POPASUL DOLION (III)

In 08.11.2014, vei fi botezat... Iti doresc din toata inima ca in viata ta sa intalnesti brate deschise, maini care sa te conduca pe drumul cel drept, oameni care sa te iubeasca si sa fie buni cu tine...

Cel care spune ca exista numai sapte minuni in lume
Acela nu stie ce e nasterea unui copil;
Cel care spune ca bogatia e totul
Acela nu a vazut un copil zambind;
Cel care spune ca lumea nu mai poate fi salvata
Acela a uitat ca un copil inseamna speranta!

dolion a scris:

Cel care spune ca exista numai sapte minuni in lume
Acela nu stie ce e nasterea unui copil;
Cel care spune ca bogatia e totul
Acela nu a vazut un copil zambind;
Cel care spune ca lumea nu mai poate fi salvata
Acela a uitat ca un copil inseamna speranta!

Frumos spus despre venirea unui copil!

Să vă trăiască sănătos!
Binecuvântările Cerului să se reverse necontenit peste el si peste cei care-i ghidează primii pasi.

Dolion, sa va traiasca ingerasul si sa va bucurati de el si cu el.

Va multumesc... bucurie in sufletul meu ca acum, nu am avut niciodata... ce inseamna sa fi bunic... nu degeaba va invidiam pe voi, cei ce aveti vechime in meseria de bunic!

Oh, da! Îti iubesti copiii foarte mult, dar parcă pe nepoti îi iubesti mai mult. Si...fără „parcă”!

Mă alătur bucuriei tale, frate Dolion, mai ales că, prin trăire stiu ce înseamnă.
God bless all of you!

Sa va traiasca si botezul ce va avea loc in noiembrie sa fie de bun augur.
Gandurile tale, urarile, sperantele, ruga de implinire, sunt minunate si imi permit sa-ti dau o idee: pune-le pe hartie, ca o felicitare, si da-le parintilor, alaturi de darul traditional. Sa o pastreze si fii sigur, urmasul te va iubi si mai mult cand le va citi la o varsta matura. Eu am facut-o si pregatesc acum si o carte: va fi un album cu ce minuni a facut sau a spus, pentru a nu fi uitate. Mare, sper sa le citeasca cel putin cu aceeasi placere cu care asculta tatal lui ( ca n-am fost desteapta sau n-am avut prieteni destepti sa ma invete asta) si inca asculta propriile nazbatii.

Multumesc doctore de sfat... o sa-l urmez!

Înainte de înălţarea Sa la cer, Isus a cerut Apostolilor să meargă la toate neamurile pentru a răspândi Vestea cea Bună şi pentru a-i boteza pe oameni în numele Preasfintei Treimi.
Ieri, 08.11.2014, nepotul meu, drag si scump, David, a fost botezat!

Sa va traiasca!

Multumesc, doctore... sa traim si noi pe langa el!

I-a luat nasa camasa cu papion... auzi la el, la nici doua luni, papion!

I-am pregatit un pastrav, dar m-a refuzat... a zis ca laptele de la mamicuta lui e mai bun... o fi, ce stiu eu!

Spune-mi că e păstrăv prins de tine, Dolion!

Are balta peste... cum arunci undita cum se prinde... sunt cam 800 de pastravi pusi la iernat pentru la anul!

Dolion draga, ligheanul ala era plin cu pastravi ... prinsi de tine, nu-i asa?

Mie mi-e somnic... voua nu?

Păi când îl vezi în poza aceea, chiar îti face somn!

Sănătate tuturor!

Am reusit sa-mi termin modesta mea casuta...

Cea mai veche gradina botanica din Polonia, creata in 1779

1. Asigurarea unui climat bazat pe libera exprimare – libera exprimare înseamnă exprimarea oricărei opinii fără nici o limită. O opinie e exprimată liber dacă e lăsată să fie exprimată. Nu e nevoie de o autoritate care să ne învețe cum să ne exprimăm liber opiniile. E cel mai simplu lucru din lume – deschizi gura și exprimi.

