Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 05 Noi 2010, 19:32
ADRIAN PAUNESCU, POETUL PLANS PE CELE DOUA MALURI ALE PRUTULUI
S-a nascut in Basarabia si a ramas mereu aproape de fratii de peste Prut. Foarte bun prieten cu regretatii artisti Grigore Vieru, Ion si Doina Aldea Teodorovici, Adrian Paunescu a facut eforturi pentru dezvoltarea limbii si culturii romane in Republica Moldova. Astazi, la cateva ore dupa ce medicii au anuntat ca Adrian Paunescu a murit, poetul este deplans atat la Bucuresti, cat si la Chisinau. Oameni politici si de cultura regreta disparitia poetului.
Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Republicii Moldova, a declarat astazi ca Adrian Paunescu "este poetul tuturor romanilor. Este un om mare, este o pierdere mare".
La randul sau, Gheorghe Duca, Presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei, declara: "Ma mandresc cu faptul ca sunt consatean cu Adrian Paunescu. I-am admirat intotdeauna talentul scriitoricesc si oratoric, precum si vocea distincta cu care l-a inzestrat bunul Dumnezeu pentru a-i destepta si lumina pe conationalii sai. L-am admirat si pentru faptul ca a fost intotdeauna un om liber, un misionar si un clopotar al poporului sau, un om bun, blajin, care a stiut sa-si cucereasca admiratorii si sa-si dezarmeze dusmanii cu sloganul crestinesc si totusi iubirea".
Eugen Simion, fost presedinte al Academiei Romane, declara in aceasta dimineata ca, odata cu disparitia lui Paunescu, s-a pierdut si "ultimul mare poet social roman". "Serban Cioculescu a spus, cu 30 de ani in urma, despre Adrian Paunescu ca este cel mai mare poet social dupa Arghezi. Eu mai completez sa spun ca este si ultimul mare poet social roman".
In urma cu doar cateva luni, in august, Paunescu a primit titlul de membru de onoare al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. Cu acea ocazie, presedintele institutiei, Gheorghe Duca, declara ca "Paunescu traieste cu Basarabia in suflet".
Una dintre cantaretele din Republica Moldova, Maria Mocanu, care a interpretat piesa "Galbena gutuie", scrisa de Adrian Paunescu, a declarat astazi pentru Agerpres ca "pentru noi, basarabenii, poezia lui Adrian Paunescu a insemnat enorm de mult. Incepand cu cenaclurile Flacara, atunci cand poezia romaneasca si posturile de radio nu erau accesibile, ne tainuiam si ascultam cantecele pe viersurile dumnealui. Regretam foarte mult moartea poetului si omului de cultura Adrian Paunescu. Este o pierdere mare".
Bustul lui Adrian Paunescu, in centrul orasului Chisinau
Si directorul Casei Limbii Romane din Republica Moldova, Alexandru Bantos, a tinut sa-si arate regretul fata de disparitia lui Adrian Paunescu. "Adrian Paunescu a fost un mare poet, este un mare poet, este un mare patriot al tarii, al Romaniei, dar si al Basarabiei. Este omul prin care romanismul a trecut Prutul si a patruns in Basarabia si pana la 1989", a mai spus acesta, citat de Agerpres.
Iar poetul si publicistul Nicolae Dabija a precizat ca pe Aleea Clasicilor din centrul Chisinaului "este rezervat un loc pentru Paunescu. Probabil ca la Copaceni este necesara dezvelirea unei statui. De asemenea, am facut demersuri ca scoala din satul natal sa-i poarte numele. El a facut foarte mult pentru Basarabia si acum a venit randul sa facem macar cate ceva pentru Paunescu", a mai spus Dabija.
Reprezentantii Uniunii Scriitorilor din Moldova vor organiza cateva actiuni pentru comemorarea poetului Adrian Paunescu. "A fost si ramane un mare poet si un mare prieten al Basarabiei. Este o mare durere si un mare gol se creeaza. A fost un rapsod al idealurilor nationale, un cantaret al patimirii noastre", a mai spus presedintele Uniunii Scriitorilor, Mihai Cimpoi.
Adrian Paunescu, Grigore Vieru si sotii Aldea Teodorovici
Nascut in Basarabia, Adrian Paunescu si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei in judetul Dolj. A pastrat o legatura stransa cu oamenii de cultura de peste Prut, iar alaturi de Grigore Vieru, Ion si Doina Aldea Teodorovici a cantat si a recitat poezii in fata soldatilor care au luptat in razboiul de pe Nistru.
Cei patru artisti s-au aflat la aproape 300 de metri distanta de frontul de lupta. Ion si Doina Aldea Teodorovici, compozitor si cantaret din Republica Moldova, au murit pe 30 octombrie 1992, in urma unui accident de masina, la 49 de kilometri distanta de Bucuresti.
Despre Grigore Vieru, Adrian Paunescu spunea ca este cel mai bun si drag prieten. In ianuarie 2009, la inmormantarea lui Grigore Vieru, Adrian Paunescu a compus o poezie in amintirea poetului basarabean.
