Numarul mesajelor : 7444 Varsta : 63 Localizare : Deocamdată pe lumea asta Data de inscriere : 11/12/2008
Subiect: POPASUL DOLION (II) Mier 07 Apr 2010, 22:45
Nu că le-aş lua apărarea... dar ce au văzut la televizor (unde au râs împreună cu părinţii) au reprodus pe scenă. Unde, din nou, au râs împreună cu părinţii.
Despre Pruteanu, Dumnezeu să-l odihnească; a fost un profesor de excepţie! Însă nu înţeleg de ce se arăta atât de oripilat. Că se dădea hodorogul la prospături ce-i puteau fi nepoate...
_____________________ Free your mind!
aurora
Numarul mesajelor : 6983 Varsta : 73 Localizare : Hd România Data de inscriere : 04/09/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 08 Apr 2010, 00:18
Anahoret a scris:
Nu că le-aş lua apărarea... dar ce au văzut la televizor (unde au râs împreună cu părinţii) au reprodus pe scenă. Unde, din nou, au râs împreună cu părinţii.
Despre Pruteanu, Dumnezeu să-l odihnească; a fost un profesor de excepţie! Însă nu înţeleg de ce se arăta atât de oripilat. Că se dădea hodorogul la prospături ce-i puteau fi nepoate...
Acelasi gand l-am avut si eu.
"Vacanta Mare", Doru Octavian Dumitru, OTV ...
Si hai sa mai spunem ca era vorba de o scoala profesionala dintr-un sat! Nu ca nu s-ar intampla si "la case mai mari"! Cocalari si pitipoance sunt peste tot.
_____________________
Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoşi. ( Nicolae Steinhart )
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 11 Apr 2010, 09:49
Cum arată o maşină germană de lux
Autor: CAPITAL Online Publicat: 8 Aprilie 2010
Maşina din imaginile de mai jos costă aproape 300.000 de euro, are un motor V10 de 5 litri, care dezvoltă o putere de 507 cai, atinge o viteză maximă de 311 km/h şi ajunge la 100km/h în 3,9 secunde.
În ciuda dimensiunilor destul de mari, acest nou model Wiesmann cântăreşte doar 1395 de kilograme întrucât caroseria este făcută din fibră de sticlă şi alte elemente care asigură totuşi standardele de calitate şi siguranţă.
În ceea ce priveşte consumul, cifrele nu lasă loc de interpretări: 20,6 litri la suta de kilometri în oraş şi 13,1 litri la sută în mediu extra-urban. Cantitatea de emisii de CO2 degajată este de 329 g/km.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 11 Apr 2010, 09:57
George Chirila, barbatul de 36 de ani din Tiganasi, judetul Iasi, care traieste cu doua surori si cu care are 12 copii, si-a izolat familia de restul lumii. Cu toate acestea, el spune ca cei mici sunt sanatosi tun, pentru ca muncesc si nu mananca dulciuri.
In urma cu un an, Libertatea a dezvaluit povestea care a socat o tara intreaga. Ieseanul George Chirila, in varsta de 36 de ani, traieste cu doua surori, desi nu-i casatorit cu nici una. De la fiecare are cate sase copii, care sunt, deopotriva, verisori si frati. Nu merg la scoala, n-au nevoie niciodata de medicamente si, ca sa supravietuiasca, muncesc cat un om mare.
Nu i-a vaccinat pe cei mici
Toti cei 12 copii s-au nascut acasa, asistati de tatal lor. Parintii nu i-au trimis la scoala, iar cel care ii invata sa scrie si sa citeasca este chiar George. “Daca regimul scolar ar fi potrivit pentru ei, eu i-as lasa la scoala. Decat sa inveti prostii, mai degraba sa nu stii nimic”, sustine tatal. Ca sa aiba cu ce intretine doua femei si copiii, George Chirila lucreaza pamantul.
“Eu seman mazare acum pentru a fi primul pe piata. Atunci cand altii abia o planteaza, eu voi vinde deja pastai de mazare. Este foarte important sa nu ai concurenta, pentru ca poti comercializa la un pret mai mare”, povesteste barbatul. In timp ce copiii mai mari vand marfa la piata, alaturi de mamele lor, ceilalti astupa santurile lasate in urma semanatorii pentru ca semintele de mazare sa rasara cat mai repede. Cei 12 copii n-au curent electric, n-au vazut niciodata un film la televizor, iar toata iarna s-au jucat in curte, chiar si la -30 de grade Celsius.
