Predica ~ **OMUL INVIZIBIL**

[prima parte]

Să luăm cîteva texte din Biblie:
"Adevarat, adevarat va spun ca mai inainte ca sa se nasca Avram, sint Eu. La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca sa arunce in EL. Dar Isus s-a ascuns, si a iesit din Templu, trecind prin mijlocul lor. Si asa a plecat din Templu" (Ioan 8:59).

Domnul era Adevarul si "Adevarul s-a facut nevazut" ( Isaia 59:15).


Ei fiind pregatiti sa-L omoare cu pietre, ca pe martirul Stefan, L-au avut in fata lor si deodata nu L-au mai vazut, EL trecind prin mijlocul lor, plecind din Templu.


"Apoi Isus a zis: -Eu am venit in lumea aceasta pentru ca .. cei ce vad sa ajunga orbi" (Ioan 9:39)... iar cei ce nu vad sa vada.


Asa ca, macar ca a trecut prin mijlocul lor, ei nu L-au vazut inainte de a lua in mina pietre. Si au ramas cu aceiasi ochi si cu aceiasi vedere. Ei puteau vedea pe toti ceilalti, dar pe EL nu.


Cind Domnul a zis: "Eu si Tatal una sintem. Atunci Iudeii iarasi au luat pietre ca sa-L ucida. La auzul vorbelor (care au mai urmat) cautau iarasi sa-L pinda: dar EL a scapat din miinile lor" (Ioan 10:30,31,39).
Oare cum a scapt din miinile lor? S-a facut invizibil. El era prezent dar nu-L mai vedea nimeni. EL putea trece printre ei fara ca ei sa-L vada. Oricit ar fi deschis de bine ochii, ei tot nu L-ar fi putut vedea.
Mai mult de-atita: "Toti cei din sinagoga, cind au auzit aceste lucruri, s-au umplut de minie. Si s-au sculat. L-au dus pina in sprinceana muntelui pe care era zidita cetatea lor, ca sa-L arunce jos in prapastie. Dar Isus a trecut prin mijlocul lor si a plecat de acolo" (Luca 4:29-30).


Auzi tu, sa-L aiba ei in miinile lor, iar ei erau destul de multi, si vigilenti, si-L tineau strins ca nu cumva sa le scape, si totusi EL a trecut prin mijlocul lor, scapind de ei.


Cine, si ce, erau ei? Ei erau slujitorii legii care considerau o hula ceea ce le explica Domnul despre EL. Ei erau doar niste trupuri care se manifestau in functie de duhul ce-i stapinea. Ei erau ţărînă. Si aveau ochi de carne. Acesti ochi puteau fi prefacuti in asa fel, incit pe Domnul sa nu-L vada exact in momentul cind ei voiau sa-L ucida. Şi turbau de minie.


Sa vedem acum daca Domnul a mai facut vre-o asemenea proba de prefacere.


Cei doi ingeri care se prezentasera la Sodoma si Gomora, sa-l extraga afara pe Lot din acele cetati, intimpinind dificultati din partea homosexualilor "au intins mina, au tras pe Lot inauntru la ei in casa si au incuiat usa. Iar pe oamenii care erau la usa casei, ~i-au lovit cu orbire~, de la cel mai mic pina la cel mai mare, asa ca degeaba se trudeau ei sa gaseasca usa" (Geneza 19:10-11). Si usa era acolo. Doar ei erau in fata usii. Si totusi se trudeau s-o gaseasca de parca n-ar mai fi fost.


In Biblie nu este scris ca cei doi ingeri ar fi mutat usa de acolo. Usa ramasese la locul ei. Dar ei n-o mai gaseau. Usa devenise invizibila pentru ochii lor care macar ca-i ţineau deschisi, cum erau si mai devreme, ~ei erau loviti cu orbire~ doar pentru a nu mai gasi usa.


"Slujitorul lui Elisei a iesit disdedimineata, si iata ca o oaste inconjura cetatea, cu cai si cară de lupta. Slujutorul l-a intrbat pe Elisei: -Ah! domnul meu cum vom face? El a raspuns:
-Nu te teme, caci mai multi sint cei cu noi decit cei cu ei.
-Doamne, deschide-i ochii sa vada, si Domnul a deschis ochii slujitorului, care a vazut muntele plin de cai si de cară de foc imprejurul lui Elisei" (2Imparati 6:15-17).


