Numarul mesajelor : 1937 Varsta : 60 Localizare : Deva Data de inscriere : 16/01/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 25 Apr 2010, 08:11
dolion a scris:
Curs de umor - Test ...
Bestial! Răspunsurile mele: c,d,c,b,c. Aşa la prima citire. Sper ca în realitate să mă comport normal.
_____________________ Nimeni nu are dreptul să privească o altă persoană de sus, decât în momentul în care se apleacă şi îi întinde o mână pentru a-o ajuta să se ridice! Nu-ţi dori prea multe, nu o să ai unde le pune!
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 25 Apr 2010, 09:23
Organigrama firmelor din Romania :
Directorul.
A fost ales pe baza unui criteriu sanatos. Ca nu are experienta în management sau nu întelege businessul sunt detalii nesemnificative. Toata lumea îl uraste, pentru ca nu stie sa se comporte cu oamenii. Angajeaza oameni la fel de nepriceputi ca el. Cumpara un server de 200 milioane, dar se zgârceste sa plateasca 50€ pentru cineva care sa îl puna pe picioare. Îsi cumpara o masina mare si o zgârie în parcarea firmei, parcare trasata tot de el pe principiul “lasa ba, ca avem loc”. Îsi ia rolul foarte în serios, modifica bugetele departamentelor si muta oamenii de colo-colo. Îsi cumpara computer ultra-perfomant si refuza cererile de achizitii pentru harduri, tastaturi si mousi pentru computerele angajatilor. Prefera sa plateasca 300€ rata la masina angajatului + benzina decât sa îi mareasca salariul cu 100 de lei. Dupa doi ani, când a învatat businessul bine, concediaza angajatii care au fost martori la chiftelele sale si angajeaza juniori usor impresionabili. Considera ca e de datoria lui sa aiba o amanta, indiferent daca sotia e urâta sau frumoasa.
Echipa de vânzari
Se cred cei mai mari si mai tari din firma si la orice raspund cu “daca nu aducem noi comenzi, firma moare”. Cel putin jumatate din ei se vad mai inteligenti decât directorul si ar vrea sa îi ia locul, dar nu au curajul necesar sa îl conteste pe fata, asa ca se multumesc sa îl sape pe la berile cu colegii de suferinta. De multe ori nu stiu ce vând, încurca comenzile, trimit specificatiile aiurea si apoi dau vina pe helperi ca lucreaza prost si ca ei nu pot face vânzari în conditiile astea. Considera ca e de datoria lor sa plece din firma cu toate informatiile posibile, pentru ca, si aici citez, “sunt clientii mei”.
Contabilele
Sunt niste doamne cu sindrom NF de ani de zile. Si asta înseamna ca orice problema ai avea, ele sunt ocupate. La ce îti trebuie adeverinta? Ete na, trebuia sa vii sa ma deranjezi. Tu nu stii ca am treaba? Chiar daca au predat bilantul de 2 zile, ele oricum au foarte mult de munca, pentru ca solitaire nu se joaca singur. Odata trecute de 40, ori sunt foarte blazate si nervoase, ori se distreaza de rup barurile.
Fetele de la Marketing/PR
Au facut cel putin o facultate si au vise mari. Declara în orice împrejurare, chiar si neîntrebate, ca anii ‘50 au fost cei mai grozavi dpdv al publicitatii si îsi doresc sa lucreze într-o agentie de advertising, unde sa mute muntii cu ideile lor, de obicei crete. Fac front comun cu pasaricile de la vânzari si se plâng în grup când ies seara în oras pe diverse teme. Îsi sincronizeaza ciclul si au acasa un manelisto-cocalar sau un corporatist care nu le baga în seama, pentru ca e plictisit de sclifoselile lor. Vacante în strainatate si poza cu manelistul în background pe calculator si telefon, obligatoriu!
IT-ul
Orice ar face, trebuie sa îti dea de înteles ca esti cel mai prost din firma. De aceea el are parola de administrator, pentru ca tu esti un netrebnic care nu stie nimic si nu merita sa se afle în prezenta lui. Când nu rupe banda firmei cu pornache, joaca un joc online sau se plânge pe forumuri de geeks ca este muncit ca un sclav. Abia asteapta sa îl întrebe directorul ce poate face sa opreasca scurgerea de informatii din firma ca sa poata instala radmin si sa se distreze.
Magazionerul
Este foarte plictisit si enervat de fiecare data când ai treaba cu el. Daca îndraznesti sa îi sugerezi sa se grabeasca, îti rabufneste în nas ca el e sef peste magazie si îti da ce vrea si daca are el chef. Tremura în fata directorilor si se da cocos în fata soferilor si a femeii de serviciu.
Soferii
Ei urasc pe toata lumea, în mod egal si din principiu. Scopul lor în viata e sa îsi ia telefoane si sa se plânga ca trebuie sa munceasca în fiecare zi. Au mereu lucruri mai importante de facut si serviciul îi cam încurca. Cel putin unul viseaza sa ajunga la vânzari sau sa conduca firma, pentru ca el stie ce e în neregula, si le împartaseste asta colegilor în timp ce stau la mici la munte, pe benzina si pe masina firmei. Asteapta ca fata de la vânzari, pe care o plimba atâta prin oras, sa îl invite la ea într-o seara, pentru ca, nu-i asa, o serveste mereu si îsi rupe din timpul lui important pentru ea.
Femeia de serviciu
Ea e suparata ca trebuie sa faca curat si cafele. Nu întelege de ce trebuie tocmai ea sa dea cu matura sau cu mopul sau de ce trebuie ea sa stie când nu mai e hârtie la baie. Le uraste pe curvele de la vânzari si de la marketing, dar se da bine pe lânga ele pentru ca are o fata care are nevoie de serviciu.
Secretara
Scopul ei în viata e sa se aboneze cu mailul office@firma la siteurile de bancuri si de porcarele. Nu stie niciodata nimic. Nu are chef sa se duca la director în birou, nu are chef sa îi faca legatura cu furnizorul X. Viseaza sa ajunga la vânzari sau la marketing, pe care le considera joburi mai usoare decât ceea ce face ea, si când ajunge se poarta mizerabil cu secretara.
Helparii
Astia sunt urâti de toata lumea si toate se sparg în capul lor. Jumatate nu au chef de munca, restul o fac in dorul lelii, de teama sa nu fie concediati, pentru ca au rate si copii. Urasc soferii pentru ca stau toata ziua în masina în timp ce ei muncesc, pe curvele de la vânzari, pentru ca stau toata ziua pe scaun si au salariu mai mare, pe director ca nu angajeaza mai multi oameni, ca sa poata dormi si ei la serviciu câteva ore. Nu pleaca din firma decât dati afara si le e lene sa gâdeasca un pic.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 25 Apr 2010, 10:43
Horse Power
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 25 Apr 2010, 10:50
Nino Schembri este unul dintre cei mai cunoscuţi luptători de Jiu Jitsu Brazilian din lume, nu doar pentru calităţile etalate pe saltea, ci şi prin carisma ce i-a adus supranumele “Elvis”, poreclă dată după regele Rock n Roll-ului, Elvis Presley.
Vezi mai jos un highlight cu cele mai tari momente ale inventatorului tehnicii numită Gogoplata, toate pe muzică de Elvis Presley, evident:
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Dum 25 Apr 2010, 10:56
Vezi cum se antrenează în sala de forţă unul dintre cei mai periculoşi luptători de pe planetă, marocanul Badr Hari. Acesta este cunoscut pentru temperamentul său vulcanic atât în ring cât şi în afara acestuia. Crezi că ai putea face faţă exerciţiilor şi ritmului campionului K-1? Află din filmuleţul de mai jos:
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 26 Apr 2010, 20:29
Civilizatiile extraterestre exista aproape cu certitudine, insa omenirea ar trebui sa evite orice contact cu acestea, din cauza consecintelor care ar putea fi devastatoare pentru specia umana, a avertizat astrofizicianul Stephen Hawking, intr-o emisiune difuzata, duminica, de Discovery Channel.
