor lor.

Fiecare victima a unui regim totalitar are aceeasi demnitate umana si merita sa i se faca dreptate, sa fie comemorata si recunoscuta de catre noi toti. In aceasta zi, toti cetatenii europeni trebuie sa fie uniti pentru comemorarea tuturor celor care au fost victimele atrocitatilor si crimelor comise de toate tipurile de regimuri totalitare. Cu toate ca nimic nu poate readuce la viata aceste victime, ziua de astazi trebuie sa fie o zi in care sa reflectam si sa invatam lectia acestor capitole devastatoare din istoria europeana.

Pastrand vie amintirea ororilor care au avut loc in toate regimurile totalitare, putem promova drepturile noastre fundamentale europene, in special in randul cetatenilor nostri mai tineri si al generatiilor viitoare. Condamnarea caracterului inuman al acelor crime si pastrarea amintirii celor care au fost victimele acelor orori trebuie sa fie un efort colectiv, impartasit si promovat de fiecare cetatean al Uniunii Europene.

Prin urmare, trebuie sa eliminam lacunele din cunostintele noastre cu privire la trecutul totalitar al tuturor statelor membre, in special in ceea ce priveste perioada in care europenii din est si vest, din nord si sud au trait experiente de viata diferite. Totusi, amintirea tuturor acelor crime trebuie sa devina inca o sursa de reconciliere si unitate, care sa reuneasca toate popoarele Europei. Comisia Europeana va sprijini, in special prin programele sale de finantare, eforturile de a ne aminti, de a ne educa si de a ne imbunatati cunostintele noastre comune cu privire la acel trecut dureros.

Uniunea Europeana este o sursa de inspiratie si de incurajare pentru toate natiunile care incearca sa isi aline suferintele din trecut. Ea este un exemplu pentru orice proces de reconciliere intemeiat pe respectarea drepturilor fundamentale.
Pastrarea vie a amintirii acelui trecut este misiunea noastra comuna, o dovada a omagiului adus si a respectului pe care il purtam tuturor victimelor regimurilor totalitare care au devastat Europa. De asemenea, in acest fel ne putem asigura ca acel trecut nu se va mai repeta vreodata si ca popoarele Europei nu vor mai fi dezbinate niciodata.

"Uniunea Europeana se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati." Acestea sunt primele fraze din Tratatul de la Lisabona, oferind o baza solida viitorului nostru comun si Europei pe care dorim sa o lasam copiilor nostri si copiilor copiilor nostri.

Astazi, trebuie sa pastram un moment de reculegere pentru a comemora victimele regimurilor totalitare si sa ne asiguram ca amintirea unui trecut intunecat ne da sperante pentru viitor, precum si sa continuam sa construim o Uniune Europeana mai buna si mai puternica, oferind astfel speranta si incredere generatiilor viitoare.

Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru justitie

"Societatea nu face nici o afacere, daca permite degeneratilor sa-si perpetueze specia."
Theodore Roosevelt

"Malthus a fost justificat, realitatea a fost surprinsa bine de Malthus. Lumea a treia este suprapopulata, este un dezastru economic, si nu exista nici un mod în care acestea ar putea ieşi din ea cu această populaţie în creştere rapidă. Filozofia noastră este: înapoi la sat".

Dr. Arne Schiotz, World Wildlife Fund, Director de conservare, a declarat astfel, în mod ironic, în 1984:
"O populaţie totală mondială de 250-300 de milioane de persoane, cu 95% mai putin decat in prezent, ar fi ideal."

"Există o singură temă în spatele eforturilor noastre: - trebuie sa reducem nivelul populaţiei. Iar guvernele trebuie sa ne foloseasca metodele pentru a obtine rezultate curate si frumoase, sau vor primi mizeria pe care o avem în El Salvador, sau în Iran sau în Beirut. Populaţia este o problemă politică. Odată ce populaţia este scapata de sub control, este nevoie de guvern autoritar, chiar fascist, pentru reducerea ei.... Programul nostru în El Salvador nu a functionat. Nu am avut infrastructura care să-l susţină. Au fost al naibii de multi oameni ... Pentru a reduce într-adevăr populaţia, rapid, va trebui să trimiteti toţi bărbaţii la luptă şi sa ucideti un număr semnificativ de femei fertile ...Cel mai rapid mod de a reduce populatia este prin foamete, ca şi în Africa, sau prin boli cum ar fi Moartea Neagra.... "
Thomas Ferguson

"In cautarea unui nou dusman care sa ne uneasca, ne-a venit ideea cu poluarea, amenintarea incalzirii globale, lipsa apei, foametea şi potrivirea proiectelor de lege dupa ele.... Dar, uneori, în desemnarea lor ca inamic, cădem în capcana de a confunda simptomele de cauze. Toate aceste pericole sunt cauzate de intervenţia umană şi numai prin schimbarea atitudinilor şi a comportamentului oamenilor acestea pot fi depăşite. Atunci inseamna ca inamicul real este chiar umanitatea. "
Alexander King, Bertrand Schneider - Fondator şi respectiv secretar, Clubul de la Roma, „Prima revoluţie globală” Pag 104-105, 1991

"Un cancer este o multiplicare necontrolată a celulelor, iar explozia demografică este o multiplicare necontrolată de oameni... Noi trebuie să mutam eforturile noastre de la tratarea simptomelor, la extirparea cancerului. Operaţiunea va cere multe decizii aparent brutale şi lipsite de inimă.. . "
Paul Ehrlich , profesor la Stanford, în cartea : „Bomba numita Populaţie”

“Pamantul e bolnav de cancer, iar cancerul sunt oamenii”.
Merton Lambert, formator in cadrul Fundatiei Rockefeller.