Si slujitorul avusese ochii deschisi, vazind doar oastea sirienilor, nicidecum si cealalta oaste care fusese ascunsa de privirea lui si de a sirienilor.


Oastea Domnului fusese invizibila pentru ochii slujitorului si ochii sirienilor.

Daca Domnul a deschis ochii slujitorului ca sa vada, venise momentul sa inchida ochii sirienilor ca sa-l piarda din priviri si pe Elisei.

"Sirienii s-au pogorit la Elisei.
El a facut atunci urmatoarea rugaciune catre Domnul :
-Loveste, rogu-te, pe poporul acesta cu orbire, dupa cuvintul lui Elisei" (2Imparati 6:18).


Si sirienii macar ca au stat de vorba cu Elisei, nu l-au recunoscut, si au fost indrumati intr-o directie ca sa ajunga in Samaria. Acolo puteau fi macelariti, dar Elisei hotarise ca era deajuns orbirea. Odata ce vedeau pe unde trebuiau sa mearga, si nu se impiedicau, rezulta ca ei vedeau cu ochii lor, numai pe Elisei nu-l recunosteau. Si Elisei era in mijlocul lor pe post de calauza. Elisei i-a dus in Samaria.


Si ei care fusesera porniti chiar impotriva lui Elisei...


Deci proba vizibilitati si a invizibilitatii fusese facuta. Domnul se putea face invizibil oricind voia. EL care a prefacut apa in vin la Cana Galileii, putea sa se prefaca pe EL insusi din vizibil in invizibil, ori sa le loveasca ochii Fariseilor cu orbire astfel ca sa nu-L vada.


Domnul care a creat cerurile si pamintul, cu tot ce cuprind ele, putea să Se transforme din Duh invizibil, in Melhisedec vizibil (Geneza 14:18-19 Evrei 7:1-4).
Acelasi Domn s-a putut transforma intr-un "rug aprins care nu se mai mistuia" (Exodul 3:2), intr-un stilp de nor (Exodul 14:19) si intr-un stilp de foc (Exodul 14:20), si intr-un om in persoana Domnului Isus Hristos.


Acelasi Domn Atotputernic le-a facut pofta invatatorilor legii si a preotilor celor mai de seama, si s-a lasat tirit de ei pina la Golgota unde L-au pus intre cer si pamint, pe cruce, tot cu acest scop de a-l omorî.


Acelasi Domn Atotputernic care se putea face invizibil, a ramas vizibil tocmai pentru a se implini scriptura. El a fost pus in numarul celor faradelege, ţintuit intre tilhari, avind parte de cea mai josnica pedeapsa a vremii de atunci.


Ţărîna muritoare, din care erau facuti Preotii, Fariseii, Carturarii, si Saducheii, a vrut sa-l omoare pe Domnul Vietii. Ei au fost orbiti, sa nu vada pe cine condamnau la moarte. Iata pe cine condamnau. Pe Stapinul Vietii si a mortii. Pe cel care era Viata si Invierea. Si ei nici n-au bagat de seama. Si macar ca ei au vazut cu ochi lor ca l-ar fi omorit pe Domnul, au vazut cum suferise, cum a curs singele, cum ramasese fara suflare acolo sus pe cruce, ei n-au observat ca iar Le-a scapat printre degete. EL era in continuare viu. Numai ca le facuse pofta ca sa-L vada si mort. Si ei au privit la EL in timp ce murea.


Astfel ca ţărina care nu poate face nimic fara Domnul, iata ca a putut sa-si bata joc de Acelasi Domn care o insufletea. Ei n-au vazut ca Domnul iesea afara din trup sub forma de singe.
Viata sta in singe (Deuteronom 12:23 Levetic 17:14).
Viata este Domnul (Ioan 11:25 şi 14:6).
Domnul este Invierea si Viata. EL iesea din Trupul Său in vazul tuturora, si ei nici n-au observat. Si dupa ce trupul neinsufletit a fost mutat in mormint, Domnul L-a reimbracat iarasi ca sa-L reinsufleteasca in toata slava.
Mina Dreapta a lui Dumnezeu, Isi lasase manusa agatata pe cruce la Golgota si n-a mai gasit-o acolo. A gasit-o intr-un mormint. A renovat-o si si-a pus-o din nou pe Mina, ca s-o ridice la ceruri, intrucit in ea Isi gasea toata placerea.