" Daca extraterestrii ne-ar vizita, rezultatul ar fi mai grav decat atunci cand Cristofor Columb a debarcat in America, cu rezultate nu prea bune pentru amerindieni" , a declarat Stephen Hawking.
" Extraterestrii evoluati poate ca au devenit nomazi care cauta sa cucereasca si sa colonizeze planetele pe care le gasesc ", a explicat specialistul britanic in aceasta noua serie de emisiuni, intitulata "Stephen Hawking's Universe".
In ipoteza existentei vietii extraterestre, astrofizicianul britanic considera ca "adevarata provocare consta in a sti cum arata in realitate acesti extraterestri".
Oamenii de stiinta au incercat deja de mai multe ori sa contacteze eventualele civilizatii extraterestre. In 2008, agentia spatiala americana (NASA) a lansat in spatiu cantecul trupei The Beatles intitulat "Across the Universe", cu ajutorul undelor radio, cu scopul de a trimite un mesaj de pace catre eventualele forme de viata inteligente din Univers. Acest mesaj urmeaza sa ajunga in apropiere de Polaris (Steaua polara) din constelatia Ursa Mica in anul 2439.
In trecut, NASA a trimis in spatiu cateva sonde care aveau la bord fotografii, inregistrari audio si diagrame care aratau locul in care se afla planeta noastra in Univers.
Stephen Hawking, in varsta de 68 de ani, renumit pe plan mondial pentru lucrarile sale despre univers si gravitatie, este autorul volumului "Scurta istorie a timpului" (publicat si de Humanitas, in 2004), una dintre cele mai de succes carti din literatura stiintifica, si al volumului "George si cheia secreta a universului" (aparut si la Humanitas, in 2009).
Atins de scleroza laterala amiotrofica, o maladie paralizanta cu care a fost diagnosticat pe cand avea 22 de ani, profesorul se deplaseaza intr-un scaun cu rotile si comunica prin intermediul unui computer si al unui sintetizator vocal.
Scleroza laterala amiotrofica - boala Lou Gehrig - se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii, denumite neuroni motori, ce comanda muschii voluntari, care fac posibila miscarea.
Boala este progresiva, invalidanta, fatala - mersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, insa se stie ca circa 5-10% dintre bolnavi prezinta o forma mostenita a acesteia.
Stephen Hawking a inceput sa predea la Universitatea Cambridge in 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic in 1982 si este membru al Academiei de stiinte americane.
Sursa: Mediafax
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 26 Apr 2010, 20:48
Coruptie sexuala, act sexual cu un minor, trafic de minori si trecerea frauduloasa a frontierei de stat a Romaniei. Acestea au fost acuzatiile aduse de procurori, in 2004, la adresa lui Gregorian Bivolaru (58 de ani). Probele stranse cu mult efort s-au dovedit a fi inutile, dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecute, Tribunalul Sibiu l-a achitat pe guru pentru o parte din invinuiri, iar altele s-au prescris deja.
Gregorian Bivolaru a luat contact cu primele cercuri yoga din Romania la sfarsitul anilor '60, iar in 1990, el a infiintat Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut, al carei “guru” s-a autointitulat. De-a lungul timpului, au aparut mai multe zvonuri cu privire la practicile sexuale perverse ale membrilor, insa abia in 2004 Bivolaru a fost arestat.
Iubita sa avea 15 ani
“Am facut pipi la el in gurita, dupa care a facut si el si dupa aceea am mers la baie unde a facut pipi in interiorul vaginului meu… am facut dragoste cu iubitul meu Grieg si am trait stari profunde” - acestea sunt notitele din jurnalul Madalinei Dumitru, o fata din Costinesti care avea doar 15 ani in momentul in care a devenit iubita gurului Bivolaru. Cu toate acestea, la sfarsitul saptamanii trecute, judecatorii Tribunalului din Sibiu l-au achitat pe Gregorian Bivolaru pentru acuzatiile de coruptie sexuala, act sexual cu un minor in forma continuata si chiar trafic de persoane.
Alte cateva acuzatii s-au prescris din 2005, de cand Bivolaru a primit azil politic in Suedia, si pana acum. Se pare ca “vacanta” i-a priit, iar in pozele recente, barbatul de 58 de ani apare ingrijit si bine imbracat, pe malul unei ape, sub protectia steagului suedez.
Sursa: Libertatea - (Elena Matei)
Jigodia de Bivolaru si-a gasit salvatorii in randul magistratilor din Sibiu. Sa le fie tuturor rusine! Cum e posibil sa scape de acuzatii atatia nemernici si sa-si continue matrapazlacurile fara frica? Cat vom mai suporta bataia de joc a autoritatilor? Cand ne vom trezi, fratilor? De n-as fi avut varsta pe care o am, plecam din tara fara sa ma mai uit inapoi!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 26 Apr 2010, 21:00
Un studiu efectuat de catre cercetatorii din cadrul Universitatii Auckland din Noua Zeelanda a scos la iveala faptul ca aceste animale sunt capabile sa foloseasca trei unelte diferite pentru a ajunge la hrana, informeaza descopera.ro, citand BBCNews.
Cercetarile au fost efectuate pe Insula Noua Caledonie din Pacificul de Sud, unde ciorile din specia Corvus moneduloides au fost studiate cu atentie.
Necuvantatoarele foloseau o larga gama de unelte pentru a-si procura hrana, iar pe unele dintre unelte le confectionau singure. Conform cercetatorilor, ciorile sunt astfel cele mai intelgiente pasari studiate pana acum.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 27 Apr 2010, 09:09
Produse de uz casnic la preturi exorbitante si contracte ilegale. Asta ascunde o firma germana in spatele unei oferte greu de refuzat: excursii gratuite in tara si in strainatate.
Zeci de romani s-au lasat pacaliti de mirajul unui „GRATUIT”, asezat la vedere pe un pliant strecurat in cutia postala. Asa au ajuns sa cumpere, mai mult fortat, dupa cum povestesc, produse supraevaluate, de uz casnic, de la firma Beck International.
Desi a primit amenzi totalizand 17.000 de lei si multe alte sanctiuni de la inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), firma - care a intrat acum un an pe piata de la noi - continua sa atraga romani in excursii in tara sau in strainatate, sa le prezinte produse „minune” cu preturi foarte mari si sa le puna in fata contracte cu grave incalcari ale legii. Asa sustin oficialii autoritatii, potrivit carora societatea a fost gasita vinovata de nerespectarea angajamentelor contractuale si de reclama inselatoare.
In timp ce reprezentantii firmei au refuzat sa-si exprime un punct de vedere, in ciuda insistentelor EVZ, inspectorii ANPC ii avertizeaza pe cei care s-ar putea lasa tentati de o excursie sa se gandeasca de doua ori inainte de a-si face bagajul si de a pleca intr-un voiaj primit „cadou”.
OFERTE DE NEREFUZAT
Reduceri de 5.500 de lei la un aspirator
Anul trecut, Andreea a mers intr-o excursie oferita de Beck International la Ruse (Bulgaria). A fost insotita de mama ei, care s-a aflat la un pas de a cumpara un pachet ce continea doua perne cu aloevera, o pilota si un fier de calcat - toate la „superoferta” de 2.000 de lei. Nu a depus insa plangere la ANPC.
„Teleshopping” pe viu
Fata isi aminteste acum ce a convins-o sa accepte „iesirea” promisa de cei de la Beck: „A gasit mama niste pliante in care spuneau ca ne duc in in excursie la Ruse cu doar 17 lei, ne dau o masa copioasa si un bon valoric de 100 de euro. Tot ce trebuia sa facem era sa participam la o prezentare a produselor promotionale Beck”.