"Eu cred că suprapopularea umană este problema fundamentală pe Pământ astăzi. Noi, oamenii, am devenit o boala: „Virusul-Om”."
"Primele mele trei obiective principale ar fi : reducea populatiei umane la aproximativ 100 de milioane în întreaga lume, distrugerea infrastructurii industriale şi in al treilea rand sa vad cat mai multe zone pustii."
Dave Foreman

"În scopul de a stabiliza populatia lumii, trebuie să eliminam 350.000 de oameni pe zi. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie să il spun, dar este la fel de rău să nu-l spun. "
J. Cousteau, 1991 explorator şi reprezentant UNESCO

"Noi trebuie să vorbim mai clar despre sexualitate, contracepţie, despre avort, despre valoarea controlului populatiei, deoarece, pe scurt, criza ecologică este criza populaţiei. Reduceti populaţia cu 90%, iar apoi nu vor mai mai fi suficienti oameni pentru a face atat de multe daune ecologice. "
Mihail Gorbaciov

"Azi, America ar fi indignata dacă trupele ONU ar intra in Los Angeles pentru a restabili ordinea. Mâine vor fi recunoscatori! Acest lucru va fi valabil mai ales dacă li s-a spus in prealabil că exista infiltrate in mijlocul lor amenintari din afara, indiferent dacă sunt reale sau fictive, care pun in pericol însăşi existenţa noastra. Aceasta va fi valabil si in cazul tuturor popoarelor din lume, iar ele vor dori sa fie eliberate de acest rău. Singurul lucru de care fiecare om se teme este necunoscutul. Atunci când este prezentat acest scenariu, drepturile individuale vor fi de bună voie abandonate de catre oameni, mai ales daca bunastarea lor va fi garantata de către Guvernul Mondial."
Dr. Henry Kissinger, Conferinţa Bilderberg, Evians, Franţa, 1991

„ Ilegal o putem face imediat. Constitutional va dura putin mai mult ... Dr. Henry Kissinger, New York Times, 28 octombrie 1973

"Depopularea ar trebui să fie cea mai mare prioritate a politicii externe faţă de lumea a treia, pentru că economia SUA va necesita cantitati tot mai mari de minerale din străinătate, în special din ţările mai puţin dezvoltate". "Puterea este cel mai puternic afrodisiac." "Persoanele în vârstă sunt consumatori inutili"; "Populaţia lumii trebuie să fie redusa cu 50%"
Dr. Henry Kissinger

"Suntem pe punctul de a realiza o transformare la nivel mondial. Tot ce avem nevoie este o criza majora credibila şi naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială."
David Rockefeller

"Războiul şi foametea nu sunt eficiente. În schimb, boala a oferit cel mai eficient şi mai rapid mod de a ucide miliardele care trebuie să moară în curând pentru a fi rezolvata criza populatiei. SIDA nu este un criminal eficient, deoarece este prea lent. Candidatul meu favorit pentru eliminarea a 90 la sută din populaţia lumii este Ebola (Ebola Reston), deoarece este extrem de letala şi ucide în cateva zile, în loc de cativa ani. Trebuie sa crestem mortalitatea cu 90% la om. Uciderea oamenilor... Gândiţi-vă la asta... Ştiti, gripa aviara e buna, de asemenea. Pentru ca cel care supravieţuieste, va ingropa mai apoi nouă "
Dr. Eric Pianka, profesor de ecologie evolutiva la Universitatea din Texas , a arătat soluţii pentru reducerea populaţia lumii la o audienţă cu privire la controlul populaţiei.

"Nimeni nu va intra în Noua Ordine Mondială decat in cazul în care el sau ea va face o promisiune pentru a se închina lui Lucifer. Nimeni nu va intra în New Age, cu excepţia cazului în care el va lua o iniţiere luciferica. "
David Spangler, director al Iniţiativei Planetare, Organizaţia Naţiunilor Unite si unul din fondatorii curentului New Age !

"Suprapopularea este in prezent vasta, mult dincolo de capacitatea planetei. Ea nu va răspunde la reducerea viitoare a ratei natalităţii prin metode contraceptive, sterilizare şi avort, dar trebuie ca sa reducem în prezent cat mai mult populatia. Acest lucru trebuie realizat prin orice mijloace necesare. "
Iniţiativa pentru Carta Naţiunilor Unite ECO-92 PAMANT

"În America de Sud, guvernul Peruan merge din uşă în uşă, facand presiuni asupra femeilor care urmează să fie sterilizate şi el e finanţat de dolari american pentru a face acest lucru."
Mark Earley în „The Wrong Kind of Party Christian Post ”10/27 2008

"Femeile în Ţările de Jos, care sunt considerate de către stat ca sunt mame improprii, ar trebui să fie condamnate la a lua contraceptive pentru o perioadă determinată de doi ani."
Marjo Van Dijken (autor al proiectului de lege în Ţările de Jos), în http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/nov/04/humanrights-women Guardian
Georgia_Guidestones_English

"Menţinerea umanitatii sub 500 milioane, în echilibru perpetuu cu natura"
Anonim , citat aflat pe una din pietrele Georgia Guidestones

"Dacă m-aş fi reîncarnat, aş dori să revin pe pământ ca un virus ucigas care sa reduca populatia umana." "Creşterea populaţiei umane este, probabil, singura şi cea mai gravă ameninţare pe termen lung, pentru supravieţuire. Suntem în pragul unui dezastru major în cazul în care aceasta crestere nu este temperată - nu doar pentru lumea naturii, ci si pentru lumea oamenilor. Cu cat sunt mai multe persoane, cu atat mai multe resurse vor consuma si implicit, va fi mai multă poluare ."
Prinţul Phillip, soţul reginei Elisabeta, Ducele de Edinburgh, lider al World Wildlife Fund.