Poetul Adrian Paunescu a murit in aceasta dimineata, la 67 de ani. "Astazi, 05.11.2010, la orele 07.15, inima maestrului Adrian Paunescu a incetat sa mai bata. Dupa nenumarate tentative de resuscitare a trebuit sa ne declaram invinsi... si maestrul a plecat dintre noi", a declarat medicul Serban Bradisteanu, seful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculara a Spitalului Floreasca.
Sursa: Evenimentul Zilei - (Ana Zidarescu)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 05 Noi 2010, 19:36
In 2008, Andrian Paunescu recitand din "Cartea cartilor de poezie":
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 05 Noi 2010, 19:40
Adrian Paunescu, magician al cuvintelor
Nascut la 20 iulie 1943, in localitatea Copaceni din Basarabia, Paunescu si-a petrecut copilaria la Barca, in judetul Dolj. A urmat cursurile Colegiului National „Carol I” din Craiova, ca mai apoi sa fie absolvent al Universitatii din Bucuresti, unde a studiat Filologia.
Pe 17 septembrie 1973, Adrian Paunescu a lansat Cenaclul „Flacara”, un adevarat fenomen cultural, prin care a promovat si a sustinut tinere talente din Romania. Manifestatiile de muzica, poezie si dialog au exercitat o atractie insurmontabila asupra maselor si au declansat polemici datorita melanjului de convingeri de stanga si nationaliste.
Din cauza unor incidente petrecute in timpul unui spectacol, pana in 1990 activitatea Cenaclului „Flacara” a fost banata, insa Paunescu a infiintat „Totusi iubirea”, un alt proiect cultural de exceptie, ce se poate lauda cu peste zece ani de activitate si concerte de succes.
Pe langa implicarea in viata cenaclului, Adrian Paunescu a continuat sa se dedice scrisului. Poetul si-a metamorfozat trairile, emotiile si gandurile in cuvinte, pe care le-a pictat in volume remarcabile: „Repetabila povara”, „Iubiti-va pe tunuri”, „Infractiunea de a fi”, „Nemuritor la zidul mortii” sau „Ruga pentru parinti”.
Adrian Paunescu s-a implicat si in viata politica, relatia lui vizavi de regimul comunist fiind catalogata drept ambigua datorita reactiilor sale antagonice: cand elogiator fata de Ceausescu, cand extrem de critic si acid.
Mai tarziu, din 1992 pana in 1998 a fost membru PSM, partid absorbit ulterior de PSD.
Dincolo de orientari politice sau evenimente din existenta maestrului, Adrian Paunescu a fost, este si va ramane unul dintre cei mai iubiti poeti romani contemporani. Spirit complex si liber, iubitor de frumos, acesta si-a dedicat intreaga existenta cuvintelor, pe care ni le-a lasat drept cea mai de pret mostenire.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 06 Noi 2010, 07:01
Banca Naţională a României (BNR) a fost întemeiată şi condusă din umbră, timp de 30 de ani, de Eugeniu Carada (1836-1910), căruia i se spunea „stăpânul”, una dintre cele mai importante şi în acelaşi timp misterioase personalităţi ale epocii sale. Carada nu a acceptat niciodată funcţia de guvernator, însă toţi şefii băncii centrale numiţi oficial veneau la el, şi nu invers, înainte de luarea deciziilor. Se spune că însuşi regele, pe care Carada l-a complotat, a venit la sediul BNR, pentru a-l întâlni, dar fără sorţi de izbândă.
„A fost un fel de agent secret, era peste tot, în virtutea relaţiei cu liberalul Ion C. Brătianu. Deşi nu apare nicăieri în documente, Carada a fost cel care s-a ocupat de înfiinţarea, în 1880, a băncii naţionale, el a realizat statutul BNR, inspirat din cel al Belgiei, cum s-a întâmplat de altfel şi cu Constituţia”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia unui simpozion de istorie şi civilizaţie bancară. Carada a fost şi cel care s-a ocupat, personal, de tipărirea, în ţară, a primelor bancnote româneşti, datorită legăturilor personale pe care le avea cu reprezentanţii băncii centrale a Franţei. Guvernatorul a menţionat, cu mândrie, că BNR este una dintre cele mai venerabile bănci centrale din lume, mai exact a 16-a bancă centrală din cele 200 de pe planetă. „Suntem deci o bătrână doamnă, de aceea putem să ne adresăm Fed-ului (banca centrală americană) cu apelativul , aceasta fiind cu 33 de ani mai mică.
Cine a fost Eugeniu Carada
Revenind la „agentul secret”, Liviu Rebreanu spunea despre Carada că „şi-a început viaţa cu versuri şi a sfârşit-o cu poezia cifrelor”.