La Horeb, Domnul era o imensa Stinca de granit in mijlocul pustiului din Peninsula Sinai. Era o Stinca care parea fara viata, arida si seaca, pe care nu se vedea nici urma de vegetatie. Stinca fierbinte era un colos urias intr-un decor nisipos dogoritor care nu-ti dadea nici o speranta spre potolirea setii. Si erau acolo multi oameni aproape deshidratati, si multe animale care riscau sa moara de sete.


A fost suficient ca Moise sa vorbeasca Stincii (Numeri 20:8) si s-o loveasca cu toiagul (Numeri 20:10-11 Exodul 17:5-6) si stinca s-a prefacut in iaz, iar cremenea in izvor (Psalmi 114:8) si a tisnit apa din Stinca (Deuteronom 8:15) si stinca era Hristos (1Corinteni 10:4), stinca era Dumnezeu (Deuteronom 32:4). Si toata multimea de oameni si animale au baut de s-au saturat, si si-au potolit setea. Ce au băut ei? Stinca. L-au băut pe Domnul. Si nici macar n-au observat. Domnul intrasera in ei, si ei nu L-au vazut.


Cind poporul Israel privea Chivotul Legamintului vedeau doar un fel de cufăr, o lada mai mare, care putea sa incapa intr-un car cu boi, sau transportat pe umeri de catre Leviti. Ei stiau ca acolo se aflau tablele de piatra pe care stăteau scrise cele 10 porunci. Doar atit. Unii stiau ca era chiar Dumnezeu.


Iata ce era Dnumnezu. Un chivot. Acest chivot a putut fi luat de catre Filisteni si dus la Eben-Ezer la Asdot la casa lui Dagon-zeul peşte (1Samuel 4:11 si 5:1-2).
Domnul a ingaduit aceeasta tocmai pentru a vedea si Filistenii ca zeul Dagon era un idol fara viata in el. "A doua zi... au gasit pe Dagon intins cu fata la pamint, inaintea Chivotului Domnului. Au luat pe Dagon si l-au pus inapoi la locul lui. Urmatoarea zi iar au gasit pe Dagon intins cu fata la pamint inaintea chivotului Domnului. Capul lui Dagon si cele doua miini ale lui erau taiate pe prag, raminind doar trunchiul" (1Samuel 5:3-4).


Dupa care Domnul i-a lovit cu bube la şezut ca sa-i indemne astfel să trimita inapoi chivotul acolo de unde-l luasera. Ei si-au dat seama ca zeul Dagon nu putea fi comparat cu Dumnezeul lui Israel.

[partea doua]

Dar daca atunci Domnul era o cutie de lemn cu doua table de piatra in ea, mai tirziu Acelasi Domn voia sa se si nasca din samita lui David, sa creasca, sa fie printre oameni, si macar ca era Imparatul Imparatilor, EL a vrut sa pară ca fiind ultimul dinte muritori.
EL nu voia sa straluceasca precum satan. EL nu si-a construit o casa, si nu avea unde sa-si aseze capul ca sa doarma. EL ca Dumnezeu Atotputernic putea sa-si construiasca palate si sa fie cel mai bogat peste toti imparatii pamintului. Nu. EL a vrut sa fie foarte sarac in lumea aceasta. Lui nu-i trebuia nimic din lumea aceasta intunecata. El putea să Se facă văzut si nevăzut. EL putea sa stea la indemna vrajmasului, si putea sa dispara de acolo.


Chiar si cei doi ucenici care mergeau spre Emaus, macar ca stateau de vorba cu EL, nu L-au recunoscut. Abea cind l-i s-au deschis ochii, L-au cunoscut; dar EL s-a facut nevazut dinaintea lor (Luca 24:13-31). Si ei doar vorbisera cu EL, si EL le explica din scripturi, si ei IL priveau avind ochii deschisi dar nu trebuiau sa-L recunoasca. Abea cind Domnul le-a facut ochii astfel incit ei sa-L recunoasca, era prea tirziu ca sa-L mai si vada, pentru ca se facuse nevazut. Era invizibil pentru ochii lor deschisi.