"Graviditatea ar trebui să fie o crima pedepsibila împotriva societăţii, cu excepţia cazului în care părinţii deţin un permis de la guvern. Toţi potenţialii părinţi ar trebui să fie indemnati la a folosi produse chimice contraceptive, guvernul furnizand antidoturi cetăţenilor alesi pentru fertilizare.."
David Brower, directorul executiv Sierra Club

"Principiul care sustine vaccinarea obligatorie este suficient de raspandit, iar cel de tăiere a trompelor uterine ar trebui sa fie la fel." "Este mai bine pentru toată lumea, dacă în loc de a aştepta executarea degeneratilor pentru infracţiuni, sau de a-i lasa sa moara de foame in imbecilitatea lor, societatea ii va împiedica, pe cei care sunt în mod vădit inapti, să continue soiul lor ... Trei generaţii de imbecili sunt de ajuns.
Oliver Wendell Holmes, Curtea Suprema de Justitie, SUA

"Sincer am crezut că la acea data, Roe s-a decis si am avut temeri cu privire la creşterea populaţiei, în special de creştere în rândul populaţiilor, care nu vrem să aiba prea multi urmasi."
Curtea Suprema de Justitie Ruth Bader Ginsburg

"Un regim planetar ar trebui sa fie responsabil pentru determinarea populaţiei optime in intreaga lume dar şi in fiecare regiune şi pentru a arbitra diferitele ţări în impartirile regionale. Controlul mărimii populaţiei ar putea să rămână responsabilitatea fiecărui guvern, dar regimul planetar ar trebui sa aiba puterea de a aplica limitele convenite. "
John P. Holdren, consultant in stiinta a lui Obama.

"Directia pe care o urmeaza Rockefellerii şi aliaţii lor este de a crea un guvern intr-o lume care combină supercapitalismul şi comunismul în acelaşi cort, toate aflate sub controlul lor... Ma refer la o conspiraţie? Da. Si sunt convins că există un astfel de complot internaţional în domeniu, aplicat si planificat de mult timp şi care este incredibil de rău în intenţie. "
Congresmanul Larry P. McDonald, 1976, ucis într-un zbor al Liniilor Aeriene Coreene, doborât de către Uniunea Sovietică

"Astăzi lumea are 6.8 miliarde de oameni. Si ar putea creste până la aproximativ nouă miliarde. Acum, dacă am face o treabă foarte eficienta cu noile vaccinuri, cu asistenţa medicală, cu serviciile de sănătate si control a reproducerii, am putea reduce aceste cifre cu 10 sau chiar 15 la suta..!"
Bill Gates

Când omul se amestecă în treburi care nu-l privesc dă lumea peste cap.

O TARA DE CHIORI!

A chiorat Romania! O noua moda proasta face ravagii de ceva timp pe plaiurile mioritice: purtatul ochelarilor. Ai, nu ai probleme de vedere, trebuie sa porti ochelari. Acestia iti schimba fizionomia, iti creeaza o alta imagine. Pari mai serios, aduci a intelectual. Este la mintea cocosului ca un om care poarta ochelari este unul care-si forteaza globul ocular. E avid de cunoastere, aplecat spre studiu. In plus, daca porti ochelari ai avantajul de a putea face giumbuslucuri: ii scoti ostentativ, ii arunci pe masa sictirit, poti roade meditativ ramele... ii aranjezi cochet si academic...

Prin natura profesiei, cunosc in particular o multime de personalitati. Multe n-au nici o problema oculara, dar in aparitii publice, la TV, poarta ochelari de parca sunt membri fondatori ai organizatiei Amicii Orbilor! Nu mai vorbesc de pipite, domnisoare virgine dupa al treilea fotbalist sau agramate, care daca l-au citit pe Plesu, cred ca au atins Nirvana. Toate poarta ochelari, dar fara dioptrii, sticla goala! Dar da mult mai bine sa pari un pic tocilara si altfel clipesti din gene din spatele falselor lentile. Dincolo de vrajeala asta de imagine, nu pricep moda.

Trebuie neaparat sa ai “bicicleta” pe nas ca sa fii asimilat intelectualilor, oamenilor care-si folosesc cerebelul? Nu conteaza ce scoti pe gura, ce emiti? Pai, daca ar fi asa, cuconetele astea si latinoloverii de carton ar trebui sa poarte aparate fono-articulatoare, care sa transforme gangavelile, onomatopeele in ceva coerent.

Desi personal am probleme oftalmologice si am ochelari, nu ii port. Uite asa, de-al dracu’! Intr-o tara de chiori trebuie sa vada si cineva bine!

Sursa: Libertatea

dolion a scris:

O TARA DE CHIORI!

A chiorat Romania! O noua moda proasta face ravagii de ceva timp pe plaiurile mioritice: purtatul ochelarilor. Ai, nu ai probleme de vedere, trebuie sa porti ochelari. Acestia iti schimba fizionomia, iti creeaza o alta imagine. Pari mai serios, aduci a intelectual. Este la mintea cocosului ca un om care poarta ochelari este unul care-si forteaza globul ocular. E avid de cunoastere, aplecat spre studiu. In plus, daca porti ochelari ai avantajul de a putea face giumbuslucuri: ii scoti ostentativ, ii arunci pe masa sictirit, poti roade meditativ ramele... ii aranjezi cochet si academic...