“Sunt copii care nu stiu ce e acela un vaccin si care nu cunosc gustul medicamentelor. Nici macar bomboane sau ciocolata nu mananca. Eu am stupi de albine si le dau miere”, se lauda tatal.
S-au cunoscut in timpul facultatii
Nicoleta Moldoveanu (34 de ani) a fost cea care, in urma cu 13 ani, l-a cunoscut prima pe George. Femeia terminase facultatea cand s-au mutat la Tiganasi si au adus pe lume primul lor copil. Atunci a venit in casa lor si Mariana, sora mai mica a Nicoletei, ca s-o ajute pe tanara mamica in gospodarie. Dar George a vrut-o si pe ea si, in anul urmator, a venit randul Marianei sa aduca pe lume un copil. Frate cu cel al surorii sale.
Toti membrii familiei muncesc pamantul
In casa lui Chirila, sarcinile sunt bine impartite. In timp ce sotiile lui nelegitime gatesc, spala si au grija de copii, barbatul munceste pamantul si vede de oratanii. “Am vreo 11 hectare de pamant, dar am luat 24 in arenda, am aproape 200 de oi, 6 vaci, 2 cai, 50 de familii de albine. Am fost in Germania si am luat un utilaj agricol si as mai vrea sa cumpar un panou solar, s-avem curent, ca un generator este scump”, povesteste Chirila. Pana atunci, copiii invata sa citeasca la lumina lumanarii, beau apa din fantana si se incalzesc la soba.
Autoritatile nu ii deranjeaza
Florentina Pricop, asistentul social din Tiganasi, spune ca nu a avut niciodata probleme cu familia Chirila. Copiii sunt foarte bine ingrijiti, nu sunt maltratati sau abuzati si sunt sanatosi tun. “Nu putem sa ii constrangem sa ii dea la scoala. Aceasta este, de altfel, singura problema pe care o intampinam cu familia Chirila”, a spus Pricop. De fiecare data cand au fost vizitati de autoritati, tatal copiilor a raspuns scurt: “Eu nu ii cresc pentru statul roman. Nu vreau sa ii dau la scoala, pentru ca ii indoctrineaza, in loc sa ii invete sa gandeasca singuri”. Sursa: Libertatea - (Catalin Boacna)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:12
Ancheta comuna a polonezilor si rusilor asupra accidentului de avion in care si-a pierdut viata presedintele si multe alte elite ale Poloniei este in desfasurare, miza fiind sa afle daca avionul s-a prabusit fiindca era prea vechi, din cauza unei probleme de pilotaj sau a vremei rele. Premierul rus Vladimir Putin, care conduce comitetul ce ancheteaza tragedia, a declarat ca nu exista nicio dovada a problemelor tehnice ale Tupolevului 154 in care se aflau 96 de persoane. Nu a existat niciun supravietuitor.
O analiza preliminara a conversatiilor purtate de membrii echipajului indica faptul ca avionul, vechi de 26 de ani, era in stare buna de functionare, scrie thenews.pl. Initial, mass media a speculat ca la baza tragediei se afla starea proasta a aparatului, subliniind ca in ultimii 40 de ani, 60 de astfel de avioane s-au prabusit. Sase numai in ultimii cinci ani. Seful uzinei la care a fost produs Tupolevul, Alexei Gussev, a declarat ca avionul a fost recent reconditionat iar motoarele i-au fost reparate.
O greseala de pilotaj?
Anchetatorii rusi inclina catre varianta unei erori de pilotaj. Controlorii de trafic de pe aeroportul din Smolensk i-au sfatuit pe membrii echipajului sa nu aterizeze, avertizandu-i ca este ceata deasa care reduce vizibilitatea. Ei le-au sugerat pilotilor sa incerce sa aterizeze pe aeroportul din Minsk sau din Moscova. Pilotul-sef, Arkadiusz Protasiuk, a ignorat cererea controlorilor si a decis aterizarea pe aeroportul din Smolensk. A incercat de patru ori. Un coleg de-ai acestuia, Tomasz Pietrzak, care a zburat de nenumarate ori pe astfel de aparate, a declarat ca pana acum nu exista nicio dovada ca Protasiuk a incercat de patru ori sa coboare avionul. De asemenea, el a dat asigurari ca Protasiuk era un pilot de top. Ipoteza lui este ca avionul s-a prabusit pentru ca aeroportul militar din Smolensk este prea mic pentru zboruri civile si nu ar fi trebuit sa fie punctul de aterizare. „Daca un aeroport nu este adaptat pentru a servi nevoilor sale specifice, atunci ar trebui inchis”, a spus pilotul polonez, subliniind ca echipajul nu a primit un ordin ferm pentru a ateriza pe un alt aeroport, ci doar o sugestie din partea controlorilor de trafic.