Imediat ce Andreea si mama sa si-au confirmat telefonic participarea, a inceput si aventura. „Cand am ajuns in apropiere de vama Giurgiu, ne-au bagat intr-un fel de restaurant cu sala de conferinte si a inceput teleshoppingul”, isi continua „clienta” povestea. „Conferinta” a durat trei ore, timp in care li s-au prezentat tot felul de produse. Spre exemplu, un aspirator cu abur costa 3.000 de lei, pretul fiind redus de la 8.500 de lei, dupa cum au anuntat oficialii firmei.
„Erau niste persoane care prezentau foarte frumos, iti dadeau de inteles ca le folosesc si ei acasa”, isi aminteste fata. Au mai scos la licitatie si un set de 21 de „oale-minune”, la doar 2.500 de lei, dupa o reducere de 7.500 de lei (pretul anuntat initial fiind de 10.000 de lei).
Castigi daca ridici mana
Ca sa „anime” prezentarea, organizatorii au facut si un concurs. „«Cine ridica mana sus primeste o perna cu aloe vera de 1.000 de lei», au strigat ei. Nu stiu daca mama a ridicat prima mana, dar au dus-o in fata si i-au spus ca a castigat. Apoi, i-au spus ca-i mai dau o perna si o pilota calduroasa. Ca sa aiba cum sa le transporte, i-au oferit si un carucior. Au plusat si cu un fier de calcat cu abur. Si toate ar fi fost ale ei, daca nu refuza oferta”, explica fata.
„Alte persoane au fost declarate apoi «castigatoare». I-au luat pe toti in fata si le-au oferit cate un pahar cu sampanie ca sa sarbatoreasca. Apoi le-au zis ca, in cazul in care vor sa ia acasa toate produsele, trebuie sa cumpere si a doua pilota, care costa nici mai mult, nici mai putin de 2.000 de lei”, isi aminteste, cu umor, Andreea.
Potrivit acesteia, cei care au acceptat sa plateasca au cedat, de fapt, „extraordinarei tehnici persuasive” a angajatilor Beck International. „Iti dadeau impresia, de la inceput pana la sfarsit, ca iti dau orice: reduceri, oferte, excursii, premii. In plus, celor care spuneau ca vor sa cumpere li se punea repede contractul in fata si nu li se dadea timp de gandire pentru a-l semna, ca doar era o ocazie unica”, mai spune Andreea.
In final, mare parte dintre excursionisti s-au ales doar cu cateva bomboane, acordate cu marinimie pentru raspunsuri la intrebari banale, de genul: „Ce face un aspirator?”. O alta „victima” a mers, in decembrie anul trecut, in excursie la Manastirea Negru Voda cu aceeasi firma si s-a invoit sa cumpere, in rate, o masina de curatat si un aspirator cu 2.000 de lei.
„Dupa doua saptamani primesc telefon sa cobor in strada cu 1.900 de lei, ca am dat avans doar 100. Mi-au spus ca, de fapt, m-am angajat sa platesc integral, iar daca refuz, am o penalizare de 0,15% pe zi de intarziere”, s-a plans aceasta.
"Iti dadeau impresia de la inceput pana la sfarsit ca ei iti dau orice: reduceri, oferte, excursii, premii.“ ANDREEA, client Beck International
Ce trebuie sa stii ca sa nu devii „victima”
Pentru a nu cadea in „capcana” celor de la Beck International, inspectorii ANPC ii sfatuiesc pe potentialii clienti ai firmei sa fie atenti la contractele pe care le semneaza, la clauzele de returnare a produselor sau la clauza expresa privind dreptul de a renunta la contract.
„Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul in 7 zile lucratoare. (...) Insa, pentru a-si exercita dreptul de denuntare unilaterala, consumatorul trebuie sa anunte comerciantul, in scris, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire. Data expedierii acesteia trebuie sa se incadreze in termenul prevazut in contract. Dreptul consumatorului la denuntarea contractului nu poate fi anulat de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti”, explica specialistii.
Intre timp, reclamatiile impotriva Beck continua sa curga la ANPC. De la inceputul lui 2010 si pana in prezent, au fost inregistrate 22 de plangeri, iar in 2009 - 47. „Consumatorii cer returnarea avansului achitat pentru produsele sau pachetele de servicii achizitionate, returnarea produselor sau a pachetelor de servicii achitate si, implicit, a contravalorii acestora, in baza dreptului de denuntare unilaterala a contractului, conferit de legislatia in domeniul protectiei consumatorilor, precum si rezilierea contractelor incheiate, fara costuri suplimentare”, explica reprezentantii ANPC.
E drept ca inspectorii nu pot da curs tuturor plangerilor. Majoritatea celor acceptate se refera la refuzul de reziliere a contractului sau de restituire a avansului, la clauze abuzive in contracte sau la nerespectarea acestora, la produse defecte, la reclama inselatoare si la lipsa pretului unitar pe factura.
69 de plangeri din partea unor clienti nemultumiti au fost solutionate de Protectia Consumatorilor in primul an de la aparitia firmei in Romania
Sursa: Evenimentul Zilei - (Andreea Archip)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 27 Apr 2010, 18:19
După aproape 30 de ani de absenţă, David Hasselhoff, starul din Baywatch, revine pe platourile de filmare ale longevivului serial Tânăr şi neliniştit. David s-a declarat foarte încântat de colaborare, pentru că, înainte de a deveni un star o dată cu serialul Knight Rider, el a interpretat între 1975 şi 1982 rolul lui Dr. William “Snapper” Foster Jr. în îndrăgitul serial Tânăr şi neliniştit. Celebrul actor va reveni pe platourile de filmare în luna mai, iar episoadele în care el apare urmează să fie difuzate în Statele Unite ale Americii la mijlocul lunii iunie. Recunoscător faţă de creatorul serialului, Bill Bell, David Hasselhoff a mărturisit că este foarte fericit că are din nou ocazia să joace în serial. “Faptul că l-am interpretat pe Snapper în 850 de episoade, timp de şase ani, m-a ajutat să mă formez ca actor şi mi-a modelat atitudinea şi viziunea faţă de ceea ce fac. Tocmai de aceea, posibilitatea de a reapărea în câteva episoade îmi oferă sansa să îmi arăt recunoştinţa, deoarece am un respect enorm şi sentimente puternice faţă de Bill, familia sa şi timpul petrecut la Tânăr şi neliniştit”, a mărturisit David Hasselhoff. “Sper doar să-mi amintesc toate acele replici”, a mai continuat amuzat actorul.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 27 Apr 2010, 18:34
Caricatura nu mai poate fi salvată!
În capitalism Mihai Stănescu este nemulţumit, dezamăgit. Pe timpul comuniştilor făcea lumea coadă ca la carne în faţa librăriilor, în spiritul perimatului slogan "să se dea câte unul să ajungă la toţi", sperând că vor pune mâna pe un album de-al lui. Astăzi, caricaturistul se gândeşte să se lase de meserie. Să agaţe talentul în cui, să aştepte vremuri mai bune şi români cu umor, care au timp să guste ironia.