Prin natura profesiei, cunosc in particular o multime de personalitati. Multe n-au nici o problema oculara, dar in aparitii publice, la TV, poarta ochelari de parca sunt membri fondatori ai organizatiei Amicii Orbilor! Nu mai vorbesc de pipite, domnisoare virgine dupa al treilea fotbalist sau agramate, care daca l-au citit pe Plesu, cred ca au atins Nirvana. Toate poarta ochelari, dar fara dioptrii, sticla goala! Dar da mult mai bine sa pari un pic tocilara si altfel clipesti din gene din spatele falselor lentile. Dincolo de vrajeala asta de imagine, nu pricep moda.

Trebuie neaparat sa ai “bicicleta” pe nas ca sa fii asimilat intelectualilor, oamenilor care-si folosesc cerebelul? Nu conteaza ce scoti pe gura, ce emiti? Pai, daca ar fi asa, cuconetele astea si latinoloverii de carton ar trebui sa poarte aparate fono-articulatoare, care sa transforme gangavelile, onomatopeele in ceva coerent.

Desi personal am probleme oftalmologice si am ochelari, nu ii port. Uite asa, de-al dracu’! Intr-o tara de chiori trebuie sa vada si cineva bine!

Sursa: Libertatea

Prefer sa rod ramele decat sa fumez... E tot o ocupare a timpului, dar macar nu e asa nociva ca tigara!
Si indiferent de moda, as purta ochelari daca mi-s necesari! Daca semnatarul articolului da atata atentie modei incat isi strica ochii, e alegerea lui!

"Nimic nu am adus pe lume, nimic nu vom lua cand plecam.."

Interviu CNBC cu Warren Buffett, al doilea dintre cei mai bogati din lume, care a donat 31 milioane $ pt caritate.
Cateva aspecte interesante ale vietii lui:
1. A cumparat prima actiune la 11 ani si regreta ca a inceput prea tarziu!
2. A cumparat o mica ferma la 14 ani cu economiile din vanzari de ziare.
3. Si astazi mai locuieste in mica lui casa in Omaha, cu 3 camere, pe care a cumparat-o dupa ce s-a casatorit, acum 50 de ani. Él spune ca in acea casa are totul. In casa sa nu are nici un tablou sau decoratiuni interioare, statui...
4. Isi conduce singur masina, nu are sofer si nu are bodyguard.
5. Niciodata nu a calatorit in avion particular, chiar fiind proprietarul celei mai mari companii de avioane private din lume.
6. Compania lui, Berkshire Hathaway, are in subordonare inca 63 de firme. Odata pe an, el trimite scrisori directorilor firmelor sale, cu targeturile pentru noul an. Niciodata nu convoca reuniuni sau sa dea telefoane zilnice directorilor.
Directorilor lui le-a impus urmatoarele 2 reguli:
Regula 1: Nu pierdeti niciodata investitiile actionarilor.
Regula 2: Nu uitati regula 1.
7. El nu socializeaza cu lumea in inalta societate. Isi petrece timpul liber cu o farfurie de popcorn la TV.
8. Bill Gates, cel mai bogat din lume, l-a cunoscut recent, acum 5 ani. Bill Gates credea ca nu are nimic in comun cu Warren Buffett. Pentru asta, a stabilit o intalnire cu el, programata sa dureze o jumatate de ora. Dar dupa ce l-a cunoscut, intalnirea a durat 10 ore si Bill Gates s-a transformat intr-un fan al lui Warren Buffet.
9. Warren Buffet nu are telefon mobil si nici laptop pe birou.
10. Sfatul lui pt tineri: indepartati-va de cartile de credit si investiti in voi.

AMINTITI-VA:
A. Nu banul face pe om, ci omul face banul.
B. Viata este atat de simpla pe cat v-o faceti voi.
C. Nu faceti ce spun altii, ascultati-i, dar faceti cum simtiti.
D. Nu va imbracati doar cu haine de firma, ci cu cele in care va simtiti confortabil.
E. Nu cheltuiti banii pe lucruri care nu sunt necesare, ci doar pe cele cu adevarat necesare.
F. Pana la urma, viata voastra e a voastra. De ce sa le dati altora sansa sa v-o conduca?
G. Daca banii nu ajuta ca sa-i imparti cu ceilalti, atunci pt ce mai sunt buni? AJUTATI CHIAR DACA NU PUTETI, MEREU CEI CARE STIU SA IMPARTA VOR FI BINECUVANTATI.
H. NU cheltuiti banii pe care nu ii aveti. Cartile de credit, imprumuturile, etc., au fost inventate de societatea de consum.
I. Inainte de a cumpara ceva, ganditi-va: Ce mi se intampla daca nu cumpar asta? Daca raspunsul este "nimic", atunci nu cumparati, pentru ca inseamna ca nu aveti nevoie.

"Nimic nu am adus pe lume, nimic nu vom lua cand plecam.."

SA MAI SPUI CA TE ASCUNZI SAU TE PIERZI IN MULTIME...
SA LUATI AMINTE!
CUM SI CE FAC SERVICIILE DE INFORMATII CU APARATE DE FILMAT DIN SATELIT!

Aceasta este mulţimea înainte de revolta de la Vancouver. Pune cursorul oriunde în mulţime şi fa dublu-clic pe poza de câteva ori ca sa apropii pana distingi fetele oamenilor. Claritatea este de necrezut...
Puteţi vedea perfect fiecare individ - şi sunt mii!

http://www.gigapixel.com/image/gigapan-canucks-g7.html

dolion a scris:

SA MAI SPUI CA TE ASCUNZI SAU TE PIERZI IN MULTIME...