Stim ca Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24) si ca nu se poate vedea cu ochii de carne. Dar daca Domnul se inveleste cu ceva, abea atunci este vizibil. Trupul de tarina poate fi asemanat cu un costum al Duhului. Atita timp cit Duhul se afla in "costum" vom vedea costumul insufletit. Cind Duhul se dezbraca de costum vom vedea costumul pe umeras ori agatat intr-un cuier (chiar pe cruce), dar Duhul nu-l vom vedea.


Deci cind Domnul s-a facut nevazut, si-a lepadat costumul de tarina la clipeala ochilor, ca si cum s-ar fi dezintegrat instantaneu.


Atunci cind Nebucadnetar a facut un stilp de aur avind pretentia sa se inchine toti oamenii la el, erau trei tineri, Sadrac, Mesac, si Abed-Nego care n-au executat asemenea indemn. Astfel ca ei riscau sa fie aruncati in mijlocul unui cuptor aprins. Cind au fost intrebati despre nesupunerea lor, ei au zis: "-Dumnezeul nostru caruia ii slujim, poate sa ne scoata din cuptorul aprins" (Daniel 3:17).
Totusi ei au fost aruncati in cuptorul, incalzit de sapte ori mai mult decit trebuia, dupa porunca imparatului. "Atunci imparatul Nebucadnetar s-a inspaimintat, si s-a sculat repede. A luat cuvintul si a zis sfetnicilor sai: -N-am aruncat noi in mijlocul focului trei oameni legati? Ei au raspuns imparatului:
-Negresit imparate. Si el a continuat.
-Ei bine, eu vad 4 oameni umblind SLOBOZI in mijlocul focului, si nevatamati; si chipul celui de-al patrulea seamana cu un fiu de Dumnezeu! Apoi a strigat catre ei: Sadrac, Mesac si Abed-Nego, slujitorii Dumnezului celui prea Inalt, iesiti afara si veniti incoace! Ei au iesit si toti cei prezenti acolo au vazut ca focul n-avusese nici o putere asupra trupurilor acestor oameni, ca nici perii capului lor nu se pirlisera, hainele lor le ramasesera neschimbate, si nici miros de foc nu se prinsese de ei (Daniel 3:19-27).

Auzi ce faceau ei. Se plimbau SLOBOZI prin mijlocul focului.

Oare cum de arsita focului nu i-a atins citusi de putin? Numai ca tinerii cunosteau un secret, o parola ceva. Oare ce o fi stiind ei? Ei aveau o credinta speciala. Ei stiau ca macar de ar fi omoriti, Domnul poate sa-i si invieze din cenusa. Ei il iubeau pe Domnul si "in dragoste nu este frica... Dragostea izgoneste frica..." (1 Ioan 4:18).
Ei mai stiau ca Domnul "din vinturi isi face soli si din flacari de foc slujitori" (Psalm 104:4).
Daca flacarile de foc sint slujitorii Domnului rezulta ca ele sint supuse Lui exact cum ii sint supusi toti "ingerii, toate puterile si toate stapinirile" (1Petru 3:22)

Si Domnul mai zice:
"-Nu va atingeti de UNSII MEI si nu faceti rau proorocilor Mei" (Psalmi 105:5). Si ei mai stiau ca insasi "Dumnezeu este un foc mistuitor" (Evrei 12:29) si Acelasi Domn zice: "Eu sint in voi "( Ioan 14:20).

Deci daca Dumnezeu este un foc mistuitor si acest foc era in ei, iar ei urmau sa fie aruncati in foc, rezulta ca focul se unea cu focul. Cine pe cine să ardă?
Flacarile, intre ele, nu se pot arde una pe alta. Cei trei tineri erau madulare din trupul Domnului. Inclusiv ei erau flacari de foc, macar ca aveau chip de oameni din ţărînă.

Ei au stiut ca Domnul era acolo in cuptor si ca urma sa-i imbratiseze. Stilpul de foc era in cuptor. Acelasi Stilp de foc care a condus poporul Israel prin fundul Marii Rosii.