Cu vorba dulce-amară, artistul şi-a primit invitaţii (printre care s-au numărat Daiana Stănescu, fiica artistului şi nepoata acestuia, Anais Radeka) la vernisajul intitulat "Semiretrospectivă", la Galeria Simeza de pe Magheru, în blocul unde "locuieşte şi creează celebrul caricaturist Mihai Stănescu", după cum scrie pe plăcuţa bătută-n cuie pe faţada clădirii. Lume multă, cât să umple spaţiul destinat expoziţiei. Bineveniţi şi interesaţi, dar departe de a fi la fel de entuziaşti ca românii care în anii '90 îi cumpărau câte 100.000 de albume în 5 zile: "Acum mi-ar trebui 2.000 de ani ca să ajung la acel record", calculează cu oareşce umor Mihai Stănescu. La fel cum mărturiseşte că acum nu l-a rugat nimeni să-şi scoată lucrările de la naftalină şi să le agaţe pe pereţi: "Am făcut-o pentru mine în primul rând, ca să mă minunez eu de mine. Le-am adunat la un loc, dar nu am avut loc de toate. Probabil că e prea mic spaţiul. Am vrut să le văd. Nu-mi cere nimeni să fac expoziţii şi nimeni nu mă sponsorizează ca să fac acest lucru. Vând două căni pe zi la magazinul meu şi strâng bani ca să-mi mai fac o expoziţie".
Dacă lumea nu-l mai vrea, el nu se bagă pe gâtul lumii. A promis că se lasă de meserie, dar l-a rugat cineva să mai amâne inevitabilul cu jumătate de an: "Dar eu de meserie m-am lăsat, pentru că nu am mai făcut nimic nou de ceva timp", spune zâmbind artistul. Şi adaugă: "Nu vedeţi? Eu nici măcar nu ştiu să desenez cum trebuie".
FRUCTUL OPRIT Semiretrospectiva adună lucrări, fie ele originale, copii sau fotocopii, din ultimele albume semnate Mihai Stănescu, Cod portocaliu şi Best Of. Şi apropo de of-ul lui Stănescu, nici măcar exemplarele din Best Of nu s-au epuizat. Aşa că artistul a decis, autoironic, să se pedepsească pe el şi, cine ştie, poate şi publicul: "O să fac un album cu cele mai proaste desene ale mele. Am făcut «Best Of Stănescu» şi am văzut că nu se cumpără, deci o să fac şi o variantă cu cele mai proaste". Un fel de "Bad Of", cum ar spune Chiriţa în engleză. Şi asta pentru că românii, crede caricaturistul, nu mai sunt interesaţi de ironii, au alte probleme acum. În plus, subiectele nu mai sunt interzise, cum se întâmpla în Epoca de Aur, aşa că lumea nu le mai vrea. Fructul oprit funcţionează întotdeauna. După '89 s-a încercat revigorarea caricaturii româneşti, dar: "Caricatura românească nu mai poate fi salvată. Caricatura trăieşte prin publicaţii, ziare. Nu există dacă nu le publici. S-a încercat, după Revoluţie, atragerea publicului cu reviste dedicate caricaturii, însă nu s-au cumpărat", spune Mihai Stănescu. "Să plec din ţară? Şi unde să mă duc?", se întreabă mai degrabă retoric artistul. A rămas aici, după cum declara cu ceva timp în urmă pentru Jurnalul Naţional, "pentru că aici îmi ducea lumea dorul, îmi spuneau că mă iubesc. Ce să fac în altă parte? Să fac calambururi în limba lor? E ca şi cum aş fi poet şi ar trebui să scriu în altă limbă decât a mea. Parcă nu prea mergea..."
Dincolo de "caricaturile" care fac legea în politică şi viaţa amară românilor, Mihai Stănescu oferă alternativa unei semiretrospective la Simeza. O expoziţie debordând de un umor cum numai un român dăruit care trăieşte în cotidianul carpato-danubiano-pontic ar putea să închipuie.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 28 Apr 2010, 18:06
Radu Berceanu a fost duminica dupa-amiaza la Spitalul CF 2 Bucuresti. Nu stiu de ce s-a mai dus. Ce mai avea de vazut? Ministrul transporturilor e foarte drastic in dat oameni afara cand nu mai e nimic de facut. E specialitatea sa. Taie capete, se spala repede pe maini si apoi e foarte perseverent in a nu face nimic. In schimb, are un talent special in a crea impresia ca e calare pe situatie, ca e meserias si ca fara el infrastructura Romaniei s-ar duce pe apa sambetei.
Reteaua medicala a Ministerului Transporturilor este in colaps de doi ani. Colaps inseamna imposibilitatea de a sustine actul medical, nu e un cuvant folosit gratuit. Treaba era dureros de clara.
Ministrul stia foarte bine ca spitalele CFR aveau bani cel mult pentru salarii si atat. Adica fondul de salarii reprezenta 95% din bugetul spitalului si gata, orice discutie devenea inutila. Stia ca fondul de asigurari al transportatorilor e prabusit si ca niciun calcul nu mai putea oferi vreo solutie salvatoare. Radu Berceanu stia si ca spitalele CFR aveau contracte incheiate dezavantajos cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (care a inglobat oarecum Casa Transportatorilor), pentru ca reprezentau o povara in plus pentru un buget central foarte mic.
Aceasta retea a devenit un fel de fiu vitreg pe care il tot impingi spre marginea mesei pana speri sa cada de pe scaun. Faci asta pentru ca deja esti satul de cati flamanzi se ingramadesc la acea masa.
Radu Berceanu stia ca un spital CFR avea un buget de doua ori mai mic decat un spital judetean, raportat la numarul de paturi. Adica, imaginati-va resursele limitate ale unei clinici subordonate Ministerului Sanatatii si apoi taiati la jumatate pentru a intelege in ce hazna se aflau spitalele feroviare. Ministrul Berceanu stia, dar nu l-a interesat, pentru ca inca nu murise nimeni.
Noi vrem autostrazi, nu-i asa?, nu le putem avea pe toate. Ghinion, nici macar un kilometru de autostrada nu se mai construieste. De aceea, nu stiu la ce ajuta sa te duci la locul crimei cand n-ai facut nimic sa previi desfasurarea nefasta a evenimentelor. Poate doar ca sa-ti satisfaci o curiozitate morbida.
Chiar daca au medici buni, spitalele CFR au devenit Case ale Groazei, cu o situatie financiara disperata comparativ cu spitalele judetene (unde situatia e doar rea), iar a intra acolo insemna un risc suplimentar pentru pacienti.
E ca si cum ti-ai propune sa traversezi o autostrada la ora de varf, iar Radu Berceanu ti-ar zambi de pe partea cealalta. M-am ocupat in primul rand sa va informez ca nu e indicat sa stati prea mult in preajma unui spital CFR si am explicat de ce.
Acum va spun ca toata ancheta de la CF 2 Bucuresti nu va folosi la nimic. Ce era important s-a aflat. Spitalul nu avea buget de dezinfectie, iar seringile si le cumparau asistentele singure. E un circuit de capital institutionalizat - corpul medical investeste in consumabile recuperandu-si apoi banii de la pacienti. Un troc in natura demn de epoca primitiva, cu riscuri letale.
Daca vor sa faca ceva pentru aceste spitale, competentii din guvern sa le aloce urgent niste milioane de euro. Sa nu incepeti sa strigati ca nu este de unde, pentru ca in Romania inca se risipesc multi bani. Intrebati-l pe Jeffrey Franks, de la FMI, sa vedeti ce spune. Sanatatea a primit anul acesta 3,2% din PIB, cu un miliard de euro mai putin decat se prevedea in anii din urma.
Situatia e dramatica, lucrurile nu functioneaza, sistemul se va prabusi. Discutia e simpla: guvernul trebuie sa transmita clar poporului daca opteaza pentru mai multi bani in Sanatate sau daca nu il considera un domeniu prioritar. E o alegere barbateasca: renuntam la alte lucruri si va oferim conditii mai bune in Sanatate. Sau nu, cum vor.
Apoi trebuie taiat nodul gordian al reformei, daca au curaj sa guverneze: descentralizarea spitalelor orasenesti, transferarea responsabilitatii la nivel local, strategie clara pe preventia imbolnavirii (pusi medicii de familie la treaba, transformarea multor spitale inapoiate in centre de zi), concedierea managerilor cu carnet de partid, informatizarea completa a procedurilor medicale.