Nicio sansă!
Când ei pot număra firele carpetului din casa ta, restul e floare la ureche!

Ghinion pt. ei. Eu nu sunt deloc interesanta si nici de cercetat/urmarit. Eu chiar ma pot pierde in multime, ba chiar ascunde.

Nici eu nu am avut motive sa ma ascund in multime, pana acum... nu se stie niciodata!

Amintiri din Bucurestii de altadata, evocate de un mare muzicolog: VIOREL COSMA

Un personaj fabulos: Enescu

- As porni dialogul nostru de la o curiozitate. Cum va explicati ca cea mai mare inflorire a muzicii din istoria romanilor a avut loc in epoca interbelica?

- Ca sa ai cultura, trebuie sa ai intai bunastare. Dupa unirea din 1918, romanii o duceau bine si tara intreaga era cuprinsa de un mare avant patriotic, de o dorinta puternica de a face ceva concret pentru aceasta Romanie Mare. Atunci au aparut institutii importante, care ne lipseau si care au creat, prin prezenta lor, un cadru favorabil. In 1920, Filarmonica se modernizeaza, sub conducerea dirijorului George Georgescu, care se intoarce de la Berlin si aduna in preajma lui crema absolventilor de Conservator. In 1921, Opera Romana devine institutie finantata de la buget. Apar Conservatorul si Teatrul National de la Cluj. Apar radioul si discul si, odata cu ele, posibilitatea de a-i asculta pe interpretii preferati si in saloanele de acasa. Dar poate ca adevarata explicatie pentru spiritul extraordinar de emulatie care a existat pe scena muzicii interbelice este fabuloasa prezenta a compozitorului George Enescu. Enescu a reusit sa coaguleze in jurul lui personalitatile de varf ale epocii. El este cel care, prin muzica, a sincronizat cultura romana cu cea occidentala. A avut extraordinara dorinta de a ridica nivelul culturii romane si al muzicii in special. Facea circuite obositoare, mergea in douazeci, douazeci si cinci de orasele de provincie sa cante Bach si, daca era intrebat la ce bun, ca lumea simpla nu intelege o muzica atat de profunda, el raspundea: "Nu-i nimic ca nu pricepe Bach, sa-l ia ca pe un medicament!". In 1913, a instituit un premiu national de compozitie pe care l-a acordat anual, pana in 1946, cand a parasit definitiv Romania. Mai mult, el si dirija compozitiile castigatoare, pentru a le populariza. Enescu a fost un far calauzitor pentru intreaga generatie interbelica, a ridicat nu doar nivelul epocii respective, ci si al celei care i-a urmat. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, am avut un manunchi de muzicieni adevarati, care au fost recunoscuti peste hotare si care i-au dus lui Enescu faima mai departe. Despre ei s-a vorbit ca despre Scoala lui George Enescu: Anatol Vieru, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Dumitru Capoianu, Miriam Marbe.

- Ati putea sa-i faceti un portret artistului si omului Enescu?

- Enescu a fost o faptura cu totul exceptionala. Avea o memorie fantastica. Bela Bartok i-a dat odata in tren o partitura. Enescu a citit-o atent de cateva ori, pana la destinatie, apoi i-a returnat-o. A doua zi a cantat-o din prima, fara s-o mai deschida. Canta cincizeci si doua de volume de Bach pe de rost. Dirija Wagner pe dinafara. Era parca venit din alta lume. Canta din gura, canta la fluier, la pian, la vioara, la violoncel, la flaut, la corn, la orga. Era un poliinstrumentist. Avea tot timpul ce povesti. Era glumet, spontan, facea poezii, epigrame si cuplete. Avea dar literar si dar de desenator. Era un excelent caricaturist. Era tipul renascentist, cumula un talent fabulos. Avea maniere, stia sa fie elegant cand se cerea, dar era si nepretentios, de o mare modestie. Cand pleca in turnee, nu-si lua bilet la vagonul de dormit. Se culca la clasa a doua, intins pe scaune, asa cum era imbracat. Mergeau colegii lui si-l rugau pe seful de vagon sa nu mai bage pe altcineva in compartiment, fiindca "maistrul doarme un pic ca ari concert la Botsieni". Cand ajungea, cu pantalonii necalcati, suia direct in trasura si gonea la hotel. Era gurmand. Ii placea mancarea buna. Si ii placeau mult femeile. Era un barbat foarte frumos si dorit. Cand se terminau concertele, navaleau femeile pe el sa-l invite la ele, sa ia masa. In mare parte din fotografii, apare alaturi de femei frumoase din societatea inalta. A avut nu stiu cate propuneri de casatorie. A avut si o fata din flori, despre care nu s-a stiut nimic in timpul comunismului.

- Despre cine e vorba?

- Fata lui a fost croitoreasa la Opera Romana, de unde a iesit la pensie. A murit in Bucuresti. A fost o fiinta foarte modesta, care nu s-a batut niciodata cu nimeni sa demonstreze nimic. S-a multumit cu conditia ei.

- Enescu s-a casatorit, totusi, dar foarte tarziu. Avea 57 de ani. De ce tocmai atunci?