Dumnezeu nu-i arde pe copii sai. Ei au stiut asta. Dar ceilalti nu L-au vazut pe Dumnezeu in acele flacari. Ei au vazut doar flacarile. Adica doar imbrcamintea Domnului. Domnul se imbracase cu acele flacari din cuptor si se manifesta ca un foc mistuitor. EL i-a ars pe slujitorii lui Nebucadnetar dar pe cei trei tineri nu.

Dumnezeul invizibil se facuse vizibil prin flacarile de foc.

Dumnezeu ca sa se lase vazut si pipait, a luat chip de om facut din tarina si a locuit printre oameni (Ioan 1:14).
"Domnul Isus Hristos este chipul Dumnezeului celui nevazut" (Coloseni 1:15) si cum "Domnul este Duhul, si unde este Duhul Domnului acolo este SLOBOZENIA" (2Corinteni 3:17) de aceea si acei trei tineri se miscau SLOBOZI prin mijlocul focului impreuna cu Fiul lui Dumnezeu. ALELUIA!


Daca ei s-ar fi inchinat stilpului de aur, ar fi devenit niste curve spirituale. Ori ei au stiut ca Dumnezeu este gelos si ca doar Lui trebuie sa I te inchini.
Ei au ascultat de porunca Domnului, nu de a lui Nebucadnetar.


Pe de alta parte cine ar fi putut privi prin flacari atit de puternic si sa vada pe cei 4 oameni in cuptor? Oricine ar fi privit de la distanta putea vedea doar incandescenta caramizilor din interiorul cuptorului si flacarile care ieseau pe afara nemaiavind loc in interior. Nicidecum sa mai vada si oameni slobozi miscindu-se prin el. Cuptorul era asa de incins incit stralucea ca soarele trebuind sa-ti feresti privirea, nicicum sa te mai uiti si-n el. Dar Domnul a modificat ochii lui Nebucadnetar astfel incit el a putut sa vada in interior. De aceea s-a si spaimintat. El putea sa vada ceea ce nimeni altcineva nu putea vedea.

La fel si cu Ioan Botezatorul. Doar el a vazut Duhul pogorindu-se din cer, ca un porumbel, si oprindu-se peste Domnul. El singur marturiseste" Eu nu-l cunosteam; dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, mi-a zis: - Acela peste care vei vedea Duhul pogorindu-se si oprindu-se, este Cel ce boteaza cu Duh Sfint. Si eu am vazut lucrul acesta, si-am marturisit ca EL este Fiul lui Dumnezeu" ( Ioan 1:32-34).
Si stim ca Dumnezeu este Duh iar Duhul nu se poate vedea cu ochii de carne. Totusi Ioan a vazut Duhul cu ochii sai, ochi pe care Domnul ii modificase si ii reglase ca sa vada Duhul. Ceilalti prezenti la Iordan n-au vazut Duhul. Doar el.

La fel s-a intimplat si dupa invierea Domnului Isus Hristos.
EL a insotit pe doi ucenici in drumul spre Emaus "Dar ochii lor erau impiedicati sa-L cunoasca" (Luca 24:16). Abea cind ei au staruit de EL si-au zis "Rămîi cu noi..." si pe cind sedeau la masa, EL a luat piinea, si a frint-o si le-a dat-o. Atunci l-i s-au deschis ochii si L-au cunoscut. Dar era prea tirziu, pentru ca EL s-a facut nevazut dinaintea lor" (Luca 24: 29-31).
Vedeti ca Domnul poate sa regleze vederea functie de ce trebuie sa vada ochii de carne si ce nu trebuie sa vada?


"In seara aceleiasi zile, cea dintii a saptaminii, pe cind usile locului, unde erau adunati ucenicii, erau incuiate .... a venit Isus, a statut in mijlocul lor si le-a zis: -Pace voua" (Ioan 20:19).
Atentie! Usile erau incuiate. Pe unde sa fi intrat Domnul? Nimeni nu-i deschisese nici o uşă iar EL nu cred ca avea vre-o cheie.
Dar "EL era UŞA" (Ioan 10:9). Uşa ca sa existe nu are neaparata nevoie de cheie. Uşa era in faţa lor. Ei priveau UŞA uitindu-se la EL. Si este scris ca, unde se aduna doi sau trei in Numele Lui, este si EL prezent in mijlocul lor (Matei 18:20) Aleluia! Si pentru ca Domnul este Viata, iar in ce este Viata, lucrul respectiv functioneaza, este lesne de inteles faptul ca o uşă inchisa, putea deveni un suflet viu cu chipul si infaţişarea lui Hristos, ca sa stea in mijlocul lor.