Eugeniu Carada s-a născut la Craiova, într-o familie de boieri (mama olteancă şi tatăl bucureştean), acolo unde a urmat şi primele studii, în cadrul Colegiului Naţional şi a Institutului Francez, a cărui programă de studiu era similară celei de la Sorbona. Au urmat studii la Paris, iar după reîntoarcerea în ţară a intrat în politică şi administraţie, fiind un susţinător al Revoluţiei de la 1848 şi a Unirii Principatelor. În aceste momente (1859) i-a întâlnit pe liberalii Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti, cu care a rămas prieten toată viaţa şi împreună cu care au înfiinţat, mai târziu, şi BNR. „Scopul înfiinţării băncii centrale era acela de a susţine economia (prin acordarea primelor operaţiuni de creditare-scontare a comercianţilor) şi constituirea capitalului naţional, aşa că nu întâmplător a fost fondată de liberali”, precizează Isărescu, al 26-lea guvernator al BNR. Carada şi-a început cariera ca ziarist. A fost timp de 10 ani secretar de redacţie şi redactor la ziarul liberal „Românul” condus de Rosetti, unde scria: „Libertatea unui individ n-are alte margini decât libertatea altuia”. S-a despărţit de ziar în 1871, când a plecat la Paris, pentru completarea studiilor, timp de 10 ani, după o serie de aventuri amoroase, dar şi politice. Astfel, timp de doi ani, între 1862 şi 1864, a fost logodit cu Libia, fiica lui Rosetti, dar Carada a rupt logodna şi implicit colaborarea cu ziarul liberal, întrucât marea lui dragoste a fost Jeanne Dumesnil, nepoata lui Jules Michelet. Dar nici cu aceasta nu a reuşit să se căsătorească din cauza opoziţiei părinţilor, care i-au condiţionat rămânerea în Franţa, decepţia amoroasă fiind atât de puternică încât Carada a rămas singur şi fără copii până la moarte.
A fost omul din umbră şi în politică
În 1862, după asasinarea primului-ministru Barbu Catargiu, eveniment rămas neelucidat până astăzi, Carada, căruia i se mai spunea şi „turcul”, datorită numelui său cu conotaţii sud-dunărene, dar şi dârzeniei sale, a fost arestat, fiind considerat unul dintre autorii morali ai complotului. În 1865 s-a angajat în lupta pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza şi înlocuirea sa cu un principe străin, membru al unei case domnitoare din Europa. Această implicare a dus la o nouă arestare a sa, de data aceasta fiind închis şi Ion C. Brătianu. Carada s-a implicat adânc în viaţa politică a României, fiind ales de două ori deputat. În 1870 a fost unul dintre autorii mişcării revoluţionare de la Ploieşti (Republica de la Ploieşti), prin care s-a încercat detronarea Principelui Carol de Hohenzollern. Carada s-a răzgândit între timp şi a încercat să-i determine pe liderii mişcării republicane să înceteze acţiunile. Acest episod a marcat pentru totdeauna relaţia sa cu şeful statului, Carada refuzând de acum încolo orice funcţie care ar fi necesitat învestirea prin decret regal. În plus, Carada a evitat orice întâlnire cu regele, cu toate că a sfârşit prin a-i purta un deosebit respect. Se spune că de câte ori era chemat la Palat, Carada spunea că e plecat la Craiova şi oricând regele venea prin surprindere la sediul BNR, Carada ieşea pe o uşă dosnică. La rândul său, regele Carol I l-a înţeles şi apreciat pe Carada, dovadă stând episodul din momentul înmormântării acestuia: se spune că regele a cerut trecerea cortegiului funerar prin dreptul Palatului Regal, moment în care a fost oprit iar garda regală a prezentat onorul cu drapelul României, drapelul de luptă şi fanfara. „Regele n-a coborât, însă m-a impresionat o relatare din presa vremii, în care se spunea că în momentul onorului, o perdea a fost trasă la geamul de la etaj şi o mână s-a ridicat în chip de salut”, a spus joi guvernatorul Mugur Isărescu, cu ocazia simpozionului „Eugeniu Carada (1836-1910) - Comemorarea a 100 de ani de la moartea ctitorului B.N.R.“ şi lansarea volumului omagial „Eugeniu Carada”. Carada a fost omul-cheie şi în timpul războiului pentru cucerirea independenţei din 1877, fiind implicat direct în organizarea armatei române şi asigurarea materialului de război.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 06 Noi 2010, 07:03
"Astazi vreau sa aducem un omagiu Regelui nostru Mihai I", scrie pe blogul personal liderul PNL Varujan Vosganian.
"Am crescut intr-o lume care ne-a educat stramb, spunandu-ne vrute si nevrute despre Casa regala. In Focsanii copilariei mele, inscriptiile amintind despre regii Romaniei erau sterse de pe statui.
Am avut marea sansa de a-l cunoaste pe Rege putin timp dupa decembrie 1989. L-am vizitat la Versoix in aprilie 1990, impreuna cu o echipa a Televiziunii Romane care i-a luat un interviu ce a fost transmis pe data de 10 mai a aceluiasi an. Am fost deosebit de impresionat de statura sa regala si de felul intelept in care mi-a vorbit. Romanii nu sunt pregatiti sa accepte din nou monarhia, mi-a spus atunci, si Romania are acum alte prioritati. Ca romanii nu erau pregatiti, e adevarat, dar ca Romania avea alte prioritati, Majestatea Sa, cu toata consideratia, probabil ca nu avea dreptate. Daca am fi avut puterea ori inspiratia de a restaura monarhia in 1990, evolutia tarii noastre si prestigiul sau international ar fi fost cu totul altele, am fi evitat conflicte sangeroase si rataciri istovitoare.