Presiunea VIP-urilor
Unii experti rusi in aviatie speculeaza ca presedintele polonez si anturajul sau i-ar fi ordonat pilotului sa aterizeze indiferent de vreme si in ciuda avertizarilor primite de la Turnul de Control. Expertul in siguranta zborurilor, Viktor Timoshkin, a declarat intr-un interviu ca acesta este un caz clasic de „sindrom al pasagerilor VIP-uri”. Fostul presedinte Lech Walesa a speculat, de asemenea, ca pilotul ar fi fost sub presiune imensa, mentionand un caz similar de acum doi ani, cand seful de stat polonez a incercat sa il oblige pe un pilot sa aterizeze in capitala georgiana, in plin razboi cu Rusia. Totusi, Tomasz Pietrzak exclude o astfel de posibilitate, sustinand ca Protasiuk era un pilot cu o bogata experienta si foarte sigur de sine, care a zburat pe aparate Tupolev-154 de nenumarate ori. „Era o persoana puternica si nu ar fi lasat emotiile sa il copleseasca. Cu siguranta, nu ar fi pus in pericol vietile pasagerilor”.
Sursa: Evenimentul Zilei - (Oana Dan)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:18
Omul de afaceri Dan Barcina si-a maritat ieri fata cea mica pentru a doua oara. Nasii, 11 la numar, au fost dusi cu elicopterele la fericitul eveniment. La nunta au fost aproximativ o mie de invitati. Barcina este patron al unei firme de aviatie utilitara din Capitala si are elicopter personal. Alte doua aparate au fost trimise de la Lugoj. Elicopterele i-au adus pe nasi, si apoi au zburat cateva ore deasupra municipiului. Unul dintre ele a purtat un banner pe care scria casa de piatra pentru miri. Mihaela Barcina si Damin Andronache si-au primit nasii si musafirii la un restaurant de la marginea municipiului, proprietate a lui Dan Barcina. La nunta a luat parte si senatorul Toni Grebla, presedinte al Comisiei Juridice din Senat, fost nas al miresei la prima casatorie, scrie Mediafax. Circulatia in zona a fost blocata mai multe minute din cauza limuzinelor de lux. "Sunt fericit, sunt in extaz", a declarat corespondentului socrul mic Dan Barcina, citat de Mediafax.
Sursa: Evenimentul Zilei
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:20
Tragedia aviatica care a inlacrimat si "decapitat" politic Polonia, dupa ce sambata s-a prabusit avionul Tupolev 154, la bordul caruia se afla presedintele polonez Lech Kaczynski, a readus in discutie la Bucuresti securitatea propriilor oficiali de rang inalt. Batranul "Carpati", asa cum este denumita aeronava prezidentiala tip Boeing 707 ce dateaza din 1974, ar putea fi cat de curand lasat la vatra spune fostul presedinte Ion Iliescu.
„Se impune sa fie schimbata, insa intotdeauna au fost probleme de ordin financiar. Utilizarea ei s-a facut intotdeauna cu prudenta necesara, dar tipul respectiv, 707, din punct de vedere tehnic, era cotat de specialisti drept una dintre cele mai reusite aeronave realizate de Boing. Dar la vechimea ei nimeni nu isi mai poate da cu parerea. Din acest punct de vedere s-ar impune ca avionul prezidential romanesc sa fie inlocuit", a declarat Ion Iliescu pentru ziarulring.ro.
Parlamentarul PDL Silviu Prigoana este de alta parere: „O aeronava prezidentiala nu este o aeronava de linie care trebuie sa stea 20 de ore in aer din 24. Aeronava noastra este una dintre cele mai sigure de pe planeta. Odata va fi schimbata, dar motoarele trebuie sa aiba orele de functionare necesare. Daca s-a uzat tapiteria, se schimba, daca are vreun defect, se repara! Nu cred ca aeronava noastra trebuie schimbata maine, ca deja cadem de prosti. Ca in tara noastra minunata totul se intampla dupa cate o catastrofa", a declarat Silviu Prigoana pentru ziarulring.ro.