Acelasi Domn se afla si la Sodoma.

"au impins pe Lot cu sila, s-au apropiat sa sparga UŞA. Dar cei doi ingeri au intins mina, au tras pe Lot inauntru, la ei in casa, si au incuiat USA. Iar pe oamenii, care erau la usa casei, i-au lovoit cu orbire de la cel mai mic pina la cel mai mare, asa ca degeaba se trudeau ei sa gaseasca USA (Geneza 19:9-11). Domnul era USA si ei se straduiau sa-L gaseasca pe Domnul, iar Domnul se poate face nevazut. Cu toate ca usa se afla chiar in fata lor. Ei n-o mai gaseau pentru ca Domnul le modificase ochii si-i reglase ca sa nu vada nicaieri usa, adica pe El.


Tot la fel Petru, Iacov si Ioan au putut sa vada pe Moise si Ilie stiind de vorba cu Domnul pe muntele transfigurarii (Matei 17:3). Moise si Ilie de cind nu mai erau pe fata pamintului? Dar ei erau aceleasi duhuri care erau trecute in odihna Domnului. Ucenicii au putut vedea aceste duhuri ale lui Moise si Ilie prin faptul ca ochii lor erau reglati asa.


Domnul zice : ,,Eu am venit in lumea aceasta pentru judecata: ca cei ce nu vad, sa vada, si cei ce vad sa ajunga orbi" (Ioan 9:39).


Fie ca cei care au luat la cunostinta despre predicile acestea, sa nu mai fie orbi si sa vada deslusit ca Domnul a iesit din chivotul legamintului aducator de moarte, ca sa ne aduca harul cu slobozenia datatoare de viata.


Despre chivot nu se va mai vorbi si nici nu se va mai face altul (Ieremia3:16).
Domnul a iesit afara din Lege si unde este Domnul acolo sintem si noi pentru ca sintem madularele Lui. Aleluia!

Eu cred că nu greşesc cu nimic dacă afişez nişte comentarii existente la predica asta.
Poate că s-or mai găsi şi alţi comentatori care să continue discuţia întreruptă.

2008-03-02 Teofil Stratulat [] a scris

Pe cine a facut Domnul sa vada? Pe adevaratii orbi, inclusiv si pe cersetorul Bartimeu (Marcu 10:46-52). De remarcat aici ca, pe orb, "multi il certau sa taca; dar el striga si mai tare... El voia sa capete vederea. Si Isus i-a zis: ...credinta ta te-a mintuit. Indata orbul si-a capatat vederea, si a mers pe drum dupa Isus". Dar pe cei care aveau pretentia ca vad, nefiind orbi, Domnul le spunea "nebuni si orbi; povatuitori orbi: fariseu orb; calauze oarbe; cind un orb calauzeste pe un alt orb, vor cadea amindoi in groapa" (Matei 23:16-26 si 15:14). Deci ei vedeau, dar Domnul i-a declarat orbi. Si Domnul nu minte.

Deducem ca cine era orb, n-avea cum sa fie si scolit, ca sa cunoasca ce zicea slova. Si nici nu putea face comparatie intre ce ar fi invatat la scoala, cu ce povatuia Isus. Credinta lui a fost suficienta ca sa vada si sa-L urmeze pe Isus. Pe cind cei care vedeau si erau trecuti prin scoala, constatau ca nu corespundea invatatura data de Isus, cu ce invatasera ei acolo. Prin urmare nu credeau, si nici nu-L urmau pe Isus. Si-au ajuns atit de orbi, incit nici n-au vazut pe Cine a rastignit.

2008-03-02 Jones a scris:

Inclin sa-ti dau dreptate, Teofil. Si totusi, intreb: ce legatura este intre pasajul pe care-l dezbatem (si care este pe undeva si lait-motivul predicii) si continutul predicii? Sa ma ierte Domnul, dar poate sunt eu mai redus...