Altfel, degeaba a trimis Boc audituri in toate spitalele din tara. O sa sperie inutil niste oameni care inoata intr-o mlastina din care nu exista iesire. Decat ca medic emigrant in Franta sau Germania.
Sursa: Evenimentul Zilei - (Gabriel Gachi)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 29 Apr 2010, 19:40
Ma intrebam oare cand o sa vad o astfel de stire la noi, inca nu a aparut in Romania asa o situatie, a aparut in Lituania, redau textul stirii nemodificat de la Bucharest Herald:
Un barbat care a impuscat un judecator si un politician pentru ca i-au violat fiica, a devenit erou national.
Un tata care a impuscat un juedcator si un politician pentru ca i-au molestat fiica in varsta de trei ani a devenit erou dupa ce a fugit in Lituania, scrie Austrian Times.
Drasius Keyds( http://www.drasiuskedys.lt/), 37, i-a impuscat pe cei doi perversi luni, dupa ce politia a ignorat cererea lui de a i se face dreptate. Keyds, care se ascunde acum , a devenit erou pe YouTube si Facebook cu sute de mii de fani din toata lumea oferindu-i sprijinul.
“Esti un erou pentru noi toti,” asa suna un mesaj postat pe Facebook. “Nu ai facut altceva decat dreptate.” Au inceput sa apara cani si tricouri cu fotografia lui si cu logo-ul “Drasius: Razbunatorul solitar”.
Cosmarul lui Kedys a inceput in urma cu un an cand fiica sa Deimantela i-a povestit despre o intalnire stabilita de logodnica lui de atunci cu judecatorul Jonas Furmanavicziusa si cu Presedintele parlamentului lituanian , Andrius Us.
Perechea a abuzat-o si a violat-o pe fetita, care i-a povestit tatalui sau drama prin care a trecut. Dar ancheta politiei s-a incheiat dupa un an, cand detectivii i-au spus lui Keyds ca nu exista suficiente probe pentru a continua.
Tatalui fugitiv i se ofera acum un adapost sigur in tari precum Polonia. Vicepresedintele parlamentului Stefan Niesiołowski a spus: “Este un caz clar de aplicare incompetenta a legii asupra infractiunii originale.”
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 01 Mai 2010, 08:35
Propus de cactus
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 03 Mai 2010, 21:14
E bine de citit:
Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.
Gelozia, de regulă, provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.
Când cineva te jigneşte, nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el, întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi, urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea, în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. Se cuvine să iertăm nu numai în gând, ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea.
Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun, noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. Orice dorinţă, când se agaţă de tine, devine stăpânul tău. Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complet. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.
Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite, pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs., să nu căutaţi milă sau compătimire.
Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia. Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi, trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
Nu trebuie să avem în casă icoane făcute de hoţi, puşcăriaşi şi oameni preponderent negativi, pentru că energia stocată în aceste obiecte de cult, ne atacă sistemul imunitar, ca şi hainele cumpărate de la second-hand, purtate de alţi oameni.
Hainele, simbolul câmpului energetic, memorează şi păstrează câmpul energetic al stăpânului. De aceea nu este bine să dăruim altor persoane hainele noastre, ci să le ardem. Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe, încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă - cu deosebire în locurile înverzite – şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă.
Dacă vorbim la telefonul mobil, în primele 30 de secunde, energia organismului blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. După o convorbire de trei minute are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.
Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună mâncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs., dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele) şi măncaţi, este tensionată.
Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.
Dacă un om fură şi înşeală pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora. În concluzie, cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual, va recolta răul fizic sau spiritual.
Ataşament înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc). Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşem, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează. Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc., sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare. În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt. Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate, cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.
În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat, cu atât mai mult creşte dependenţa de el. Dependenţa de valorile umane ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul. Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc, intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă. Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult. Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii. Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă, îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate, duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare, duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire, duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei, se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă te părăsesc, ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit. Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul.
Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă. Atunci când soţia este geloasă, îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi, posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie, gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav. Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios, bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. Femeia geloasă şi supărăcioasă, atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa. Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor. Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea, emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor. Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi, agresiunea apărută se distruge. Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat, ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume, încât iubirea se va întoarce la tine din belşug. Cum dăruieşti, aşa primeşti. Răzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arăţi superior. Iertând, ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Să fim conştienţi că iertând, îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând, oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile.
Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să înceteze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea. Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer, ca nişte mine ameninţătoare, pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă, este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei, conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire, constituie un act protector pentru noi. Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc., se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea, nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea, oricând aveţi gânduri negative despre o persoană, să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva, se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău, reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi, cât şi unui alt om. Imaginaţia are puterea de a crea realitatea.
Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi a strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia. Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea, trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului. O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului, care se va naşte supărăcios, sau pot apărea tulburări ale vederii sau auzului. Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă. Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creează ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru ca să se nască un copil armonios, bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. În timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative.. Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul. Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ. Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mamei copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei. Când părinţii aleg numele copilului, acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui. Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale, va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte din karmă, adică copilul. O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fiica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur – vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice, întrucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia. O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentru care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa. O femeia ş-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absorbi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave. Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta creează în el cusurul ce i se reproşează. Mama care spune copilului: uite, dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine, îţi cumpăr cutare lucru, face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri.
Dacă copilul este ocrotit în permanenţă, el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor, sfârşesc într-o mare amărăciune. La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc într-un chin spiritual. Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări. Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. Copiii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia, rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu. Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi. Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.
Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oameni insensibili la nevoile altora. O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă. Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvoinţă.
Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu. Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om. Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el. Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele. Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa voinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o urăşti.. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului. În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 04 Mai 2010, 18:34
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: POPASUL DOLION II Joi 06 Mai 2010, 19:46
TEMĂ DE (RĂZ)GÂNDIRE: "Scrisoare către ţara mea"
Nu-mi iubesc ţara. Trebuie să fie aşa din moment ce nu-mi vine decât să vorbesc urât despre ea. Să-i spun vorbe grele, în fiecare oră, în fiecare dimineaţă când întârzii cât pot de mult întâlnirea cu oamenii, locurile, serviciile, televiziunea, pâinea, mirosurile, maşinile, culorile, limba ei. Am obosit de ţara asta. Am obosit de ţara în care cei care conduc mă cred prost şi-mi spun „omul simplu, de pe stradă“, om simplu căruia se simt datori să-i explice cum stau treburile, într-un limbaj gângav, analfabet, precum cel folosit de adulţii inculţi pentru a răspunde gângurelilor unui bebeluş.
Am obosit de ţara în care nimic nu este ceea ce pare: un site colorat cu multe promisiuni al unei grădiniţe private e doar un paravan în spatele căruia se află o clădire care-i adăposteşte pe preşcolari de ploaie cât timp părinţii se află la serviciu (altfel, educatoarele îşi roagă colegele de breaslă mai norocoase, de la alte grădiniţe, să fure plastilină şi creioane).
Avocatul care-mi promite că va câştiga procesul n-are niciodată chitanţier pentru banii pe care-i dau şi nici argumente în instanţă. Nici şefa firmei de recrutare nu-mi dă chitanţă pe banii primiţi, bani pe care i-am dat soţului ei, venit la întâlnire în trening, într-o staţie de autobuz. Atunci s-a desfăşurat şi ultima secvenţă de colaborare, fiindcă plătirea taxei n-a fost urmată de nici o invitaţie la un interviu.