De figura Regelui Mihai se leaga amintiri dintre cele mai emotionante dar si dintre cele mai triste pe care le pastrez din acesti douazeci de ani. Vizitarea casei din Versoix si Regele aratandu-mi portretele regelui Carol si ale regelui Ferdinand. Regele, la Biserica Sf. Gheorghe, in primavara lui 1992, inconjurat de sute de mii de romani. Mihai I, citind testamentul sau regal, noua, liderilor partidelor politice, la jumatate de secol de la abdicare. Primindu-ma la Palatul Elisabeta, proaspat numit candidat de comisar European, in octombrie 2006, inainte de a pleca la Bruxelles.
Imi amintesc, insa, si de felul in care Regele a fost oprit, in 1990, la frontiera cu armele, pe motiv ca …nu are viza de intrare in tara. De teama viscerala pe care au resimtit-o atat Ion Iliescu dar si Emil Constantinescu fata de personalitatea sa. De refuzul Conventiei Democrate victorioase, dar devenite republicane dupa moartea lui Corneliu Coposu, de a-i oferi Regelui discursul de deschidere a noii legislaturi parlamentare 1996 – 2000. Si de atatea altele.
Nici astazi nu suntem scutiti de astfel de clipe triste. In 1944, militarii Armatei romane au eliberat, in ziua de 23 octombrie, orasul Carei, dar au asteptat pana in ziua de 25 octombrie pentru a trece frontiera, pentru a elibera ultima palma de pamant romanesc, in mod simbolic, de ziua Regelui. Astazi unii dintre aceiasi militari de atunci, deveniti ofiteri in retragere, protesteaza in fata Palatului Cotroceni pentru incalcarea drepturilor lor. Unii dintre ei au mers pana intr-acolo incat au dat foc portretului presedintelui. In timp ce ofiterii carora Mihai I le era comandant suprem au suportat ani grei de puscarie ori chiar martiriul pentru Regele lor. Cata diferenta… Si ce dovada tulburatoare ca Romania rataceste in afara propriei istorii…"
Varujan Vosganian
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 06 Noi 2010, 07:07
Cand a inceput sa se ocupe de catering, Anca Mitu avea 30 de ani si o diploma de inginer mecanic, iar la gatit se pricepea cat o simpla gospodina. Acum, gateste pentru Casa Regala a Romaniei si are dreptul de a folosi Stema Casei Regale si Cifrul personal al Regelui.
Am inceput sa fac catering acum vreo 14 ani, cand nu prea stia nimeni din Romania ce-i asta, pregatind sendvisuri si salate. Prima comanda, vreo 20 de sandvisuri cu piept de pui, a venit de la angajatii unei banci de la parterul blocului unde locuiam. Atuul nostru a fost gustul preparatelor, un gust pe care nici astazi nu stiu cum l-am nimerit, fiindca eu nu eram un maestru gastronom, gateam ce gateste orice femeie la ea acasa. Surprinzator, am primit comenzi pentru alte feluri de gustari, apoi masa de pranz, cu doua feluri, cu trei... Asa s-a nascut Privileg Catering, „nebunia“ care a fost ca un al doilea copil. A crescut, a invatat, a facut si nazbatii si a avut si reusite. Profiturile s-au strans greu, dar am reusit sa ne extindem si am trecut doar pe catering de evenimente, un lucru total diferit.
Este nevoie de multa flexibilitate, de idei noi si de imaginatie. Este de fapt o arta a detaliilor, caci acestea creeaza imaginea noastra. Daca gustul mancarurilor este savuros, dar un buchet de flori este ofilit, parca s-a stricat totul. Cel putin eu, care sunt o perfectionista, asa simt.
Am invatat si protocolul Casei Regale
De curand ni s-a facut si onoarea de a deveni Furnizori Oficiali ai Casei Regale, am primit o diploma oferita de Majestatea Sa Regele Mihai, care ne confera un statut complet, dar cu obligatii stricte. Noi gatim pentru toate receptiile oficiale, dar si pentru mese private, asa ca la vizita printului Felipe al Spaniei sau la nunta de diamant a Regelui cu Regina Ana.
Desigur insa ca a trebuit sa invatam toate regulile de protocol. De pilda, asezi etichetele pe masa astfel incat sa nu fie niciodata doi barbati unul langa altul, sau doua femei, nu se pun fete de masa la masa mare din sufrageria Palatului Elisabeta, iar bauturile se servesc numai din carafe, niciodata din sticla, apoi Regele este servit intotdeauna primul, numai de majordomul lui, chiar daca avem ospatarii nostri, si doar cu manusi albe pe maini si cate altele. O carte intreaga de invatat si de respectat.