2008-03-03 Teofil Stratulat a scris:

Este destul de simplu, Jones. Despre Dumnezeu se spune ca EL este iubitor, ca este dragoste, ca binecuvinteaza, ca mintuieste, ca ne mingiie, ca este mult indurator si nu oboseste iertind. EL este Invierea si Viata (Ioan 15:1-5 si 14:6), dar tot EL poate sa si omoare, fara sa punem sarcina asta neaparat in spinarea lui satan.

"Domnul omoara si invie, EL pogoara in locuinta mortilor si tot El scoate de acolo. Domnul saraceste si El imbogateste, El smereste si El inalta... El va pazi pasii preaiubitilor Lui, dar cei rai vor fi nimiciti in intuneric" (1Samuel 2:6-9). Domnul zice: "A Mea este razbunarea si Eu voi rasplati... Eu dau viata si Eu omor... Ma voi razbuna impotriva potrivnicilor mei si voi pedepsi pe cei ce Ma urasc..." Dumnezeu pune inaintea noastra viata si moartea, binecuvintarea si blestemul (Deuteronom 32:35-42 si 30:19).

Acelas lucru se poate spune si privitor la aspectul vederii sau a orbirii, a vorbirii sau a muteniei, etc. Ai vazut ca pentru unii, Dumnezeu a fost intr-adevar un Foc mistuitor (slujitorii lui Nebucadnetar), iar pentru cei 3 tineri a fost Mingiietor in acelas Foc mistuitor. Daca El este Mintuitorul si Usa Harului, tot El poate trimite si la gheena (Luca 12:5). Daca El este Creatorul, tot El poate sa si nimiceasca, asa cum a facut la potop. Daca El este plin de bunatate, tot El poate sa-si dezlantuie minia. "nimeni nu poate scoate pe cineva din mina Mea" (Deuteronom 32:39). Poate ca acesta este lait-motivul predicii. Cel putin asa vad eu lucrurile.

2008-03-04 Jones a scris:

Sa ma ierti frate, dar nu vad cum as putea tine o astfel de predica in fata bisericii. Oamenilor trebuie sa le "deschizi" mintea, nu sa le-o bagi in ceata sau sa-i impresionezi cu subiecte "unicat". O astfel de predica este buna doar pentru comentarii.

2008-03-05 Otilia a scris:

Adevarul este ca ne-am obisnuit sa fim hraniti doar cu un singur fel de mincare, de atita timp, incit nu mai trageam speranta sa vedem si felul doi, si nici desertul. Acuma daca tot am intrat in drepturi depline, nu ca n-am sti ce sa facem cu ele, dar tindem sa le refuzam, ca nefacind parte din meniu. Eu nu cred ca daca primim ciorba zilnica, mai cerem inca o portie din aceeasi ciorba, fara sa bagam de seama ca pe masa mai este si friptura, si prajitura, si citeva fructe. Ni s-a acrit de atita ciorba. Vrem meniul complet.

2008-03-06Jones a scris:

Da-mi voie sa te contrazic, Otilia (fara sa te supar). Eu, daca imi place ciorba foarte mult, mai iau o portie, ca sa fiu sigur ca ma satur. Cine stie daca mai vine felul 2 sau nu, si chiar daca mai vine, s-ar putea sa nu fie de aceeasi calitate ca si ciorba. Ca sa nu mai zic de faptul ca seara nu-i prea bine sa te indopi cu fripturi sau sarmale, daca vrei sa mai dormi noaptea. Asta este din practica zilnica. Cat priveste aspectul spiritual, cred ca esti de acord ca felul "de baza" (nu putem spune I, II sau III) trebuie sa fie in orice predica prezentarea mantuirii prin Domnul Isus Hristos si aceasta prezentare trebuie sa fie foarte clara, pe intelesul tuturor. Restul este... desert (ca sa vorbim in termenii culinari), pe care poti sa-l servesti cum vrei. Dar daca nu ai mancarea de baza, crede-ma, oricat de bun ar fi desertul, nu satura. Parerea mea.