Sursa: Libertatea - (Redactia Libertatea)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:24
La varsta de sase ani, un baietel din Statele Unite a uimit o lume intreaga prin talentul sau exceptional si pasiunea sa pentru muzica. Gavin George, supranumit copilul minune al muzicii clasice, spune ca este cel mai fericit atunci cand canta la pian. Baietelul a cantat pentru prima oara la varsta de trei ani, iar la patru ani deja putea descifra partituri intregi. In plus, micutul poate reda melodii dupa ce le asculta doar o singura data. De asemenea, baiatul este un elev silitor si la alte materii, stiind sa citeasca la nivel de clasa a sasea si sa rezolve probleme de matematica pe care multi copii de varsta lui nici nu le pot intelege. Asculta aici o piesa de Johann Sebastian Bach, interpretata de Gavin George, la sase ani:
Sursa: Libertatea - (Redactia Libertatea)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:28
Un film aparut in urma cu cateve zile pe YouTube a starnit indignarea a mii de de vizitatori. Filmul este creatia unui jurnalist american de investigatie care s-a infiltrat intr-o crescatorie de gaini. Imaginile surprinse sunt de-a dreptul socante. Pasarile cresc in custi foarte mici, iar ingijitorii se poarta foarte urat cu bietele animale. Atunci cand le iau din cotet, pentru a le duce la taiere, ei lovesc bietele animale, considerand ca oricum vor muri in curand. Cel mai dureros este insa atunci cand pasarile mor in custi iar ingrijitorii nu se grabesc sa le ridice trupurile care de multe ori putrezesc intre gratiile de fier.
Sursa: Libertatea - (Redactia Libertatea)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:31
Principal Company, producatorul mezelurilor Salonta si Matache Macelaru', a intrat in insolventa, ca urmare a datoriilor acumulate catre cinci creditori. Mezelurile de la Matache Macelaru' ar putea sa dispara de pe piata! Producatorul acestor produse, Principal Company, a intrat in insolventa, dupa ce Tribunalul Buzau a decis recent deschiderea acestei proceduri. “Sentinta prin care s-a deschis procedura insolventei asupra societatii noastre nu e definitiva, fiind in prezent in recurs”, au declarat pentru Ziarul Financiar reprezentantii producatorului de mezeluri. Pe de alta parte, indiferent daca s-a facut recurs, sentinta de deschidere a procesului insolventei este executorie, iar dispozitiile sale se vor aplica. Decizia de incepere a procedurilor de insolventa s-a luat ca urmare a datoriilor pe care compania le are ca cinci creditori.
Exista inca de la 1887
In Bucurestiul anilor 1887, de la birjari pana la marea boierime, toti il pomeneau pe Matache Lolescu “Macelaru' ''. Cel supranumit parintele halelor, “barbierea” carnea la butuc chiar sub privirile clientilor care-si facusera un obicei sa cumpere numai de la pravalia lui, asezata la incrucisarea Ulitei Targovistei cu strada Buzesti.
Sursa: Libertatea - (Elena Matei)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:34
"Super Size Me" este un documentar experiment în care Morgan Spurlock, protagonistul, regizorul şi scenaristul documentarului, încearcă să afle ce se întâmplă dacă mănânci numai de la McDonald's timp de o lună, de trei ori pe zi.
În primele zile, Spurlock începe să câştige în greutate şi se confruntă cu depresia apărută în urma acestei schimbări fizice. Pe lângă aceste aspecte, "Super Size Me" analizează modurile în care este comercializată mâncarea fast food, dar şi nutriţia proastă şi dependenţa de anumite alimente, promovate de restaurante.
"Super Size Me", o imagine concretă a ceea ce înseamnă obezitatea, a fost un adevărat succes şi a reuşit să trezească opinia publică. La mai puţin de şase săptămâni de la lansarea sa oficială, McDonald's a scos opţiunea "Super Size" din meniurile sale, deşi restaurantul a negat că decizia sa ar fi avut vreo legătură cu documentarul, iar de atunci McDonald's a introdus alternative sănătoase în meniuri.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:37
Deşi nu este foarte cunoscut, filmul "Rosetta" , regizat de Jean-Pierre şi Luc Dardenne a făcut furori după lansarea sa în 1999, fiind recompensat cu premiul Palm d'Or la Festivalul de Film de la Cannes. Pelicula spune povestea unei adolescente pe care o cheamă Rosetta, care pleacă de acasă pentru a scăpa de mama ei alcoolică. Tânăra încearcă să îşi găsească un loc de muncă, încearcă să se descurce singură.
