OMUL LACRIMII

am crezut ca ai inteles pana acum, zuum
nu am ca sa-i cer nu pot decat sa-L iubesc.
Nu m-am retras din conversatie doar iti spun ca nu ai inteles nimic.
De aceea nu are rost sa merg mai departe.

Ce pot sa cer, ce-as mai putea eu cere-
Atat sunt de saraca in cuvinte-
Si-s doar o noapte lunga de veghere
Si-s doar o inchinare, Doamne sfinte

Cand flori de cer se scutura pe ramuri
Ce mi-as dori sa iau? Si de e vara
Si-mi tremura luceferii la geamuri
Ce mi-as dori din lumea asta iara

................................................

Deci ce sa cer si ca sa iau din lume
Sa-Ti cer un bulgar de pamant sau marea?...
Dar daca-ar fi sa-Ti cer ceva anume
Ti-as cere, Doamne, numai inchinarea

cu drag
sanja-adriana

Adriana, pe unde mai umbli fata noastră dragă?

Azi ai trecut pe la Popas.
Mă bucur să te reîntâlnesc aici, Adriana dragă!

Sanja Adriana nu mai scrie?
Multe din poeziile ei ma ung la suflet.

Sanja-Adriana a scris:

Vai, voua
ce nu veti cunoaste
iubirea pamantului
si lemnul de
brad...
Am fost fericita sa
cad

Oh, Doamne!

Mi –s amărâtă, Doamne


Mi –s amărâtă, Doamne, amărâtă
Mă uit la cer şi-apoi mă uit în jos
Prin ce cotloane m-am lăsat târâtă
De nu mai am nimic în ochi frumos

A fost voinţa mea s-ar spune, poate
Să fug am vrut sau doar am vrut să mor
Dar ce firesc păreau să vină toate
Un an ori şapte au trecut în zbor

Nu sunt cu nici o inimă mai bună
Atâta doar c-am învăţat să cad
Şi-am fost un geamăt ascuţit de lună
Cu trupul rupt de acele de brad

Mi-s amărâtă, Doamne, amărâtă
Nu ştiu ce vreau şi nu ştiu ce-aş mai vrea
Mi –e teamă c-am să fiu din nou urâtă
Şi-o să mă pierd din nou de viaţa mea

Priveşte, Sfinte, tălpile mi-s goale
În zdrenţe stau şi mă adun cu greu
Îmi arde focul carnea albă, moale
Şi –s amărâtă tare, Domnul meu


17.01.2010
Soimeni

Amintiri din casa morţii

O picatură de nor
cade
pe mine
pe tine
nu e caldă dar păsările işi au căldura lor
Hai diseară
hai şi mă du
dincolo de ploaia
ce curge
întruna

2

Bunicul meu avea
bocanci daţi
cu cremă maro
De opt ani
îi purta
ca să li se
înmoaie pielea
Hai, tăticule
hadeţi, fraţilor
haideţi să cumpărăm fiecare
mai multe ziare
să ne ţină de cald
pentru drumul
ce
ne stă
înainte

3

Nu ma lega de mână
că-mi creşte o aripă şi
mă doare
Erau pomi fructiferi
mere şi peri
şi cireşe erau
Luaţi zmeura
de prin tufişuri
şi daţi-mi-o mie...
Bunicule,
Mămico,
Bunicule, bunicuţule
fugi,
fugi,
Fug.
O ploaie rotundă
mi-adulmecă mirosul
de boală

4

Copacilor,
Minunaţilor,
Fermecaţilor
Dumnezeu a creat omul cu cinci
degete
Veniţi la mine
în casă
să vă încălziţi
v-am preagătit un fir de lumânare
de la Floarea lumânărica
de la biserică adusă
să nu vă ardă

5

Nu te cocoţa
acolo unde
numai cucuveaua
se pune
ori găinile şi cocoşii
japonezi
Aţi auzit de ei?
Ia o floare micuţă
şi pune-o la
fereastră
să se vadă mai bine
ziua ce
vine

6

Un copac
cât e de inalt
şi tot se aşază păcatul
pe el
Mă dor picioarele
amândouă
mi le-au strâns
cu o funie subţire
subţire
Lacrimile mele
curg
Au plecat
au plecat copiii
de lângă mine
Au plecat toţi acei
cu mânuţe de zână
şi pantofi
fără pată