2008-03-06 Otilia a scris:

Daca ne hranim dupa o anumita reteta culinara, functie de gustul fiecaruia, este problema noastra. Dar Cuvintul lui Dumnezeu nu vine functie de o anumita reteta. El poate veni prin cine te astepti cel mai putin. Ilie a fost hranit de corbi, doar cu piine si carne (1Regi 17:6), lipsindu-i ciorba. Dar el era hranit din belsug cu Cuvintul lui Dumnezeu care in gura lui era adevar (1Regi 17:24). Si oricine recunoaste ca Ilie era omul lui Dumnezeu. Dar regele Ahab a vazut in el doar un vrajmas. "Ahab a zis lui Ilie: M-ai gasit vrajmasule?... Tu esti acela care nenorocesti pe Israel" (1Regi 21:20 si 18:17). Ahab se obisnuise cu ciorba de toate zilele, iar cind a venit felul 2 ( adica Ilie), a vrut sa nu-l bage in seama. Pe felul 3 (prooroculMica), pentru ca-l zgiria la ureche si-i cadea rau la stomac, l-a bagat in temnita (1Regi 22:27). Si ce daca nu a bagat in seama felul 2, ascunzind si felul 3; "ciinii au lins singele lui Ahab, in via lui Nabot... dupa cuvintul pe care-L spusese Domnul" (1Regi 22:38). Asa ca-i mai bine sa nu ne indopam numai cu ciorba, si sa observam meniul intreg, fara idei preconcepute.

2008.03.06.Jones a scris.

Vad ca le cam amesteci, tii neaparat sa fie toate trei felurile in mancare (doar esti din genul care se ocupa cu mancarurile!...). In legatura cu Ilie, ai uitat ultima parte a versetului 6 din 1Imp.17: "si bea apa din parau". Cred ca asta ii tinea loc de ciorba. De fapt, daca obisnuiesti sa treci direct la felul doi, sarind peste ciorba, risti sa te constipi (scuza-mi expresia) si atunci ii dai tare cu apa. Dovada, faptul ca dupa ce a mancat la greu carne si paine, Ilie a trebuit sa faca un pic de jogging, pana la Horeb (via Sarepta), sa mai slabeasca putin, ca prea devenise sedentar la paraul Cherit. Nu pledez pentru un singur fel de mancare, dar daca nu sunt sigur pe felul 2 si 3 ca sunt nealterate, prefer sa mananc ciorba, pana cand stiu ca ceea ce bag in gura este valabil si nu ma imbolnavesc. Chiar si proorocia o accept (si chiar din gura lui Ilie sau Mica), dar cu aceleasi rezerve. Ideile preconcepute nu sunt ciorba, ci mai degraba painea veche si mucegaita a gabaonitilor.

2008.03.07-Otilia a scris:

Ilie n-a facut "jogging, pana la Horeb (via Sarepta), sa mai slabeasca putin, ca prea devenise sedentar la paraul Cherit". El, dupa ce a inviat pe fiul vaduvei din Sarepta, a asteptat timp de 3 ani, in implinirea vremii cind Domnul a hotarit intilnirea lui cu regele Ahab, ca sa-i omoare pe cei 450 de prooroci a lui Baal. Cred ca in 3 ani de asteptare, corbii nu i-au mai adus de mincare, iar cu singura turta mica, pe care o mincase in Sarepta, n-ar fi rezistat atita timp. Abea dupa ce a ucis proorocii lui Baal, parcurge un drum de 40 de zile si 40 de nopti, fara sa mai manince nimic, rezistind doar cu o turta coapta si un ulcior de apa, capatata de la Ingerul Domnului [inainte de a porni]. Daca i-ar fi dat doar ciorba, nu mai ajungea viu la Horeb. Mincarea aceasta i-a dat putere ca sa mearga drumul prea lung pentru el (1Regi 19:6-8). Si daca "chiar si proorocia o accepti (si chiar din gura lui Ilie sau Mica), dar cu aceleasi rezerve", stiind prea bine ca Dumnezeu se foloseste de ei ca sa vorbeasca, ce deosebire este fatza de atitudinea lui Ahab? Pinea mucegaita a gabaonitilor era pt. a induce in eroare, pe cind ce vad eu scris in predca, nu este de natura sa insele pe nimeni. Multa binecuvantare de sus.