Portretul Rosettei şi barierele cu care se confruntă adolescenta în încercarea ei de a supravieţui au fost realizate de fraţii Dardenne într-un mod atât de real şi impresionant încât au determinat apariţia unei noi legi în Belgia care interzice angajatorilor să plătească adolescenţii angajaţi cu mai puţin decât salariul minim.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:39
Unul dintre cele mai bune filme despre care nu a auzit nimeni, "The Battle of Algiers", din 1966, ilustrează Războiul de independenţă algerian din anii '50, când grupări de revoluţionari au lansat o intensă campanie de lupte de gherilă împotriva colonialiştilor francezi.
Din cauza conţinutului său incendiar, filmul a fost interzis în Franţa timp de cinci ani de la lansare şi a fost blamat de o serie de oficiali guvernamentali francezi. Anii '60 au reprezentat o perioadă de decolonizare majoră în intreaga lume şi mulţi au susţinut că filmul "The Battle of Algiers" a fost un fel de manual despre cum ar trebui purtate luptele de gherilă.
Totodată, s-a sustinut că grupări precum Panterele Negre sau IRA au implementat o serie de tactici prezentate în film. Influenţa filmului a fost atât de puternică încât a fost folosit de-a lungul timpului ca o unealtă de instruire pentru echipele antirevoluţionare şi a fost vizionat inclusiv la Pentagon, în 2003, fiind prezentat ca un exemplu de problemă militară cu care s-ar putea confrunta SUA în Irak.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 12 Apr 2010, 20:41
Documentarul "The Thin Blue Line" realizat de Errol Morris, lansat în 1988, vorbeşte despre Randall Dale Adams, un bărbat care a fost condamnat pe nedrept la moarte pentru că ar fi omorât un ofiţer de poliţie din Dallas. Errol Morris a reuşit să ilustreze faptul că declaraţiile martorilor oculari nu erau credibile şi că mai mulţi martori din proces au avut declaraţii false.
Ca rezultat al publicităţii de care s-a bucurat lansarea "The Thin Blue Line", Adams a avut dreptul la un nou proces, fiind achitat de acuzaţia de crimă, devenind astfel un om liber.
Filmul este apreciat ca un clasic al genului documentar.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
zaraza26
Numarul mesajelor : 8994 Varsta : 59 Localizare : Nasaud Data de inscriere : 02/10/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 13 Apr 2010, 09:26
yzzy a scris:
dolion a scris:
ÎNTR-O ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN ARDEAL, ANUL 2003
...
Halal învăţământ, halal profesori, halal părinţi. Nu e de judecat copilul, ci cei care râdeau şi acceptau glumele lui.
Ce poti sa mai faci cand elevul a fost lasat cu asemenea "bancuri" pe scena. Cine a condus manifestarile e vinovat. In scoli, nu stiu daca numai la licee, exista director educativ. Si mai mult ca sigur ca nimeni n-a fost sanctionat. Si in orase s-ar gasi destui care sa se amuze de astfel de glume spuse la intalniri scolare.
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 13 Apr 2010, 12:04
Vinovatii principali sunt parintii; invata copilul tot felul de prostii, se amuza cu el in cercul de prieteni si se mira mai tarziu cand odrasla lui devine un necioplit!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
zaraza26
Numarul mesajelor : 8994 Varsta : 59 Localizare : Nasaud Data de inscriere : 02/10/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 13 Apr 2010, 18:42
dolion a scris:
Vinovatii principali sunt parintii; invata copilul tot felul de prostii, se amuza cu el in cercul de prieteni si se mira mai tarziu cand odrasla lui devine un necioplit!
De asta e buna scoala. Sa corecteze ce gresesc parintii. Eu zic ca vinovatia se imparte intre parinti si scoala. In ziua de azi fiecare arunca vina pe celalalt. Cine ar trebui sa stie, daca nu profesorii... Cine e mai aproape de copil si il poate influenta mai mult, daca vor, daca nu parintii...
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 14 Apr 2010, 04:01
Vinovați în educarea copilului se găsesc atât la școală cât și acasă dar vreau să subliniez ceva: Educația ce o dă profesorul este doar la școală pe când educația impusă de părinți are efect acasă, pe maidan, pe stradă și chiar la școală. Pretutindeni! „Cei 7 ani” sunt nu de la școală, ci de acasă, nu? Deci, e ușor să deduceți care este părerea mea: părinții sunt principalii educatori din viața copiilor.