2. Responsabilitatea față de public – fiecare e responsabil pentru acțiunile sale. Responsabilitatea e intrinsecă acțiunilor. E înțeleasă de la sine. Nici dacă aș vrea n-aș putea să scot responsabilitatea unei opinii pe care o exprim din actul exprimării. Eu am exprimat-o, eu sunt responsabil. Publicul, micuțul de el, e responsabil pentru creditul pe care îl dă sau nu unei opinii. Publicul nu e un copil prost. Dacă e un copil prost, e treaba lui. Are toată puterea să-mi sancționeze opinia prin gandire. Forumul nu e un spațiu sacru, nu e un altar. Ce se spune aici nu are mai multă greutate decat ce se spune oriunde altundeva, la Tv, de exemplu... dacă o opinie, exprimată la Tv, ajunge la mai mulți oameni decat ajunge o opinie exprimată pe stradă, acei mai mulți oameni sunt o mulțime formată din indivizi, deci orice opinie exprimată la televizor ajunge tot la cate un singur individ, care are responsabilitatea individuală de a o credita sau nu. Puterea unei opinii nu se înmulțește dacă se înmulțesc urechile la care ajunge. Devine mai cunoscută, dar nu mai adevărată. Nu devine o superopinie.

Intimidarea, linsajul cititorilor si "Mineriada virtuala"

Dialogul virtual apartine prin definitie culturii invectivei si seamana mai degraba cu luptele in custi, iar atacul autorului asupra cititorilor/comentatorilor degenereaza  intr-o lupta fara reguli si razboi total. Dupa principiile gladiatorilor romani:  „sa nu mai ramana piatra peste piatra” si „ultimul stinge lumina”, in acest caz nu se mai respecta nici una din regulile polemicii civilizate de tip Oxford considerate apriori depasite (ce reguli ?!), nici codul deontologic al unui publicist (ce cod?!), nici regulile de politete si eticheta din Europa civilizata (ce reguli, ce eticheta si ce Europa?!) nici dreptul (garantat) la libera exprimare a opiniei, trecut intr-un articol din amarata noastra Constitutie (ce articol si ce Constitutie?!)  .
Mai exact, in acest caz si dupa principiul „care pe care” si  „urma scapa turma”,  autorul plus cohortele de sustinatori anonimi ai sai, se iau de gat pana la ultima suflare cu fiecare cititor/comentator care indrazneste sa aiba o opinie diferita de a autorului.
Iata cateva mostre de replici contemporane in polemici romanesti post-Oxford, care blocheaza prin insulte (care, se stie de multa vreme, suplinesc lipsa argumentelor) opiniile care  nu convin:

   Dragos Paul Aligica spune:11/10/2013 la 20:26 Iata si primul imbecil poposit aici in zbor. Asta e ca in Pasarile lui Hitchcock. Stii ca vor veni -aparitia e iminenta- dar nu stii cand in mod precis…

   Dragos Paul Aligica spune:11/10/2013 la 21:28 Ce teolog, duduie? Ce factual? Ce minima moralia? O mostra a fost sufienta pentu diganostic. Gata, am stabilit. Luati diagnosticul si aratati-l prietenilor si familiei. Fiti bucuroasa: o pasare e ceva nobil, prigoria de exemplu.

  Dragos Paul Aligica spune:11/10/2013 la 21:50 Duduie, eu pot continua dialogul asta cu dumneata doar pentru a ilustra repertoriul redus de clisee care iti populeaza mintea si prin extensie, a reintari justetea diagnosticului intial. Dar eu zic ca toata lumea era lamurita de la inceput, de la prima dumitale interventie. Interventie care, dumneata nu ai cum sa sa-ti dai seama, nu semana in termeni de ton si substanta cu nimic din ce se comentase pana atunci in forum. Deci ce rost mai are sa insisti?!Vad ca ai si pretentii intelectuale: minima moralia, ad hominem… Ce sa spun. Un sfat prietenesc: Las-o naiba de viata intelectuala, pune mana, invata o meserie, fa ceva util societatii si lasa guerilla intelectuala prin forumuri ca nu ai nici de ce, nici cu ce.