7

Au!
Vai voua copiilor
ce n-aveţi nimic
în buzunare
şi nici nu puteţi să
rămâneţi aici
spre bucuria celor
ce v-au facut
Vai, vouă
ce nu veţi cunoaşte
iubirea pământului
şi lemnul de
brad...
Am fost fericită să
cad


şi aşa a murit mama mea

asta a fost iar acum ...Se bucura sufletul meu,- ultimul cantec pe care l-am primit de la Domnul. Prin poezii si cantece am fost eliberata de povara. Acum astept sa vand apartamentul care mi-a ramas in urma mortii mamei mele si sa ma reintorc in satul meu.Va multumesc la toti!

Prea triste poeziile tale Sanja.
Îţi doresc mult bine şi să se liniştească lucrurile şi în viaţa ta.

Adriana dragă,

Cel ce a învăţat căderea nu trebuie să aibă probleme în a învăţa să se ridice.
Dumnezeu să te ajute!

Mulţumim pentru gândurile tale puse în rime!

Sanja-Adriana a scris:

Mi –s amărâtă, Doamne

Sanja-Adriana a scris:

Amintiri din casa morţii


[...]

asta a fost iar acum ...Se bucura sufletul meu,- ultimul cantec pe care l-am primit de la Domnul. Prin poezii si cantece am fost eliberata de povara. Acum astept sa vand apartamentul care mi-a ramas in urma mortii mamei mele si sa ma reintorc in satul meu.Va multumesc la toti!

Se spune ca unde pune omul mana, Dumnezeu pune zece maini!
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

zaraza26 a scris:

Sanja-Adriana a scris:

Mi –s amărâtă, Doamne

Sanja-Adriana a scris:

Amintiri din casa morţii


[...]

asta a fost iar acum ...Se bucura sufletul meu,- ultimul cantec pe care l-am primit de la Domnul. Prin poezii si cantece am fost eliberata de povara. Acum astept sa vand apartamentul care mi-a ramas in urma mortii mamei mele si sa ma reintorc in satul meu.Va multumesc la toti!

Se spune ca unde pune omul mana, Dumnezeu pune zece maini!
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Zaraza draga mea,subscriu:)

Si tot n-am invatat

Ma plimb intre cuvinte si-amintiri
O creanga ma loveste peste fata
As vrea sa spun si nu mai sunt rostiri
Si viata mi se duce-n alta viata

Ma misc incet sa nu regret ceva
Un gand micut s-ar cere sa m-ajunga
Ma uit la el dar nu-l mai pot lasa
Si-i cllar de luna intr-o noapte lunga

Nu stiu nici eu daca mai sunt aici
S-a pus un zid pe inima aiurea
Ma leagan intre siruri de furnici
Si-n degete se leagana padurea

Sta prins de mine tremurat un gand
O fi ceva ori de-l ating ma doare?
Mi s-au tocit picioarele umbland
Si tot n-am invatat sa calc pe mare

am cumparat o casa la Catina langa Cluj, un loc plin de verde si salcami ce-mi inconjoara curtea si gradina.E liniste.Va astept.
cu drag de voi
sanja-adriana

Frumoase poezii si sincere simțăminte...

Iisus a scris:

Frumoase poezii si sincere simțăminte...

A aparut cel de-al doilea volum de poezii "Lumina de pe munte" la editura Dacia din Cluj-Napoca.Lansarea oficiala va avea loc in septembrie, cu ajutorul lui Dumnezeu, la Biblioteca judeteana.Pe toti cei ce doriti sa veniti va astept cu drag.Am sa va anunt din timp ora exacta si ziua.Si in cateva sapatamani va apare si volumul de cantece , partitura si text, la aceeasi editura.Emil, daca imi vei da o adresa am sa ti le trimit prin posta.Noul meu id de mes este sanjacristeatiberian.
cu drag
sanja-adriana
va mltumesc pentru ca aveti ganduri si cuvinte bune pentru mine.

Felicitări Adriana pentru Lumina de pe munte!