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 15 Apr 2010, 18:19
Nu putem vorbi de educaţia copiilor, dacă părinţii nu sunt educaţi.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
zaraza26
Numarul mesajelor : 8994 Varsta : 59 Localizare : Nasaud Data de inscriere : 02/10/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 15 Apr 2010, 18:43
Emil Condor a scris:
Vinovați în educarea copilului se găsesc atât la școală cât și acasă dar vreau să subliniez ceva: Educația ce o dă profesorul este doar la școală pe când educația impusă de părinți are efect acasă, pe maidan, pe stradă și chiar la școală. Pretutindeni! „Cei 7 ani” sunt nu de la școală, ci de acasă, nu? Deci, e ușor să deduceți care este părerea mea: părinții sunt principalii educatori din viața copiilor.
In trecut, elevul intalnea un profesor atat de priceput in a educa, incat materialul din care era facut elevul era modelat de catre profesor intr-un OM.
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 16 Apr 2010, 00:22
zaraza26 a scris:
Eu as fi multumita si cu niste parinti care au bun simt. Asta e suficient ca sa-si creasca asa cum trebuie copiii.
Sună destul de corect ceea ce spui. Dar bunul simț cum se dobândește? Cred că tot prin educație.
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
zaraza26
Numarul mesajelor : 8994 Varsta : 59 Localizare : Nasaud Data de inscriere : 02/10/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 16 Apr 2010, 08:35
Emil Condor a scris:
zaraza26 a scris:
Eu as fi multumita si cu niste parinti care au bun simt. Asta e suficient ca sa-si creasca asa cum trebuie copiii.
Sună destul de corect ceea ce spui. Dar bunul simț cum se dobândește? Cred că tot prin educație.
Un copil poate avea bun simt pentru ca "l-a supt o data cu laptele mamei", adica parintii lui nu au facut niciun efort deosebit, pur si simplu i-au transmis bunul simt pe care-l aveau si ei mostenit. Asa sunt ei... Un copil poate avea bun simt datorita unui factor decisiv, de exemplu o ruda care are un impact major asupra copilului. Sau datorita, mai tarziu, unui profesor care ii este model. In zilele noastre asta e din ce in ce mai rar, deoarece s-a creat un cult al strazii, al televizorului, cand copilul e lasat la voia intamplarii si el isi ia modele dintre elevii mai mari, care nu sunt formati, evident, sau de la televizor: cantarete care se pare ca au ajuns pe scena si au bani datorita picioarelor lungi, formelor scheletice etc. Parintii si scoala nu mai arata cu degetul exemplele negative. Ba chiar mamele si profesoarele incearca sa arate precum cantaretele. A se subintelege si varianta masculina, dar sunt mai greu de observat exemplele.
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 16 Apr 2010, 19:40
SEBASTIAN TEGZESIU, UN ARTIST AL ARCUSULUI by Petre Cichirdan
“Părinţi şi copii” aşa doream să numesc cronica concertului de luni seară, din săptămâna trecută, pentru a reliefa faptul că nu întotdeauna, părinţii şi copiii, separat şi împreună, fac casă bună…într-o sală de concert. Nu întotdeauna învăţătorii şi profesorii fac bine, atunci când obligă părinţii şi copiii, oricum, să vină la concert, dacă nici măcar nu au minima noţiune despre muzică, despre disciplină. La un asemenea spectacol nu poţi să te prefaci fără a te face de râs, fără a deranja bunul simţ, fără a deranja regula tradiţională, arta în sine, fără a aduce prejudicii celor care s-au pregătit să te satisfacă pe tine …ca părinte şi copil! Pe scurt, într-o incapabilă sală să primească mulţi spectatori, la concertul cu pricina, au fost aduşi în sală părinţi needucaţi, institutori, …şi mulţi prea mulţi elevi cu cap patrat, cu gumă de mestecat în gură, în tenişi, elevi sortiţi să suporte mânia gravă a sorţii, uneori din cauza părinţilor, într-un viitor nu prea îndepărtat. Personal, la început, am simţit că nu am aer. M-au deranjat maimuţărerile de pe rândurile improvizate, obrăzniciile de la balcon, impertubabilii părinţi(?), cei care nu se sinchisesc şi care, precum celor din “Vizita” lui I.L.Caragiale, nu se deranjează, care aplaudă în pauzele dintre părţi, cei care vin ca pentru paradă… Nu a fost un gest necugetat atunci când dirijorul Florin Totan a oprit concertul şi a reclamat liniştea atât de necesară lui Tegzeşiu şi muzicii lui Vivaldi şi Doru Popovici.. Cu greu colectivul de artişti şi-a revenit, a început să cânte normal. De abia la bisurile pe care Totan şi Sebastian le-au hotărât, revanşard, am răsuflat uşurat, când toţi cei aflaţi în plus au părăsit sala…Atunci ne-a revenit aerul.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 16 Apr 2010, 19:51
Am un copil obraznic, „reparaţi-l”! Autor: Oana Botezatu
Tot mai mulţi părinţi apelează la specialişti pentru a rezolva problemele de comportament ale copiilor. „Nu mă ascultă. Nu învaţă bine. Nu mă înţeleg cu el. Ce să fac?” Din ce în ce mai mulţi părinţi români bat la uşile psihologilor şi ale psihoterapeuţilor, îngrijoraţi fiind de problemele copiilor. „În ultima vreme, părinţii copiilor născuţi între 1990 şi 2000 se orientează mai des spre psihologi, se informează, întreabă, problemele copiilor nu mai rămân doar în familie”, afirmă psihoterapeutul Cătălina Hetel, unul dintre specialiştii consultaţi de EVZ.