  Dragos Paul Aligica spune:14/10/2013 la 13:46 Ce sa spun. Dumneata ai citit interventia aia? Nu e vina mea daca v-ati invatat toti cei care va calificati diagnosticului respectiv sa zburdati nestanjeniti prin forumuri fara ca nimeni sa va zica nimic sau pe nume. De pilda, dumneata: Dai ochii peste cap si te rupi in figuri ca un confrate ti-a fost identificat ca atare. Vai, tato, lesin. Asta e ce te preocupa in ditamai discutia de aici sau de la alte nu stiu cate articole. Restul erau rezolvate. In tot forumul de pe contributors o intervenite majora, una: sa-ti aperi specia de deconspirare.

   Dragos Paul Aligica spune:12/10/2013 la 5:10 Domnule, un sfat: am cititi primul paragraf. Restul pomelnicului asta pe puncte, nu. Trecand in diagonala cu ochiul prin el vad ca te rupi in figuri si intrebari retorice. Zic retorice pentru ca eu sper ca dumneata nu ai geniala idee ca poti avea un dialog cu cineva punandu-i intrebari adanci care dovedesc ce mare capacitate argumentativa esti, dupa ce faci un pasaj de deschidere ca cel de mai sus. Ar denota prostie pura sa te astepti la dialog. Or dumneata inteleg ca nu vrei sa te ilustrezi aici ca prost pur. Dumneata ai pretentii.Ma rog, nu ti-a iesit de data asta. Dar uite, ca sa nu zici ca sunt rau: redu dumneata compunerea asta de mai sus la una sau doua idei esentiale. SI revino cu un mesaj asa, decent si concis, in care expui pe scurt ce te framanta si te ajutam daca avem cum. Daca nu, asta e. Cu si fara opinia dumitale argumentativa, oricat de greu ti-ar veni sa crezi, lucrurile merg inainte.

   Dragos Paul Aligica spune:14/10/2013 la 15:43 Da. Asa e. Era nevoie de interventia dumitale ca sa dam continut discutiei si sa o facem interesanta. Mersi. Daca as avea un leu pentru fiecare interventie ca a dumitale in care cate unul se trezeste sa comenteze cu privire la nedreptatea care se face idiotilor ca el daca sunt identificati ca atare, as fi cel mai mare filantrop. Mare noutate. Mai si insisti pe tipicul speciei in cauza. Las-o naiba, e lamurita lumea de la prima interventie.
   Ai ceva de spus la obiect, cum face majoritatea participantilor, spune. Bine, rau oamenii spun ce cred despre tema in discutie. Daca nu, din sutele de reactii in apararea imbecilitatii publice pe forumuri pe care le-am primit, nu stiu ce te face sa crezi ca reactia dumitale imi va schimba pozitia. PS Repet : v-ati invatat sa terorizati forumurile cu interventii aiurea’n tramvai si cand constatati ca mai pot exista si obiectii si contra-reactii, intrati in vrie si va aduceti brusc aminte ca exista niste reguli, niste norme, niste asteptari etc.

   Sursa : http://www.contributors.ro/fara-categorie/andrei-plesu/

Concluzii

Dupa mai mult de doua decenii de tranzitie spre nicaieri, societatea romaneasca actuala, seamana mai degraba cu un camp de lupta fantasmagoric din tablourile lui Hieronymus Bosch, in care nimic nu a mai ramas intreg, decat cu o democratie si o civilizatie europeana.


http://onlyhdwallpapers.com/art/paintings-death-apocalypse-hieronymus-bosch-classic-painting-art-desktop-hd-wallpaper-733946/

Altfel spus, fractura sociala generata in anii `90 se adanceste continuu iar societatea romaneasca isi pierde identitatea si se destructureaza din ce in ce mai accelerat. Pe e alta parte, nivelul de competenta sociala atins de catre politicienii si liderii de opinie ai momentului este sub nivelul exigentelor polemicii civilizate stabilite de catre englezi in anul 1890 (!).