Cateringul de evenimente este un business al finetei si al detaliului
■ Deviza mea? De ce simplu cand se poate complicat? ■ Investitia? Este continuua: se cheltuieste enorm cu logistica, cu vesela sau decorurile si florile, fiindca acestea nu se pot refolosi, apoi cu spatiile de depozitare, cu transportul si cu securitatea alimentara. ■ Ce as schimba? As pregati mult mai atent oamenii. ■ Atuurile mele? Perfectionismul si simtul umorului. ■ Ce se cere? Dulciurile de casa au un succes teribil. ■ Un sfat? Foloseste cat de multe ingrediente naturale, superproaspete si doar de calitate recunoscuta.
sursa: Avantaje.ro
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 07 Noi 2010, 09:30
Regele Mihai va fi audiat de instanţă pentru a se stabili dacă este tatăl natural al lui Dieter Stanzeleit. În vârstă de 71 de ani, Dieter Stanzeleit se zbate de câţiva ani să afle dacă este fiul natural al Regelui. O instanţă din Germania a cerut chiar ca Majestatea Sa să dea o probă de salivă pentru a se stabili dacă are un fiu nerecunoscut până acum.
Regele Mihai I, în vârstă de 89 de ani, va fi citat pe data de 20 aprilie 2011 la Judecătoria Sector 1 pentru a da o declaraţie oficială într-un posibil proces de paternitate, informează ziarul Naţional. Dieter Stanzeleit, cetăţean german, care susţine că este fiul Regelui Mihai, s-a adresat justiţiei germane care cere acum autorităţilor române să-l audieze pe Mihai I cu privire la acest subiect. Instanţa germană ar cere ca Regele să dea şi o probă de salivă pentru a se face un test ADN.
Pe site-ul său, cetăţeanul german spune că are două nume Dieter Stanzeleit sau Nicolae Vasile de Alba Iulia, Prinţul Moştenitor al României. "Primul nume l-am primit la 5 ani după ce m-am născut, când o refugiată de cetăţenie germană mi-a dat numele fiului său în vârstă de şase luni care tocmai decedase, Dieter, evident, pentru siguranţa mea, deoarece în 1945, în Germania era încă război. Ca Nicolae Vasile am fost născut pe data de 28 noiembrie 1939 la Sinaia, şi botezat în localitatea Carmen Sylva, numită acum Eforie Sud", scrie pe site-ul său Dieter Stanzeleit care susţine că este copilul Regelui Mihai I şi al unei englezoaice cu sânge albastru, o anume Nerissa Bowes Lyon.
"Tatăl meu, Mihai, a fost îndrăgostit de mama, Nerissa, şi chiar s-au căsătorit în 1939. Au trăit cinci ani împreună, dar, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, eu şi mama am fost deportaţi în Germania. Mama a fost ucisă, fiindcă o considerau spion, iar pe mine m-a înfiat familia Stanzeleit", a povestit Dieter Stanzeleit pentru ziarul Naţional.
"Ulterior, în 1947, Regele Mihai I s-a amorezat de principesa Ana de Bourbon Parma şi s-a căsătorit cu aceasta în 1948 la Atena. „Nunta tatălui meu cu Regina Ana n-a fost recunoscută niciodată de Vatican, pentru că Mihai era deja căsătorit cu mama mea, Nerissa, de care n-a divorţat oficial“, mai spune Dieter.
Dieter Stanzeleit susţine că a căutat în arhivele naţionale ale României, Germaniei, Angliei şi Scoţiei, iar din documentele pe care le-a consultat rezultă 100% că filiaţia sa ar fi regală. Stanzeleit a deschis un proces de paternitate în Germania şi astfel s-a ajuns ca Regele Mihai să fie citat la Judecătoria sector 1.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 07 Noi 2010, 15:21
dolion a scris:
Daca am fi avut puterea ori inspiratia de a restaura monarhia in 1990, evolutia tarii noastre si prestigiul sau international ar fi fost cu totul altele, am fi evitat conflicte sangeroase si rataciri istovitoare.
Categoric! România ar fi fost o floare în mijlocul Europei.
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Cristina
Numarul mesajelor : 5897 Localizare : acolo unde ma regasesc Data de inscriere : 31/03/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 07 Noi 2010, 20:57
Tind sa fiu de acord cu voi , totusi mi-e tare teama ca ar fi patit la fel precum Emil Constantinescu...