Editura la care s-a angajat prietena mea, editură renumită, foarte renumită, scoate cărţi de filozofie de pensionar trist, de jucător de table fără noroc, şi literatură erotică pe lângă care grafittiurile din WC-urile şi gările publice sunt suave declaraţii de amor. Iar patronul te felicită dacă ai reuşit să îi promovezi cărţile doar printre cei, sau mai bine zis cele cu care încă nu s-a culcat. Că aşa, ar fi putut s-o facă şi el…
Profesoara de franceză a nepotului meu miroase a vodcă, profesorul de religie nu-l lasă să iasă în timpul orei să facă pipi, iar cea de fizică pleacă în Grecia din două în două săptămâni (plus în vacanţele şcolare).
Redacţia la care m-am angajat are două birouri pentru redactori, unul pentru făcut sex şi un artdirector care ilustrează un articol despre cartea „Golful francezului“ cu o fotografie cu o lagună şi una cu un francez. Anonim. Adică nu ştim dacă e francez, dar are bucle pudrate de secol 18 şi zâmbeşte tâmp spre obiectiv. Fotografie pe care a schimbat-o, la insistenţele mele multe, năduşite, cu o imagine portocalie a unei corăbii în apus de soare. Pentru lagună n-am mai avut suflu. Şi nici pentru corabie. Redactorul-şef spune că-i genial, că face şi art şi e şi director, că numai el poate să aplice în photoshop ghiocei pe rochia vedetei şi numai el poate să ilustreze un reportaj despre copii orfani cu un copil cu ursuleţ în braţe, şi clipul Nokia, cu mâini înlănţuite. Din cauza lui, întreaga redacţie şi-a dat demisia. A rămas doar redactorul-şef. Isteric şi nefericit. Din cauza celor care au pregătit o conspiraţie împotriva lui.
Am obosit de ţara care-mi spune că orice speranţă are rădăcini firave şi orice opţiune sinceră, onestă se dovedeşte a fi cretină. Am obosit ca din patru în patru ani să aleg prost, împreună cu alţi 22 de milioane de locuitori, de oricare parte a baricadei am fi. Am obosit să sper ca acela care se numeşte şef de guvern, ori preşedinte de ţară, sau măcelar sau avocat ori cântăreţ, chiar se pricepe la ceea ce diploma, votul, discursul spun că se pricepe.
Am obosit de ţara care mă transformă în victimă sau complice. În victimă, fiindcă oricât de multe rele s-ar întâmpla în ţara asta, oricât de multă corupţie ne-ar tăia răsuflarea cu duhoarea ei, statul, legile, funcţionărimea, judecătorii, DNA-ul, Guvernul, Parlamentul par cu toate că există într-un univers diafan, paralel cu al nostru, din care aruncă din când în când o ocheadă către noi, să ne supravegheze. Să ne certe că n-avem răbdare să ajungă şi la noi bunăstarea. Să ne dojenească cu glas de domnu Trandafir acrit pentru iresponsabilitatea cu care le cerem imposibilul, în condiţiile unei moşteniri grele.
Am obosit să fiu victima statului care mă fură la facturi, la impozite sau în justiţie, victima patronilor care mă pot evacua din organigramă din trei ţipete şi două semnături, victima poliţiştilor care mă roagă să nu reclam furtul din buzunare. Orice protest este inutil.
Orice gest de solidaritate, orice iniţiativă care m-ar putea transforma în cetăţean sau concetăţean, în membru al unei comunităţi rezidenţiale sau al unei organizaţii, se fâsâie în faţa privirilor nepăsătoare, a replicilor de tipul „c’eşti copil“ sau „mă laşi?!“ sau a celor care transformă iniţiativa în afacere profitabilă pentru ei şi dezastruoasă pentru beneficiari. Iar renunţarea mă face complice cu cei care acceptă ca lucrurile să meargă prost, din neputinţă, din interes, din indiferenţă. Sunt complice, prin tăcere, cu toţi impostorii, mincinoşii, neispraviţii, hoţii de care depind într-un fel sau altul în bătăliile mele mărunte, de zi cu zi.
Am obosit de ţara unui singur televizor, a unui singur program, în care se amestecă de-a valma, senzuale cu securişti nejudecaţi, brăilence cu analişti obosiţi, discuţii lălâi despre salarii enorme, furt la factură, politişti beţi, judecători mituiţi, miniştri penali, cu breaking news-uri în faţa cărora tot românul moţăie: învârteli, băşcălii, ogici, ciumaci, anchete de doi şi un sfert, morţi de trei parale, incesturi de patru stele.
Am obosit să aud sau să citesc comentarii lungi, strivite de ură sau înmuiate de slugărnicie ale jurnaliştilor obosiţi din presa românească. Am obosit de vorbe grele, de prostie, nesimţire, ipocrizie, inepţii, de vorbe care nu mai interesează pe nimeni, vorbe caraghioase, care-i transformă pe toţi ciutacii, dumitreştii, creţuleştii şi morarii în bufoni disperaţi ai orelor târzii de televiziune.
Am obosit să văd societatea civilă, care face curat în universităţi şi alegeri, înghesuită pe liste de alegeri europarlamentare ale unui partid majoritar. Am obosit să aud că singurul lucru pe care-l avem de opus alegerii fiicei preşedintelui în Parlamentul European este pluralul nefericit „succesuri“. Am obosit să văd susţinători sinceri ai preşedintelui, care vor salariu de jurnalist independent. Am obosit să văd jurnalişti independenţi care devin guvernatori interesaţi. Am obosit să-l aud pe ministrul Culturii tinând-o langa cu explicaţiile despre pleaşcă şi iubire de preşedinte.
Am obosit să văd reportaje cu oameni care mănâncă din gunoaie, copii violaţi, preoţi care ţin liturghii erotice, puştile lui Michi Şpagă, termopanele lui Adrian Năstase, oameni care se împerechează cu oi, ţărani care tasează pământul cu obuze încă detonabile, pensionari care se străduiesc să prindă două porţii de sarmale de 1 decembrie, ţigănci care-şi arată popoul poliţiştilor, şoferi beţi, criminali, filmaţi în circa de poliţie, înmormântări în direct, sicrie fotografiate cu mobilul, ştiri animate despre ficatul de 20 de kilograme al unui cântăreţ, oameni urcaţi pe cruci ca să vadă mai bine groapa, cozile isterice de Sfânta Paraschieva şi de Izvorul Tămăduirii, proteste pe marginea balconului sau a macaralei şi comentariile profesioniştilor care încep cu: „Ce efect poate să aibă violul asupra unei fetiţe de 12 ani?“. Mă obosesc profesioniştii televiziunilor chiar şi fără comentarii. Fiindca sunt aceiaşi. Şi apar des. Foarte des. În ţara asta nu mai există un psiholog cumsecade, un profesor eminent, un cântăreţ talentat, un analist respectabil, un preot cu har, un poet înzestrat: toţi devin vedete şi în clipa imediat următoare descoperă că au văzut idei. Despre orice altceva decât meseria pe care, ar fi putut, altfel, s-o practice onest şi din care să aibă un venit regulat.
Mă obosesc emisiunile care-mi promit că vor dezbate soluţiile anticriză şi în care invitaţi şi moderatori ajung să vorbească despre beregate, prostănaci, caraghioşi, şobolani rozalii, lupta dintre fata preşedintelui şi intelectuali, despre insinuările cutărui senator, despre sforăitul din parlament al nu ştiu cărui deputat, despre nepoate de senatoare care sunt de fapt amante de miniştri. Am obosit să văd feţe lungi de jurnalişti care anunţă cu acelaşi ton grav, de început de apocalipsă, şi că se măresc facturile, şi că s-a dus dracului rapiţa în Alexandria, şi că Mutu are tendonul rupt. Sau că nu-l mai are. Am obosit să aud de miticădelaligă, naşusandu, memestoica, galactici, jucătorititraţi, distracţiepecinste.
Am obosit să ştiu că din atâtea cazuri de malpraxis în medicină, un singur doctor a fost condamnat, pentru viol.