Comunicarea din spatiul public (ziare, publicatii online, site-uri de stiri, forum-uri, etc.) nu a reusit sa se desprinda nici pana in prezent de cultura invectivei, respectiv de zona primitiva si viscerala a atacului la persoana emitentului opiniei, tehnica exersata pe scara larga in societate inca din anii '50, cand ura viscerala fata de dusmanul de clasa era singura forma de dialog social. Singura diferenta fata de trecut este aceea ca aceasta cultura a invectivei a fost adaptata noilor conditii aparute (cyberbullyng, etc.).

Principala cauza a acestei situatii este comportamentul inacceptabil si sinucigas al elitei intelectuale (intelectuali, lideri de opinie, jurnalisti, profesionisti, corporatisti, etc.) care, pe parcursul a peste doua decenii, prin coborarea sistematica a standardelor sociale, deontologice, oscilatie axiologica si comportamentala (o comparatie intre ce faceau si ce spuneau unii in 1990 si ce fac si spun acum este devastatoare pentru multi membri ai elitei actuale), nu a reusit sa impuna ferm in societate norme de conduita civilizate si europene si cu atat mai mult un sistem de valori european.

Decaderea, trivializarea si agresivitatea limbajului (si implicit agresivitatea sociala) este stimulata constant prin mass-media de catre jurnalisti, moderatori sau chiar de catre liderii de opinie. Pe de alta parte, arbitrii elegantei sociale (intelectuali, lideri de opinie, moderatori TV, moderatorii si administratorii ziarelor, site-urilor de stiri, forum-urilor,etc. ) au abdicat in mod nepermis de la rolul lor social.

Pe termen lung, consecintele sunt extrem de sumbre. Desi tara si oamenii ei au un potential recunoscut si in afara granitelor, societatea romaneasca este mai degraba un act ratat care mimeaza si democratia si civilizatia. Climatul social generat de catre mass-media si de catre mediul virtual tinde sa devina irespirabil, semn ca societatea romaneasca intra deja in faza de destructurare in care firavele tendinte centripete aparute in anii '90 si stopate atunci cu o brutalitate de Ev Mediu, au fost in sfarsit inlocuite cu tendinte centrifuge care sunt cu mult mai puternice.

Conform unor semnale multiple, semnale directe si indirecte, agresivitatea sociala de la noi (implicit intoleranta) este cea mai mare din Europa. Mai mult decat atat, in actualul climat social de la noi, axat pe cultura invectivei, atacul la persoana, suspendarea codurilor morale si deontologice si la nivelul de competenta sociala atins de politicienii si intelectualii momentului, este de asteptat o crestere a psihologizarii si psihiatrizarii spatiului public, a "diagnosticelor" psihologice si/sau psihiatrice de ocazie aruncate cu nonsalanta si la intamplare in spatiul public de catre actorii politici si sociali (recent, un post TV analiza profilul unui politician pe baza limbajului... non-verbal). Pe cale de consecinta, este de asteptat ca opiniile minoritare sa fie puternic taxate, emitentii lor sa fie marginalizati,  iar  dreptul la libera exprimarea a opiniei, desi prevazut in Constitutie, sa fie in realitate inhibat.

Societatea romaneasca incepe sa semene mai degraba cu o fortareata primitiva construita dupa mecanismul celebrei butade atribuita lui Napoleon, ajuns intr-o campanie in Egipt: " Soldatii in careu! Magarii si savantii la mijloc!", decat cu una europeana si civilizata.
In aceste conditii, mecanismul infernal al spiralei tacerii descris de catre Elizabeth Noëlle-Neumann si de Olavo de Carvalho (Spirala tacerii si banalizarea crimei) incepe sa actioneze din plin. Valorile normalitatii sociale raman in continuare minoritare si marginalizate, diferenta de opinie este puternic taxata, iar dialogul social ramane blocat.
La nivel general, societatea romaneasca a trecut  de la starea de "viitor de aur tara noastra are si prevaz prin secoli a ei inaltare" la starea de parabioza, "no chance, no solution, no future", in care este deposedata de trecut si nu are viitor deoarece prezentul este blocat intr-o piramida sociala rasturnata prin bulversarea si inversarea valorilor.
Singura speranta o reprezinta o hotarare a CEDO care stabileste responsabilitatea legala a unui site (si implicit ziar online, forum, etc.) pentru comentariile ofensatoare ale utilizatorilor.
Aceasta hotarare, inca singulara, ar putea constitui  un precedent si un punct de plecare pentru insanatosirea climatului online si chiar a climatului social otravit de la noi si aflat de peste doua decenii in cadere libera:

Regele adreseaza un apel catre Timisoara pe data de 18.12: "fiti pasnici" iar javra de Iliescu indeamna populatia in dimineata de 23.12 sa se impuste intre ei "puneti mana pe arme" si "la arme", daca nu gresesc, scria in prima editie a ziarului liber "Scanteia" (am vazut zilelele trecute un documentar)... ce diferenta Doamne... naivitatea ne face sa mai credem ca a fost revolutie in Bucuresti si restul tarii dupa 21.12... Armata dupa aceasta data trebuia sa-si stearga urmele murdare de la Timisoara creind haos in Bucuresti si restul tarii, oferind arme populatiei... asteptam ziua dreptatii... RESPECT pentru TIMISOARA, unde au existat singurii revolutionari, restul au cazut in plasa jocurilor murdare puse la cale de armata si cei care stateau pe TV (Iliescu, Roman, faimosii generali, actori, etc) si lansau lozinci, indemnuri si stiri oribile, ce curgeau toate de la o ora la alta (ex: s-a otravit apa - PANICA, se indreapta catre Bucuresti blindate cu teroristi - PANICA, suntem incercuiti, televiziunea va fi ocupata daca nu iesiti in strada - PANICA si multe altele, pe care cand le vezi acum la rece, iti poti da seama de nenorocirile comise de acestia)...

Site-ul italian Fanpage.it a realizat un film de scurt metraj menit să tragă un semnal de alarma vizavi de violenţa împotriva femeilor. Un experiment mai puţin obişnuit a dorit să reliefeze faptul că încă de mici băieţii realizează că nu trebuie folosită violenţa în nicio situaţie şi cu atât mai puţin sub forma violenţei domestice.
Jurnalistul Luca Lavarone a colaborat pentru acest film cu câţiva băieţi cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani şi cu o fată, pe numele ei Martina, care a jucat rolul prezenţei feminine. La început băieţilor li s-a pus întrebarea: „Ce vă place la ea?” Răspunsurile au fost diferite în funcţie de preferinţele fiecăruia, însă punctele comune au fost ochii, părul sau mâinile fetei.
Mai departe copiii au fost rugaţi să socializeze cu Martina exprimând feţe vesele, amuzante, iar băieţii au reacţionat cu multă naturaleţe. Însă la îndemnul scurt şi sec „Slap her!” (Pălmuieşte-o!), toţi băieţii au reacţionat cu surprindere pentru că au fost puşi în această situaţie jenantă şi nu au îndrăznit să facă uz de violenţă faţă de Martina.
„De ce?” este întrebarea retorică care stă pe buzele tuturor şi fiecare dintre ei are un argument propriu împotriva violenţei: „Nu voi face asta!” „Pentru că e o fată!”, „Pentru că nu trebuie să loveşti o fată!”, „Pentru că nu vreau să o rănesc!”, „Isus nu vrea să ne lovim între noi”, „Fetele nu ar trebui să fie lovite nici măcar cu o floare!”
Însă cele mai emoţionante cuvinte au fost rostite de băieţelul de 11 ani: „Pentru că sunt un bărbat!”, iar prin acest lucru înţelegem faptul că violenţa domestică nu trebuie să existe nici măcar în lumea copiilor.

Sursa: Youtube
Text: LiveBiz



Inca nu e pierduta speranta!