_____________________ Buna dimineata/ziua/seara/noaptea ! Dar ca sa fie buna, te rog: "Nu crede nimic, indiferent unde ai citit sau cine a spus un anumit lucru, chiar daca l-am spus chiar eu, nu crede nimic decat atunci cand el se potriveste judecatii tale si bunului tau simt." - Buddha
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 08 Noi 2010, 11:19
Sotii Pastea si-au cladit o casuta desprinsa parca din povestea “Hansel si Gretel”. Chiar daca nu este din turta dulce, neobisnuita constructie te duce imediat cu gandul la farmecul basmelor spuse de bunica, la gura sobei, in noptile geroase. Piticii Albei-ca-Zapada si ciuperci fermecate vegheaza in curte, pregatiti sa se lupte cu Zmeul-Zmeilor. Pe strada Campului, din orasul Otopeni, judetul Ilfov, exista o casuta care iti atrage imediat atentia. Micuta (are un living si o bucatarie la parter, iar la etaj, un dormitor), colorata, cu obloane pictate vesel, te imbie sa-i treci pragul. In poarta ne intampina o femeie buna ca painea calda. O cheama Stefania Pastea, are 68 de ani si e pensionara. “Tot ce vedeti aici este facut de mana sotului meu, Paul, si el pensionar. Am cumparat acest loc in anul 1991 si, de atunci, tot mai restauram cate ceva. E o casa de basm, in care nu poti sa fii altfel decat fericit. Multi oameni ne-au batut la usa, dornici sa o vada de aproape. Nu ne-a intrebat nimeni daca o vindem, in schimb, toti ne-au cerut detalii despre cum e construita”, ne-a spus Stefania, care era singura acasa cand am vizitat-o. Interiorul casutei e la fel de spectaculos. Mobila pictata manual, stergare vechi pe pereti, obiecte de ceramica si covoare tesute cu migala impodobesc locuinta cu mult bun-gust. Calcam cu grija, sa nu stricam oranduiala perfecta. In aer se simte mirosul iernii si parca te astepti ca din soba din dormitor sa sara sprinteni Hansel si Gretel. La plecare, Stefania ne petrece pana la poarta si ne invita zambind sa o mai vizitam.
Sursa: Libertatea - (Dana Neagu,Mihai Oprea)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 13:51
Situat la 120 Km la est de Yi'an, varful Huashan este unul din cei cinci munti sacri ai Chinei. De la inaltimea de 2200 m, el izbucneste din pamant si se inalta catre cer, fiind considerat o inedita frumusete pe verticala. O veche zicala spune ca nu exista decat un singur drum catre varful Huashan si asta de cand exista lumea. In acelasi timp, dictonul arata cat este de periculos si straniu. In legatura cu acest munte, exista patru enigme.
Cine a pus urciorul in grota? De unde provine bazinul fata in fata cu cerul? De ce hartiile se ridica spre cer si sunt mancate de randunele? Cine este gravorul?
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 13:52
Cine a pus urciorul in grota?
Nu departe de templul Qun Xian Guan ( Cercul nemuritorilor ), se afla o mica grota a carei intrare nu permite decat trecerea unei singure persoane. Ceea ce este curios este ca, in interior, exista un urcior imens in perfecta stare de conservare. Marimea sa este, binenteles, mult mai mare decat intrarea in grota. Intrebarea care se naste imediat este cine a introdus urciorul inauntru si prin ce mijloace?
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 13:53
De unde provine bazinul fata in fata cu cerul?
Acest bazin situat in varful muntelui are o suprafata de numai un metru patrat si nu mai mult de un metru adancime. Totusi in ciuda secetei el nu seaca niciodata iar daca ploile torentiale sunt succesive, nu se revarsa niciodata. Nivelul apei ramane acelasi in tot cursul anului, cu toate ca se afla situat la o inaltime de 2200 m. Deci, pe aceasta culme stancoasa, atat de sus, de unde provine apa? De ce nu seaca niciodata si de ce nu se revarsa niciodata?
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 13:55
De ce hartiile se ridica spre cer si sunt mancate de randunele?
In momentul in care arunci o hartie, in mod normal, aceasta, cade pe pamant. Totusi, pe terasa Jue Wian Tai ( Intalnirea nemuritorilor ), ea se ridica spre cer, in loc sa cada in valea adanca. Acesta este motivul pentru care terasa poarta si un alt nume: Sheng Biao Tai ( Terasa ascensiunii petitiilor ). Calatorii sau simpli turisti prefera acest loc, unde isi scriu dorintele pe foi de hartie galbene, le rup in bucatele, pe care le arunca in vale, tocmai pentru a asista la acest fenomen neobisnuit: hartiile isi iau zborul, plutesc prin aer, nu cad. In acel moment apare un nor de randunele care ataca si mananca hartiile. Cu cat sunt mai multe bucatele de hartie, cu atat si randunelele sunt mai numeroase. Dupa terminarea, randunelele dispar. Nu se stie de unde vin, nici unde se intorc.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 13:57
Cine este gravorul?
La capatul unei lungi poteci taiate pe unul din flancurile cele mai periculoase ale muntelui, turistii ajung la o pestera stancoasa unde ii astepata o surpriza. Ridicand privirea, se pot citi, undeva foarte sus, pe unul din peretii pesterii, trei mari litere chinezesti sculptate in piatra: Stanca Adevarului. Fiecare litera masoara aproape doi metri inaltime. Vopsite in rosu, ele stralucesc si atrag atentia trecatorilor. Este, intr-adevar, o mostra a artei caligrafice traditionale. Intrebarea care se pune imediat este cum au fost ele gravate acolo la o inaltime asa de mare si cine a putut sa faca asa ceva?