- Marea lui dragoste a fost Maruca Cantacuzino, pe care a iubit-o ca un nebun. A cunoscut-o, din cate se pare, la Peles, prin 1911-1913, in cercurile Reginei Maria, de care ea era foarte apropiata. Maruca era casatorita cu Misu Cantacuzino, care se pare ca stia de idila ei cu Enescu. Misu a murit in 1928, intr-un accident de automobil. Tot atunci, Maruca l-a cunoscut pe Nae Ionescu, de care s-a indragostit, la randul ei, nebuneste. Langa el, cum marturisea in jurnalul ei, simtea cum ameteste, ghicind, sub pielea lui, pe insusi Lucifer. Relatia lor a durat sapte ani, iscand gelozii cumplite din partea lui Enescu, cu care a intrerupt si reluat legatura de foarte multe ori. Enescu a asteptat-o insa rabdator. Ce fascinatie trebuie sa fi exercitat aceasta femeie asupra acestor barbati, ambii mai mici ca ea! Enescu cu 3 ani, Ionescu cu 12! Cand acesta din urma a parasit-o, Maruca s-a imbolnavit de nervi. Enescu s-a intors din strainatate, a intrerupt toate concertele ca sa se ocupe de ea si a dus-o la tratament, la Viena. De abia in 1938 i-a acceptat Maruca cererea in casatorie. A fost o nunta foarte mica. Au locuit impreuna la Palatul Cantacuzino, mostenit de la Misu, dar nu in odaile mari, somptuoase, ci in casuta din spate, in fostele camere ale servitorilor. Apoi au plecat la Paris .

"Pe Calea Victoriei mirosea a parfum frantuzesc"

- Ne-ati vorbit de aristocratia vremii, dar cum era Bucurestiul oamenilor modesti, din cartierele cu tramvai si cismea?

- Sa stiti ca intreaga societate era marcata de o usoara burghezie. Dupa Unire, agricultura mergea excelent in tara. Oamenii se instarisera. Ii vedeai frecvent in restaurante, cofetarii si baruri. Lumea nu statea seara in casa. La 8 seara se pregateau de iesit. Mergeau cu familiile in cate doua locuri pe seara. Ieseau, de exemplu, la restaurant, unde mancau si ascultau muzica, iar apoi intr-un bar, unde beau si dansau. Vara mergeau la gradini. Duminica ieseau toti la plimbare, imbracati frumos. Pe Calea Victoriei mirosea a parfum frantuzesc. De la Palat pana la CEC curgeau rauri de oameni. Unii se opreau la cofetarii, sa comenteze pe cine au vazut, descantau cate trei ore o cafea, alaturi de prieteni vechi. Si nu costa o avere sa faci asta! Burlacii, pe atunci, mancau numai in oras! Nu trebuia sa fii om bogat ca sa-ti permiti.

- Unde se putea asculta muzica in vremea aceea?

- Depinde de tipul de muzica. Intre razboaie, Bucurestiul rasuna de muzica. Da-i rusului vodca, francezului cafea si ziare si romanului muzica si mancare! Vor fi toti fericiti! Cine voia sa asculte muzica culta mergea la Ateneu si la Opera Romana. Sau la Sala Dalles, unde aveau loc concerte de muzica de camera si lieduri. Puteai sa-i asculti pe compozitorii si dirijorii Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Martian Negrea, Mihail Andricu. Oamenii astia mi-au fost profesori la Conservator, imediat dupa razboi. Erau toti scoliti la Paris, aveau eticheta si maniere. Adevarati intelectuali de rasa. Tot asta a fost perioada marilor nostri interpreti: pianistii Dinu Lipatti si Cella Delavrancea. Pe atunci se mai putea asculta muzica culta si in saloanele mondene ale marilor doamne, care dadeau serate muzicale. Chiar Cella Delavrancea organiza astfel de seri, la care chema lume buna, oameni de litere, muzicieni. Se serveau tot felul de prajiturele, de sendviciuri. La inceput erau prezentate tinerele sperante muzicale, care isi faceau numarul. Apoi urma un recital adevarat al unui artist deja afirmat. Cella era casatorita Lahovary, avea mari posibilitati financiare, isi permitea astfel de serate.

- Ati cunoscut-o pe Cella Delavrancea?

- Da, am fost si la ea in casa, pastrez si acum scrisorile de la ea. Era adorabila, inteligenta, sclipitoare, un om cu care puteai sa stai de vorba ore in sir si sa nu te plictisesti. Putea sa cante un repertoriu de 5 ore fara sa oboseasca. Avea o forta barbateasca aproape. Foarte buna prietena cu dirijorul George Georgescu, mi-a fost colega de catedra la Conservator. Ea i-a luat locul Marucai in inima lui Nae Ionescu. A trait 104 ani.

"Sa mananci peste batog si sa-ti cante Zavaidoc"

- Tot atunci insa e si perioada marilor succese ale muzicii usoare, perioada din care ne-au ramas cele mai bune romante, cea mai buna muzica lautareasca. Unde s-au lansat marii interpreti?