Totdeauna te-am citit cu deosebită plăcere, tu stii, si de fiecare dată când vii printre noi, mă bucuri mult.
Cerul să te binecuvinteze cu multă, multă inspiratie, draga mea!

Am luat cunostintă de noua ta adresă. Multumesc!

Si-a fost o zi

Mergeam pe drum tinandu-ma de ziduri-
atat mi-era de teama sa nu cad-
Pe fata mea cu mii si mii de riduri
jelea a iarna cetina de brad

Mai sovaiam, mai intindeam o mana,
Mai pipaiam cu groaza-n jurul meu,
Ma mai opream sa plang langa-o fantana
Si iar porneam si iar imi era greu

Asa umblam pe drumuri tematoare
Cu fulgi de iarna zavorati in par
Mi se faceau in minte a izvoare
Mi se faceau in ochi a flori de mar

Si-au curs petale, multe-au curs pe fata
Nn pas venea venea si celalalt
Si-a fost o zi si-a fost o dimineata
Cand m-ai luat in cerul Tau inalt

sanja-adriana


Copaci de foc

Copaci de foc se mistuie pe drum
le simt pe maini miresmele de fum
Copaci de foc se mistuie in vai
Sunt ingerii si sfintii-s ochii Tai

M-ating pe fata limbile de foc
Si vreau sa plang si nu mai este loc
Aud cum striga seva-n radacini
Copacii Tai se mistuie straini

Nu si-au gasit in lume adapost
S-au limpezit in rugaciuni si post
Ma ard in suflet crengile si cad
tacute lacrimi acele de brad

Ma ard in suflet frunzele si dor
Si sunt si eu copacul calator
Imi suie-n piept miresmele de fum
Si sunt si eu copacul Tau pe drum

Suntem copacii Tai din munti si vai
Si din campii suntem copacii Tai
Aprinsa-n crengi lucrarea Ta de foc
ne mistuie si-n lume n-avem loc...

sanja-adriana

Nu ma stie

Se pleaca ziua inspre seara
Se-aprinde un luceafar sus
Ma-nconjura taceri de ceara
pandind cuvintele ce nu-s

mi-s muntii-alaturi la picioare
si trece-un maine peste ieri
mai plange-un cantec, ma mai doare,
mai sufla-un vant de nicaieri

Ma mai arat intr-o oglinda,
Ma mai privesc un pic si las
sa-mi arda stelele in tinda
In linistea ce mi-a ramas

Un val se-nalta peste-o mie
O zi s-a dus.o alta nu-i,
M-am ratacit si nu ma stie
nici Dumnezeu de sunt a Lui...

Sanja-Adriana

sunt cateva dintre poezii dar am sa vi le trimit pe toate .

Încântătoare versuri, Adriana!

E toamna , e toamna

Pluteste o frunza alene
Purtata de vântul usor
Un petec de-albastru în gene
Îsi stinge culoarea-ntr-un nor

E toamna , e toamna în casa
E toamna în munti, pe poteci
Îmi zgâltâie hornul m-apasa
Cu picurii galbeni si reci

Mi-e umbra închisa-n oglinda
E mare , e uda, e rea
Cu gura cascata sa prinda
Un deget din linistea mea

Doar zdrente de nori si cenusa
Doar frunze topite si fum
Când toamna cu norii la usa
Îsi scutura cerul pe drum