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
yzzy
Numarul mesajelor : 1937 Varsta : 60 Localizare : Deva Data de inscriere : 16/01/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 20:06
Dolion, ştiu că am citit pe undeva, scris de tine, cum poţi numerota pozele dintr-un folder, fără să redenumeşti pe fiecare în parte, şi nu mai găsesc. Mă poţi ajuta?
_____________________ Nimeni nu are dreptul să privească o altă persoană de sus, decât în momentul în care se apleacă şi îi întinde o mână pentru a-o ajuta să se ridice! Nu-ţi dori prea multe, nu o să ai unde le pune!
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 23:05
Acesta e un program de numerotare a pozelor: Renamer 1.7 BETA 7
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
yzzy
Numarul mesajelor : 1937 Varsta : 60 Localizare : Deva Data de inscriere : 16/01/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 09 Noi 2010, 23:12
Mulţumesc Dolion, asta am găsit şi eu, la tine erau nişte trucuri mult mai simple. Am să mai caut.
_____________________ Nimeni nu are dreptul să privească o altă persoană de sus, decât în momentul în care se apleacă şi îi întinde o mână pentru a-o ajuta să se ridice! Nu-ţi dori prea multe, nu o să ai unde le pune!
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 10 Noi 2010, 07:24
Am cautat in postarile mele, dar nu am dat de aceasta metoda.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 10 Noi 2010, 07:32
Pe muntele Hengshan, traieste o specie de broasca testoasa cu gura ca un carlig. In momentul in care ataca un sarpe, il retine mai intai cu gura, apoi, isi trage coada si taie animalul in bucatele mici inainte de a-l manca. Este capabila sa atace chiar si un vultur. Cum este posibil? Cu burta expusa la soare, ea simuleaza ca este moarta pentru a atrage vulturul. Cand vulturul, pacalit, se apropie si incepe sa o ciuguleasca, broasca testoasa, profitand de neatentia pasarii, insfaca brusc ciocul vulturului cu gura sa ca un carlig. Vulturul isi ia zborul impreuna cu broasca testoasa. La putin timp dupa aceasta, obosit fiind si incapabil sa mai respire, vulturul cade la pamant. Fara sa dea drumul prazii, broasca trage coada si taie vulturul in bucatele pentru a-l manca linistita.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 12 Noi 2010, 09:47
Traim mai mult cu mintea in trecut, imputandu-ne tot felul de culpabilitati, regrete, rafuieli, sau, traim cu gandul la viitor, la ce o sa fie, ce-o sa se intample, speriati de necunoscut, sau amagiti de euforii nefondate. Acest mod de gandire trebuie transformat, deoarece prezentul, care trece de cele mai multe ori pe langa noi, nebagat in seama, are cea mai mare valoare. Daca nu stim sa traim constient prezentul, inseamna ca dormim tot timpul, visand tot timpul, absenti la ceea ce facem si la ceea ce ni se intampla. Ganditi-va, mai puteti schimba ceva la ziua de ieri? Mai puteti modifica o miscare facuta gresit? Din ziua de ieri luam doar invatatura, experienta, care ne modeleaza pasii de azi. Si atentie, nu trebuie sa ne grabim sa fugim catre ziua de maine, ca vom duce cu noi, eroarea de azi, daca suntem neatenti! Maine sa cladeste pe temelia zilei de azi. De noi depinde daca vom fi fericiti, sau, din contra, nefericiti in viitor.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Cristina
Numarul mesajelor : 5897 Localizare : acolo unde ma regasesc Data de inscriere : 31/03/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 12 Noi 2010, 10:59
Consider ca o analiza a trecutului cu scopul de a intelege prezentul si de a ne calauzi comportamentul in viitor, este mai mult decit necesara, azi, in Romania.
Mi-aduc aminte de un personaj si o fantasma din utopia neagra a lui George Orwell „1984“. Este vorba despre „Ministerul Adevarului“ si de Winston Smith, functionar la acest minister in statul „Oceania“. Specialitatea lui Winston este sa rescrie trecutul, sa „indrepte“ istoria si anume: sa mistifice istoria in functie de interese. Dusmanul de moarte al acestui proces este memoria individului si, implicit, memoria colectiva. In estul Europei acest proces se numeste „spalarea creierelor“ … Ma întorc la eroul lui Orwell, Winston. Drama lui este ca nu si-a pierdut inca memoria si nu vrea sa si-o piarda, nu se supune, adica, procesului de "purificare" (de creare a omului "nou" al lui ceausescu, de exemplu). Drama ia proportiile disperarii cind isi da seama ca rescrierea (mistificarea) trecutului este o operatie fara sfirsit. Si, pentru ca nu are curajul sa se opuna pe fata acestui mecanism bine organizat, personajul lui Orwell adopta tactica dublului limbaj: tine un jurnal intim in care noteaza, cu ocolisuri, cu prudenta, dar noteaza, ceea ce gindeste despre „Oceania“, despre „Fratele cel Mare“, „Ministerul Adevarului“ sau despre mecanismele terorii… Care este sfirsitul acestui dublu limbaj al cronicarului din Oceania: cronica lui secreta (jurnalul intim) cade in mina tortionarilor si, supus operatiei de spalare a creierelor, ura lui contra marelui mistificator (Fratele cel Mare) se transforma in iubire… Mistificarea istoriei a fost practicata la scara aproape generala in estul Europei. Ce erau, ce sunt, in fond, acele „Scurte istorii ale partidelor comuniste“ pe care generatii intregi le-au invatat la scoala daca nu niste istorii mistificatoare scrise si rescrise in functie de interese… Ce reprezinta, oare, biografiile/memoriile glorioase ale unor potentati comunisti de ieri/azi, daca nu incercarea de a impune o imagine falsa a trecutului si modelele lor "morale" in locul modelelor demne -cu adevarat- de urmat? Din pacate, ceea ce se intimpla azi cu nostalgicii epocii ceausiste, ne arata ca trecutul poate fi oricind resuscitat pentru a servi unor interese ale prezentului…
Istoria trebuia si trebuie, in continuare, regindita si restabilita in limitele adevarului.