Dată fiind experienţa noastră destul de timidă în acest sens, se observă însă o atitudine greşită în modul cum privim psihoterapia, susţin psihologii. „De cele mai multe ori, părintele îl ia pe copil de mânuţă şi-l aduce la cabinet ca pe o jucărie stricată. "Reparaţi-l" dumneavoastră, eu nu ştiu ce să-i mai fac! Părintele nu-şi dă seama că trebuie să participe activ la terapie, nu doar să plătească. Şi-ar vrea, dacă se poate, să-i facem copilul bine în două-trei şedinţe”, spune Hetel.
Bonă sau grădi
Dana Pantazi este mămica unei fetiţe în vârstă de un an şi jumătate. Se gândeşte încă de pe acum să treacă pragul unui cabinet de psihologie. „Categoric, aceşti specialişti sunt foarte importanţi, atât pentru copii, cât şi pentru noi. N-ai de unde să ştii cum să creşti bine un copil; trebuie să citeşti cărţi de specialitate şi să-i consulţi pe cei care ştiu ce-i mai bine pentru copiii noştri”, spune mămica, de profesie judecător.
Una dintre primele vizite ale Danei Pantazi la un specialist va fi ca să afle ce-i mai bine pentru fetiţa ei: o bonă sau o grădiniţă particulară, cu program prelungit. „Sunt foarte indecisă şi cred că un sfat autorizat îmi va fi de ajutor. Mi-e teamă şi de depresie, şi de separare, şi de lumea în care trăim, sigur voi mai avea nevoie de astfel de vizite până când va creşte copilul meu”, admite Pantazi.
„Românii cred că ştiu să se descurce singuri”
Numărul părinţilor care gândesc ca mama-judecător din Bucureşti este în creştere, dar va mai trece mult până îl va egala pe cel al părinţilor din ţările occidentale care apelează la un psiholog pentru a învăţa cum să se poarte cu copilul lor. „La noi nu este familiarizată încă diferenţa dintre psiholog şi psihiatru, dar am depăşit, clar, situaţia anilor ’90. De multe ori apare şi refuzul de a accepta problema copilului, părinţii se tem de ce-ar putea afla. Se întâmplă ca adulţii să apeleze la terapie doar atunci când problema e deja foarte gravă.
Românii cred că ştiu şi pot să se descurce singuri”, subliniază Alina Motofeanu, directoarea Grădiniţei Junior, din Capitală. În unitatea pe care o conduce, există copii care au nevoie şi merg la terapie, dar şi părinţi care consideră că nu au nevoie de un astfel de serviciu. „Mulţi neagă problema. Iar dacă, într-un final, o acceptă, nu cred că este necesar să fie implicaţi activ”, adaugă Motofeanu.
„Cei mai mulţi consideră că dacă îi dau copilului un tratament sau îl aduc la noi şi-au îndeplinit rolul. Greşit, rolul părintelui este de coterapeut!”, puncteză şi Bianca Filip, psiholog în cadrul Complexului de Servicii Sociale Comunitare Bistriţa-Năsăud. Una dintre problemele care apar la preşcolari e tulburarea de hiperactivitate şi deficit atenţional, ADHD. „Părinţii nu prea ştiu despre asta, cred că au un copil mai poznaş şi atât. Îşi dau seama că e o problemă doar când cei mici ajung în clasa întâi şi nu fac faţă orelor de curs”, spune Filip.