Mă oboseşte Mihaela Rădulescu. Şi cei care o combat. Şi cei care o apără.
Mă oboseşte oricine comentează un film, o carte, un spectacol, mai departe de rude, prieteni sau părinţi, fără să poată arăta vreun act, o diplomă care să-i confere acest drept. Am obosit să mă tot întreb cine este cel sau cea care apare pe prima pagină a tuturor ziarelor, fără să reuşesc să îmi amintesc vreo ispravă, bună, rea, dar în orice caz extraordinară, care să merite măcar efortul scanarii fotografiei lor. Am obosit să văd că patroni de firme de salubrizare îşi dau cu părerea despre expoziţii de artă, că pe wikipedia Mircea Badea este actor român, că Monica Tatoiu are răspuns pentru orice, de la încălzirea globală, la cum nu trebuie să renunţi la speranţa de a avea orgasm. Am obosit ca, la douăzeci de ani de la Revoluţie, să-i înjur tot pe Iliescu, Năstase, Văcăroiu, Şerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, Talpeş, Mitrea, Vadim Tudor, Voiculescu, Adrian Păunescu etc.
Am obosit, de fapt, să nu am încredere în nimic şi nimeni.
Am obosit să scriu acest protest. Nu va folosi la nimic. M-am gândit la un moment dat să cer oamenilor, obosiţi ca şi mine, să iasă în stradă. Dar am în faţa ochilor imaginile filmate la diferite proteste: pancarde şi lozinci analfabete, revendicări haotice şi isterice, feţe tâmpe în fundal care transmit salutări familiei, sindicalişti mângâiaţi pe frunte de opoziţie, trecători plictisiţi şi amintiri duioase despre concediile la mare din vremea fraţilor Petreuş şi a Daciilor în rate.
Am obosit de ţara în care nu se întâmplă nimic. De ţara care m-a făcut să privesc cu lehamite drepturi la care am tânjit ani mulţi şi grei în comunism. Mie, omului simplu de pe stradă, mi-e lehamite de dreptul meu de a vota. De dreptul de a fi informat. De dreptul de a protesta. De dreptul şi obligaţia de a-mi apăra ţara. De dreptul de a mă asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. De dreptul de a avea acces la tratamente corecte în spitale. De dreptul de a fi egal cu ceilalţi români în faţa justiţiei. De aceea spun că nu-mi iubesc ţara. Mi-a mai rămas, totuşi, un singur drept: acela de a circula liber în străinătate. De a emigra. Poate că a venit timpul să-l folosesc. Ştiu bine că nici acolo nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Sper doar că acolo, într-o limbă străină şi pe străzi curate, să am timp să mi se facă dor de ţara mea."
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 06 Mai 2010, 22:48
Aud în jurul meu tot mai mulți cunoscuți : ”trebuie să plec afară să-mi găsesc de lucru ca să-mi achit creditele și să am ce le da copiilor de mâncare”. Niciodată nu mi-am pus problema de a pleca din țară, bunicii, parintii, prietenii, casa în care am crescut, râul în care m-am scăldat …rădăcinile și toate cele dragi sufletului meu sunt aici, în România.
În 1989 eram în clasa a VII-a. De atunci aud doar de perioade de tranziție … criză peste criză ... Acum, copilul meu este în clasa a V-a și nu văd alt viitor pentru el … decât tot o criză prelungită până la bătrânețe. La televizor, în presă, toată lumea urlă că Guvernul x este de vină pentru tot.
NU domnelor si domnilor, NOI SUNTEM DE VINA, poporul roman. Pe vremea stramosilor nostri, cuvinte ca : onoare, demnitate, mandrie, erau valori de baza pentru fiecare. Azi, cei mai multi au nevoie de DEX, pentru a pricepe intelesul lor … si oricum nu le inteleg ! Procesul de gandire necesita suferinta, asadar decat sa sufere, mai bine nu gandesc.
In ultima perioada am inceput sa imi caut un job in Romania, mai stabil, nu mai bine platit, deoarece domeniul in care profesez a cazut mult cu criza asta si nu se va vedea luminita de la capatul tunelului in curand. Asadar, am inceput sa aplic pe diferite site-uri de job-uri, sa dau sfoara in tara … In situatia mea sunt multi, foarte multi dintre prietenii mei, oameni cu experienta si diplome. Dupa fiecare interviu ne impartasim experienta… si Doamne, mare e gradina ta !
Zilele acestea am aplicat pentru un job pe un site. Azi, primesc un e-mail prin care sunt anuntata ca CV-ul meu a fost selectat si urmatorul pas este completarea unui Chestionar. Mare mi-a fost mirarea cand am inceput sa citesc :
CÂTE ORE PUTETI LUCRA ZILNIC ?
DUPÃ CUM CUNOASTETI SITUATIA ACTUALÃ, CREDETI CÃ VETI GÃSI VREUN LOC DE MUNCÃ ÎN VIITORUL APROPIAT ?
CUM CREDETI CÃ VETI GÃSI UN LOC DE MUNCÃ ?
DETINETI UN AUTOTURISM PERSONAL ?
CARE AR FI SALARIUL MINIM PENTRU CARE ATI ACCEPTA UN NOU LOC DE MUNCA?
CU CINE LOCUITI ?
DIN CÂTE PERSOANE SE COMPUNE FAMILIA DVS. ?
PROFESIA PARINTILOR DVS. ESTE (A FOST) :
ATI FACUT SAU FACETI PARTE DIN VREO FORMATIUNE POLITICA ?
… si la final CI …. CNP – optional
Acestea sunt o parte din intrebarile din Chestionar.
Oameni buni, UMILINTA e buna in plan spiritual, nu in plan profesional. Aceasta se numeste decaderea omului de catre om ! Sau nu mai suntem oameni ??? Imi oferi un job daca mama si tata au fost directori de institutii si asta inseamna ca provin dintr-o familie buna ? Toti avem radacinile la tara ! Da, bunicii mei sunt TARANI, eu sunt TARANCA, pentru ca m-au crescut in spiritul lor : bun simt, coloana vertebrala, adevarul chiar daca doare trebuie spus, sa muncesc pentru bucata de paine. Apartamentul din oras, masina cumparata SH din strainatate, diplomele … nu ma fac nici mai om, nici doamna.
Bunurile mele personale, daca le am, ma privesc ! Sunt ale mele, nu ale viitorului angajator. Pot sa muncesc la fel de bine si daca plec dintr-o garsoniera inchiriata sau dintr-un apartament de 4 camere. Cu toate informatiile personale plus CI si CNP poate oricine sa mearga la o banca, etc si sa se dea drept EU !
O alta prietena a fost la un interviu la o banca de top. Dupa saptamani in care a avut interviuri si teste cu cel putin 3 persoane din banca respectiva, a ajuns si la *domnul* director de agentie unde urma sa isi desfasoare activitatea. Acesta a tinut sa ii spuna in fata ca el s-a informat despre ea de la fostii angajatori (desi nu a cerut permisiunea) si a aflat ca este *Proasta si Urata* !!! Ce *Domn*, ce *Profesionist*, ce *Om* de caracter ! Prietena mea are 26 ani, 1,80m, ochi de caprioara, e pedanta, o autodidacta, foarte meticuloasa si perfectionista, are o diploma de licenta si este la al II-lea master. Dar domnul nu stie ca si noi, asa mici, proaste si urate am aflat ulterior, ca functia pe care o ocupa o are de pe vremea cand sora lui era vamesita. Pseudoprofesionalismul este in floare in Romania. De aceea ne merge atat de bine. Si dati-mi voie sa va spun ca nu Guvernul e de vina .
NOI SUNTEM VINOVATII.