- Muzica usoara se asculta numai in restaurante. Existau in epoca saizeci si trei de restaurante cu muzica! Va dati seama ce pleiada de artisti la atatea localuri! Interpretii cantau la cel putin doua, trei restaurante si o gradina, pe seara. Faceau toti tururi. In felul asta, la un restaurant vedeai mai multi artisti. Restaurantele erau frecventate, si ele, de clase sociale diferite. Erau, pe de-o parte, cele de langa gara, unde cantau tarafurile Julea, Fanica Luca, Maria Lataretu. Catre centru erau gradinile de vara ale boierimii: la Bufet, la Sosea, la Bonaparte (Floreasca) sau terasa Otetelesanu, unde-i puteai intalni adesea pe Camil Petrescu, pe Sadoveanu, pe George Calinescu. Scriitorii erau oameni de lume, erau o breasla cu mult mai mondena decat a compozitorilor, de exemplu. Dar in fiecare cartier erau zece, cincisprezece carciumi, asa ca nu era nevoie sa pleci de acasa pana nu stiu unde, daca voiai sa mananci. La restaurantul Continental, unul din cele mai selecte (azi vizavi de hotel Novotel) canta Grigoras Dinicu. Daca, de exemplu, seara era concert cu Herbert von Karajan sau Yehudi Menuhin la Ateneu, impresarii ii duceau dupa aceea la Continental, unde ii lua in primire seful de sala, care le oferea un meniu gastronomic romanesc foarte rafinat si apoi ii invita sa asculte muzica. Si canta Dinicu numai muzica clasica pana la 11 seara, apoi trecea, treptat, la populara, la hore, sarbe, veneau guristii. Dupa 1 noaptea, se puneau pe dansat: tango, foxtrot, cha cha. Si daca respectivii mai voiau sa petreaca, se duceau la barul Zissu, unde era numai dans pana la 3 dimineata. La Zissu se beau numai bauturi scumpe, sampanii, vinuri frantuzesti, lichioruri. Acolo canta Jean Moscopol. Era un tip megaloman Moscopol. Vorbea frantuzit, se imbraca in culori tipatoare, ca la Paris , umbla cu esarfe si palarii de fetru. El nu canta decat in locuri bune, la cofetaria de pe Calea Victoriei, la Zissu la bar, la Parcul Trandafirilor. Nu canta niciodata in carciumi si bodegi.

Acolo il gaseai pe Zavaidoc. Zavaidoc a cantat la Berbec si la Ciresica, langa Cismigiu, unde se golea tramvaiul. I se facea reclama: "coboara neamule, sa mananci peste batog si sa-ti cante Zavaidoc". Era un om mai simplu Zavaidoc, venit de la Pitesti. Dar avea o voce formidabila, de opera, cu niste acute de tenor. In alte restaurante cantau romante Ioana Radu sau Mia Braia. Erau surori. Ioana era o femeie simpla, nu era culta. Nu stia sa scrie decat cu litere de tipar. Mia facuse insa facultate. Erau fete de plutonier major, venite de la Craiova . Mia s-a casatorit cu Petre Alexandru, cu care a si cantat duete. Ioana a avut cinci barbati cu cununie. Avea o voce fantastica. Fuma cate un pachet de tigari pe ora si bea cafele pana nu mai putea. I se ingrosase vocea ca la barbati. La romante, n-a egalat-o nimeni, niciodata. Vedeti, lumea stia sa se si distreze pe atunci. Se muncea pe branci, dar aveau si bucurii. A ramas celebru in epoca un personaj cu bani si foarte petrecaret, care obisnuia sa mearga seara pe la 10 pe Soseaua Kisseleff, unde era un sirag de terase si restaurante: la Bufet, la Visoiu. Lua taraful cel mai bun, angaja sapte, opt trasuri, instala cantaretii in doua din ele si in restul pe ceilalti cheflii din restaurant si mergea la margine de Bucuresti, unde el avea o vie, sa chefuiasca toata noaptea cu vin de Valea Calugareasca. Si avea si o tacaneala omul asta: urca lautarii sa cante in cei doi stejari din curtea casei. Va puteti imagina ce chefuri se incingeau!

"Cand incepea sa cante Maria Tanase, toata lumea lasa lingurile jos"

- L-ati amintit pe Grigoras Dinicu, varful muzicii lautaresti, cel care a influentat atatea generatii de interpreti. Ii dedicati multe pagini si in cartile dvs.

- Pe Dinicu l-am cunoscut tarziu, in 1946, era deja bolnav de cancer la laringe. Suferise si doua operatii. Am mers de mai multe ori la el acasa, sa stam de vorba, dar in ultima perioada, nici nu mai putea vorbi, ne scriam intrebarile si raspunsurile pe bloc-notesuri.
Dinicu era un lautar umblat, un om care se scolise, care facuse Conservatorul, intalnise multa lume buna, canta pe la ambasade, pe la festivaluri. Hora staccato a lui e inegalabila si azi. La inmormantarea lui Dinicu, era asa de multa omenire, ca s-a intrerupt circulatia de pe strada Finlanda, unde locuise si pe Soseaua Stefan cel Mare, pana la Lizeanu. Au venit 400 de lautari din toata tara cu tambal, contrabas, violoncel, viori, si de la casa lui pana la cimitir i-au cantat tot repertoriul. A fost fabulos. Parca a explodat tot Bucurestiul de muzica. Nici Maria Tanase n-a avut asemenea funeralii.

- Cu Maria Tanase ati fost coleg de catedra la Liceul de Muzica. Era asa de teribila precum se spunea?