_____________________ Buna dimineata/ziua/seara/noaptea ! Dar ca sa fie buna, te rog: "Nu crede nimic, indiferent unde ai citit sau cine a spus un anumit lucru, chiar daca l-am spus chiar eu, nu crede nimic decat atunci cand el se potriveste judecatii tale si bunului tau simt." - Buddha
Ion
Numarul mesajelor : 5072 Localizare : USA Data de inscriere : 29/10/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 12 Noi 2010, 14:44
Istoria trebuia si trebuie, in continuare, regindita si restabilita in limitele adevarului
Care adevar, Cristina? Adevarul istoric?
Iata ce zicea Francois Mitterrand. Citez din memorie: " Fiecare Putere (politica) isi scrie(rescrie) Istoria(adevarul istoric?) asa cum ii convine."
Indiferent ca vorba de un trecut mai indepartat sau mai apropiat.
Eu am invatat la scoala dupa Istoria lui Roller.
In care, despre rusinosul Dictat de la Viena( 30 august 1940) nu scria decat un paragraf. Era sa cad la maturitate din cauza ca profesorului nostru ii era frica sa ne vorbeasca despre asa ceva. Ne-a spus asa, ceva ca fapt divers, despre acest lucru.
Pentru dolion, un sfat:
Schimbati Viitorul!
De cand e lumea,noi, toti ne-am lamentat, De la omul de rand si pana la-mparat: Trecutul nu mai poate fi schimbat! De ce? Nimeni pan-acum un raspuns n-a dat. Cu smerenie in glas, rog sa fiu scuzat, Daca indraznesc sa va dau, din partea mea, un sfat: Schimbati Viitorul! Si veti avea , deja,in fata Trecutul asteptat. Acum imi pare rau ca nu m-ati ascultat! Spalati-va cu ei pe cap! Astazi aveti exact ce ati votat: Acelasi primar, acelasi senator, acelasi deputat! Si, dupa patru ani, o luam iara de la cap: Trecutul nu mai poate fi schimbat, ............................... De aceea eu va spun, acuma, un tare-raspicat: Schimbati Viitorul! Schimbati Viitorul! Gata! Am decretat!
O zi buna! Ion
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 12 Noi 2010, 17:28
Ion, nici nu mi-a trecut prin minte sa schimb trecutul, chiar de s-ar putea. Se spune si pe buna dreptate, sa-ti para rau de ce n-ai facut, nu de ce ai facut deja. Si atunci, pe cele nefacute, poti sa le faci si acum, daca doresti cu tot dinadinsul. Numai ca unele nu se mai potrivesc varstei si starii de sanatate!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Cristina
Numarul mesajelor : 5897 Localizare : acolo unde ma regasesc Data de inscriere : 31/03/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 12 Noi 2010, 18:04
Ion a scris:
Care adevar, Cristina? Adevarul istoric?
Da, Ion, adevarul istoric . Eu chiar cred -cu tarie- ca adevarul iese intotdeauna la suprafata. Mai devreme sau mai tirziu.
Ion a scris:
" Fiecare Putere (politica) isi scrie(rescrie) Istoria(adevarul istoric?) asa cum ii convine."
Fiecare Putere (politica, dar si religioasa, economica, etc) isi scrie (rescrie) Istoria (adevarul său istoric) asa cum ii convine, doar daca este secondata cu succes de procesul numit spalarea creierelor. Istoria poate fi mistificata doar prin inrobirea mintilor, pas-cu-pas, incet dar sigur, pina cind memoria individului, si implicit memoria colectiva, dispar, locul lor fiind luat de (pre)făcături.
_____________________ Buna dimineata/ziua/seara/noaptea ! Dar ca sa fie buna, te rog: "Nu crede nimic, indiferent unde ai citit sau cine a spus un anumit lucru, chiar daca l-am spus chiar eu, nu crede nimic decat atunci cand el se potriveste judecatii tale si bunului tau simt." - Buddha