Pe site-urile de job-uri romanesti, gasesti oferte in limba italiana, germana, spaniola, franceza, pe un salariu de 700-800 ron, conditia este sa vorbesti si sa scrii fluent in limba lor ! Oare daca plec in strainatate voi vorbi la job in limba mea materna ??? Oare e legal ca un angajator roman (ca e persoana juridica romana) sa ma conditioneze la angajare, indiferent de pozitia ocupata in cadrul societatii sa vorbesc fluent alta limba, decat cea materna ? Sau si mai frumos, sa ai IQ-ul peste medie! In tara mea, se poate, daca vrei sa muncesti intr-o asa zisa multinationala !
Noi acceptam sa ne umilim unii pe altii, privim cu nepasare la tot ce se intampla in jurul nostru. Ne lasam calcati in picioare de non valori care datorita relatiilor si banilor sunt in anumite posturi de unde ne sfideaza. Banii, masinile de lux, numarul imobilelor pe care le detii, nu te implinesc, nu te fac OM. Atitudinea la romani e pe cale de disparitie.
Daca fiecare am invata sa ne recunoastem locul de unde am plecat, sa acceptam cine suntem, sa invatam sa avem valori, chiar daca aceasta presupune uneori sa pierdem valori materiale … lumea ar fi mai buna pentru noi si mai ales pentru copii nostri.
Respectul si simpatia castigate de la cei din jurul tau prin comportament, zambetul si multumirile celor pe care i-ai sprijinit la greu, bucuria ce vine din fiecare lucru ce l-ai facut prin munca ta, iubirea neconditionata pe care esti in stare sa o daruiesti … acestea te inalta.
Bunicul imi spunea :”asculta si un prost, s-ar putea sa inveti ceva de la el”......
Oana M.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
abbilbal
Numarul mesajelor : 17567 Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania Data de inscriere : 28/09/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Vin 07 Mai 2010, 00:58
Păi bine mă Dolioane, dar astea-s idei comuniste. Aşa m-a învăţat şi pe mine moşu, care nu era comunist, nici m.d.p., ci ţăran din moşi strămoşi şi când am intrat în câmpul muncii mi-a spus: "mă cochile, tu o să ai oameni su mână, da să nu-ţ baţ joc de ei, da nici să nu laşi după ei".
_____________________ Noa, seeerbus drajilor! .......BLOG PERSONAL
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 10 Mai 2010, 09:07
Ce conteaza cine are idei bune? Poate fi comunist, capitalist sau extraterestru! Crezi, Abby, ca ar mai interesa pe cineva politica, daca am duce toti o viata confortabila? Noi ne-am vedea de ale noastre, iar ei de-ale lor. Repet, daca viata noastra ar fi asa cum trebuie sa fie! Si nu va fi, deoarece nu avem oameni capabili sa ne conduca; mentalitatea romanului e paguboasa, unde isi baga nasul cineva, totul se duce de rapa. Suntem pusi pe capatuiala si ne varam mainile pana la coate in banii publici, mergand pe ideea ca "are balta peste"! Uite ca nu mai are! Totusi, chiar in saracia asta lucie, vor mai fi sacali ce se vor infrupta in continuare si le va merge, pentru ca suntem prosti si le permitem.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
j0oke
Numarul mesajelor : 105 Data de inscriere : 07/05/2010
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 10 Mai 2010, 15:37
dolion a scris:
Ce conteaza cine are idei bune? Poate fi comunist, capitalist sau extraterestru! Crezi, Abby, ca ar mai interesa pe cineva politica, daca am duce toti o viata confortabila? Noi ne-am vedea de ale noastre, iar ei de-ale lor. Repet, daca viata noastra ar fi asa cum trebuie sa fie! Si nu va fi, deoarece nu avem oameni capabili sa ne conduca; mentalitatea romanului e paguboasa, unde isi baga nasul cineva, totul se duce de rapa. Suntem pusi pe capatuiala si ne varam mainile pana la coate in banii publici, mergand pe ideea ca "are balta peste"! Uite ca nu mai are! Totusi, chiar in saracia asta lucie, vor mai fi sacali ce se vor infrupta in continuare si le va merge, pentru ca suntem prosti si le permitem.
Adevarat !
delta
Numarul mesajelor : 1385 Data de inscriere : 23/03/2010
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 10 Mai 2010, 22:06
j0oke a scris:
Adevarat !
Scurt pe 2, ai?
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 15 Mai 2010, 08:03
Pentru ca sunt multi care plang si se vaita fara a sti ca exista…unu mai trist…
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 15 Mai 2010, 10:47
Expresii de care trebuie sa ne ferim la serviciu:
Incerc Acesta este un termen cu doua “taisuri”. “Voi incerca” poate insemna ca cel care a zis isi va da toata silinta sau ca doar te duce cu vorba si nu are de gand sa faca ce l-ai rugat. Aminteste-ti ce i-a spus Yoda lui Luke Skywalker in “Star Wars”: “Faci sau nu faci – nu exista <>” . Asculta sfatul si da-ti tot interesul atunci cand faci ceva. Daca nu iti iese, ia-o de la capat.
Cum spui tu… Cuvintele acestea sunt preferatele unora atunci cand vor sa scape de tine, sa para lipsit de importanta ce le-ai spus. Replica este o insulta si reprezinta o palma peste fata, fiind un raspuns fara continut, de fapt. Este o fraza pe care ar fi mai bine sa o eviti.
Poate si Nu stiu Oamenii vor evita uneori sa ia decizii si se ascund in spatele cuvintelor mentionate mai sus. Este o diferenta intre a nu sti cu adevarat ceva si a folosi expresia ca scuza. Atunci cand presupuneti ca un coleg va raspunde asa pentru a se eschiva, intrebati-l “Si cand crezi ca vei afla?” sau “Cum poti afla?”. Nu-l lasati sa scape usor.
Te anunt eu Cand cineva simte nevoia sa traga de timp sau evita sa recunoasca situatia unui proiect, va spune “Te anunt eu”. Si de obicei nu se intampla. Daca primiti acest raspuns, clarificati-l. Intrebati cand mai exact vei fi anuntat, avand grija sa specifice ziua si ora. Daca ezita, alegeti voi o data si o ora.
Daca… Proiectele depind de toti sa-si faca partea. Persoanele care folosesc “daca” incearca sa arunce pisica in curtea vecinului si incearca sa se puna la adapost de un eventual esec. Acestia vor spune “Daca Ana isi termina treaba, atunci imi pot face si eu treaba mea”. De fapt, isi pregatesc o scuza pentru situatia in care ei nu-si vor termina partea. Nu e recomandat sa ai oameni de genul asta in echipa daca te pregatesti pentru ceva de amploare.
Da, dar… Aceasta este doar o alta scuza. Daca le dai colegilor sugestii si solutii, iar raspunsul continua sa fie “Da, dar…”, atunci probabil ca nu vor raspunsuri sau ajutor. In aceasta situatie, colegii respectivi trebuie “confruntati” si anuntati ca atitudinea nu este una care sa-i avantajeze.
Presupun ca asa e… Aceaste cuvinte sunt spuse, de obicei, pe un ton moale, nesigur. Este doar un alt mod de a minimaliza responsabilitatea. Lasa destul loc cat sa spuna apoi ca au fost de acord cu tine, daca raspunsul era corect, cat si sa bata in retragere sustinand cu nu stiau sigur, era doar o presupunere. Daca folosesti aceasta fraza, incearca sa ti-o scoti din vocabular.
Vom vedea De cate ori ti-ai auzit parintii spunand asta? Stiam ca incearca sa castige niste timp, sa evite o confruntare sau doar spuneau nu, intr-o alta forma. E bine sa fii hotarat si corect, cerand mai multe informatii pentru a lua o decizie. Astfel, partile implicate vor colabora pentru luarea celei mai bune hotarari.