- In 1953, cand a fost numita profesoara la scoala de muzica, Maria canta la optsprezece restaurante pe noapte. Avea sofer care o astepta in fata. In spate, pe bancheta, era Faramita Lambru cu acordeonul - unul mic, negru, prost si gaurit. Ii zicea Maria: "Da-te, mai, mai incolo, ca ai acordeonul spart si-mi faci curent". Pana la urma, i-a cumparat ea unul mai bun. Faramita era peste tot umbra Mariei. La 9 seara, erau la Cina, la 9.20 la Continental, la 10 fara un sfert, la Bufet. Cand incepea ea sa cante, toata lumea lasa lingurile jos. Nu misca nimeni, timp de cincisprezece, douazeci de minute. Faramita ii stia perfect repertoriul, nu trebuia sa i se spuna decat: "do diez!", "sarba!", "fa!". La restaurantele bune, avea un repertoriu elevat. La miezul noptii, ajungeau si la carciumi.
La Maria Bortoasa, in Calea Grivitei, canta cantece porcoase, din vremea lui Anton Pann. Fiindca erau multi care o stimau si o invitau la masa, spre dimineata, se intorcea la cate un restaurant, cu Faramita alaturi. Mancau si cantau amandoi, pentru cate zece prieteni. Era o femeie teribila Maria, sclipitoare, captivanta. A fost casatorita cu mosierul Clery Sachelarie, dar Maria nu era o femeie de tinut in frau. Era o sfarleaza. A trait cu prim-ministri, cu ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a fost implicata in spionaj, chemata in Turcia de presedintele Turciei. Era o femeie arzatoare, care se daruia mult. Nu se intalnea cu tine doar ca sa te sarute pe frunte.

- Tot in vremea cand Maria Tanase fascina Bucurestii cu vocea ei grava, orasul fremata sub acordurile "Zarazei". Cum s-a nascut legenda acestei femei atatatoare?

- "Zaraza" a devenit celebra in interpretarea lui Cristian Vasile, pe care l-am mai prins in viata. In 1929, in Uruguay, s-a tinut un concurs de compozitii, iar premiul doi a fost castigat de aceasta melodie, compusa de un oarecare Benjamin Tagle Rara. De acolo, melodia a ajuns la Paris si a fost auzita de lautarii romani, care i-au cerut lui Nicolae Kiritescu sa scrie niste versuri. Kiritescu nu a facut o traducere. A pastrat din textul initial doar cuvantul Zaraza, care nu era, in original, decat un indemn de manat boii, un fel de "hais, cea!" Nu stia el asta atunci! Cum nu a stiut nimeni. El a facut din Zaraza "un poem de nebune dorinti", portretul unei femei irezistibile. Tot el a inceput, la un pahar, sa raspandeasca legenda ei: Cristian Vasile s-ar fi indragostit nebuneste de o femeie, pe care apoi cineva, intr-o noapte, ar fi omorat-o. Scriitorul Mircea Cartarescu a dus legenda la rafinament. Zaraza ar fi fost incinerata, iar urna cu cenusa ei ar fi fost furata de insusi Cristian Vasile, care, in amintirea iubirii lor, a inghitit cate o lingurita din ea, in fiecare zi, timp de un an de zile.

Foarte departe de ce-am fost candva...

- Domnule profesor, in incheiere as vrea sa va mai adresez o intrebare. Credeti ca Romania va ajunge vreodata sa egaleze perioada aceasta, interbelica? Mai poate fi luata de romani drept reper sau e mai degraba un model depasit?

- Din nefericire pentru poporul roman, ne aflam intr-un stadiu cu mult inferior epocii de atunci. Nu mai avem in primul rand bunastarea de odinioara, care permitea oricarui om de rand accesul la cultura si la viata mondena. Am pierdut constiinta patriotica, iar asta e una dintre cele mai grave pierderi. Nu ne mai intereseaza tara asta, probabil pentru ca nu mai avem nimic de revendicat. Ne-am pierdut valorile, traim intr-o confuzie totala a lor, asa cum se poate vedea si la evenimentele astea, de tipul Zece pentru Romania. Ne-am pierdut simtul estetic, dorinta de a trai frumos. Am pierdut respectul pentru oamenii cu adevarat valorosi, care au realizat ceva pentru omenire. Marii inventatori, marii doctori, muzicienii, scriitorii, pictorii nu mai sunt azi respectati si recunoscuti. In Academia Romana exista un singur membru corespondent in domeniul muzicii. Ne-am pierdut modelele, care azi traiesc retrase si refuza sa apara la televizor, de teama sa nu se compromita.
Ne-am captusit cu modele false, modelul omului care reuseste usor, care se descurca, care stie sa faca bani. Ne-am pierdut moralitatea. Ne-am pierdut manierele si educatia. Am uitat sa ne mai imbracam frumos, sa ne mai purtam elegant. Am pierdut - nu burghezia materiala, ci burghezia spiritului, nobletea spirituala. Traim azi intr-un mediu semicultural si parvenit, impulsiv si brutal. Suntem departe, foarte departe de ce am fost candva. Iar eu nu pot sa fiu decat frustrat si trist. Ma simt exponentul unei lumi in destramare. Dar am credinta ferma ca ceva se va schimba intr-o zi, ca vom ajunge la o societate cu respect pentru valoare, prin care sa construim alta Romanie, la nivel spiritual. Asta e ceea ce ne lipseste la momentul actual.

La 30 martie, Viorel Cosma va implini 88 de ani. Este doctor in muzicologie si, de-a lungul timpului, a fost distins cu Premiul Academiei Romane, cu Premiul International al Criticii Muzicale Artjus din Budapesta si de zece ori cu premiile Uniunii Compozitorilor. Este autorul a 99 de carti de muzicologie, lexicografie si critica muzicala. A cunoscut personal aproape zece mii de interpreti, compozitori, dirijori, lautari si muzicologi din Romania . Lucreaza in prezent la "Enciclopedia muzicii romanesti", lucrare de proportii, programata pentru 10 volume a cate 500 de pagini fiecare, in formatul "Enciclopediei Britanice".
Ii multumim in mod special domnului Viorel Cosma pentru bunavointa cu care ne-a pus la dispozitie imaginile de arhiva.

Dovada, daca mai era nevoie, ca valorile morale si artistice nu au varsta si nici meridian...