Nu mai e nimic

Nu mai e nimic
Nu mai pot sa zbor
M-a atins un pic
Un rotund de nor

Nu mai stiu sa tac
Nu mai stiu sa spun
Doar încerc sa fac
Un cuvânt mai bun

Asta-i tot ce-i scris
Înaintea mea
Cercul s-a închis
Mâine voi vedea

Stelele-s de foc
Luna-i de noroi
Nu mai este loc
Sa te duci napoi

Nu mai e nimic
Un rotund de nor
M-a atins un pic
Si mi-a spus ca mor


Lacrima de ieri

Lacrima de ieri
Stelele de mâine
Tot ce-i nicaieri
Tot ce va ramâne

Cât am strâns am fost
Daca sunt voi trece
Este-n toate-un rost
E si cald si rece

Doar o noapte si
O lumina mare
Pâna unde-oi fi
Nu s-au pus hotare

S-a sfârsit si nu
O parere-n spate
Da-ul este Nu
Nu e Da în toate

Se mai duce-un ceas
Altul îmi ramâne
Sunt ce-a mai ramas
Dinspre ieri spre mâine

sanja-adriana

Nu

Nu la porti
Nu sa fii
Nu sunt morti
Nu sunt vii

De ma scol
Ma închid
Lânga gol
E un zid

Nu sa vând
Nici sa tin
Doar un gând
Mai putin

Ce e Cum
Cum e Ce
Si pe drum
Nu mai e

Nu e vis
Nu e semn
Cerc închis
Greu de lemn




Si tot n-am învatat

Ma plimb printre cuvinte si-amintiri
O creanga ma loveste peste fata
As vrea sa spun si nu mai sunt rostiri
Si ma opresc în prag de dimineata

Ma misc încet sa nu regret ceva
Un gând micut s-ar cere sa m-ajunga
Ma uit la el dar nu-l mai pot lasa
Si-i clar de luna într-o noapte lunga

Nu stiu nici eu daca mai sunt aici
S-a pus un zid pe inima aiurea
Ma leagan intre siruri de furnici
Si-n degete se leagana padurea

Sta prins de gene tremurat un gând-
O fi ceva? ori de-l ating ma doare-
Mi s-au tocit picioarele umblând
Si tot n-am învatat sa calc pe mare


O, Domnul meu,o Doamne sfinte

S-au luminat de flori castanii
Faclii de veghe de-o sa vii
Îsi numara belsugul anii
În casa plina de copii

E noaptea toata o vapaie
Si murmur lung de rugaciuni
Se roaga ingerii-n odaie
Când vii, Isuse, sa ne-aduni

Ce sfânta noapte, ce cununa
De flori si verde busuioc
Mi-au nins pe frunte stropi de luna
Si stau cu sfintii la un loc

E calda noaptea, e târzie
Esti Tu, Isus în casa mea
Ce poate mai frumos sa fie
Decât sa locuiesti în ea

O, Domnul meu, o, Doamne sfinte
O, Domnul meu cât Te iubesc
Ma-mbraca-n noile vestminte
Si-apoi spre cer sa ma pornesc

sanja-adriana
cu drag

Adriana,

Nu pot decât, plin de încântare să citesc versurile tale minunate si... să multumesc pentru ele, să multumesc pentru că îti face plăcere să fii parte a grupului minunat de la Popasul Prisma Condor.

Să fii binecuvântată, Sanja Adriana!

intotdeauna ai avut numai cuvinte frumoase pentru mine,Emil.Eu trebuie sa iti multumesc si sa va multumesc nu numai pentru ele ci si pentru gazduirea oferita cu atata dragoste.
sanja-adriana

toate poeziile mi-au placut, Sanja, poate si pentru ca sunt stiluri diferite ... Dar cel mai mult mi-au placut "Nu" , "Si tot n-am învatat" si "O, Domnul meu,o Doamne sfinte" ... Multumim pentru incintare !

Sanja-Adriana a scris:

intotdeauna ai avut numai cuvinte frumoase pentru mine, Emil.

Păi, spune-mi ce pot face eu dacă ele (cuvintele frumoase) curg din inima mea? Să le opresc? Nu, nu vreau.

Adriana, e normal să se vorbească pozitiv despre poeziile tale ce sunt atât de reusite.
Când văd ce frumos scrii, îmi vine să renunt la scrierile mele.

Cristina a scris:

toate poeziile mi-au placut, Sanja... ... Multumim pentru incintare !

Cu adevărat o încântare, Adriana dragă!

emil, daca mai spui asa ceva renunt eu la a mai scrie.Tu ai ceva de spus, eu spun si eu.Fiecare dintre noi este chemat intr-o lucrare spre folosul celorlalti.Dar fiecare o face in felul lui si cu mijloacele pe care i le-a pus la indemana Dumnezeu.Poate ca eu sunt mai sensibila dar sa nu uitam ca femeile sunt prin natura lor mai sensibile, insa tu ai alte calitati pe care eu nu le am. Asa ca.. nu ma lasa fara placerea de-a te citi in continuare si de a ma bucura .
cu drag
sanja-adriana
multumesc ,Cristina!