„Părinţii vor mereu un copil ideal”
La extrema cealaltă, din excesul de zel al unor părinţi prea informaţi, ADHD a devenit cumva o modă. „Pe de-o parte sunt părinţii care nu-şi dau seama că cel mic are o problemă, pe de altă parte sunt cei care văd nişte probleme şi acolo unde nu sunt. Au un copil mai agitat, mai energic, gata, are ADHD! Unde e un copil cu care tu, ca părinte, nu poţi interacţiona prea bine, gata, îi pui o etichetă.
Părinţii vor mereu un copil ideal, iar când acesta nu se încadrează în tipare, îl aduc la noi, să-l facem "bine", explică Cătălina Hetel, după şase ani de experienţă în terapia de familie. Agresivitatea, lipsa de încredere în sine sau de curaj, lipsa de colaborare, relaţionare sau concentrare sunt alte câteva probleme care le dau bătăi de cap părinţilor.
„Sunt multe traume prin care trec copiii: ei nu înţeleg divorţul, decesul, plecarea în străinătate a unuia dintre părinţi, nici chiar mutatul la o altă şcoală sau trecerea dintr-o clasă într-alta”, apreciază Hetel. Iar dacă aceste traume nu sunt reperate la timp, se pot acu tiza şi transforma, în cele mai fericite cazuri, în deficienţe de limbaj sau retarduri uşoare.
Probleme transmise fără cuvinte
Aproape fără excepţie, copiii României preiau greutăţile din fa milie. „Când e vorba despre un copil, trebuie să privim în jurul lui, la adulţi, ca să vedem de unde vine problema. Doar 1% din cazuri sunt reprezentate de problemele personale ale copiilor”, arată psihologul clinician Cristiana Leviţchi. „De multe ori un părinte vine acasă stresat din cauza serviciului, nu-şi arată frustrarea, nu o verbalizează.
Dar o transmite nonverbal. În loc să-şi trăiască furia la birou, părintele o aduce în familie. Pro-blemele copilului nu sunt ale lui. El arată depresia părintelui, frustrarea, supărarea mamei sau a tatălui”, explică Leviţchi, potrivit căreia, pentru a o scoate la capăt, trebuie să faci „zece şedinţe cu părinţii şi trei cu copiii”.
ADOLESCENŢII NE DAU DE FURCĂ
Românii nu ştiu să crească „copii mari”
Grupă de vârstă dificilă, adolescenţa le creează mari probleme părinţilor din generaţia 2000. Problemele vârstei – tulburările comportamentale, depresia, drogurile, alcoolul – sunt observate târziu de părinţii prea ocupaţi cu jobul, abia când copilul are 16-17 ani. „Atunci bat la uşa cabinetului: eu nu ştiu ce are copilul meu, a înnebunit, e emo! Din start, părintele este vinovat, neasumându-şi faptul că face parte din problemă.
Tulburările comportamentale sau altele ca acestea nu apar peste noapte, iar părintele ar trebui să conştientizeze asta”, atrage atenţia Cătălina Hetel, potrivit căreia lucrul cel mai dificil este să-i convingă pe părinţi să intre în terapie alături de „copilul- problemă”.
Supremaţia jobului, dublată de valorile antisociale care ne înconjoară, duce la tensiuni între părinte şi adolescent. „Copilul iese din familie şi se ataşează de un grup artificial. Nu este neapărat scăpat de sub control, dar are nevoie de îndrumare. România are un handicap: este plină de părinţi care pot să crească copii mici, dar nu ştiu să crească şi copii mari.
Avem o problemă de maturizare la nivel social”, spune Hetel. „Copilul îşi acuză părintele că nu are timp, părintele îşi acuză copilul că a luat-o razna. Relaţia conflictuală trebuie să fie mediată de cineva din exterior”, punctează Bianca Filip. Din punctul ei de vedere, românii cred că singura lor responsabilitate vizavi de adolescenţi este să-i crească, să-i îmbrace şi să-i ţină la şcoală. „Dată fiind situaţia noastră, cu părinţi plecaţi la muncă peste hotare şi cu un sistem de educaţie de-a dreptul bulversant, adolescenţii au cel mai mult de suferit. La toate acestea se adaugă faptul că, la noi, nu se pune deloc accent pe educarea părintelui”, conchide Filip.
ATENŢIE! Adolescenţii o pot lua pe cărări greşite dacă părinţii nu ştiu să-i ajute la timp!