Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:34
Merită ascultat eternul Quizás, Quizás, Quizás. Chiar și în turcă.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:43
Adrian PAUNESCU, poet, senator
"Ca daca-n Romania nu-si are loc abuzul,/ Si se viseaza visul de a trai frumos/ E pentru ca el, primul, si-a aplecat auzul/ Spre muma-tara si spre durerile de jos./ El ne facu mai liberi si mai cu rost pe lume,/ Precum ne puse-n fata oglinda sa vedem/ Erorile cu nume si cele fara nume.../ De legea lui severa erorile se tem."
("Un cintec", "Scinteia", 26 ianuarie 1973)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:44
Mihai TATULICI, teleast
"Din aceasta idee, a secretarului general al partidului, s-a nascut o noua generatie a santierelor, o generatie devotata meseriei ei si menirii ei. Ca scriitor, am avut ocazia sa verific ce nou cimp de investigare literara a deschis aceasta noua realitate a santierelor tarii. Nu e vorba numai de ritmul foarte inalt al muncii pe aceste santiere; nu e vorba numai de entuziasmul oamenilor, ori numai de numeroasele momente de eroism, devenite fapt cotidian. (...) Dar este vorba, mai ales, de faptul ca oamenii despre care vorbesc au invatat, pe aceste santiere, ca ei nu fac numai zidarie, ci si zidire, ca ei nu inalta numai ziduri, ci fac, pur si simplu, munca de inaltare."
("Luceafarul", 28 ianuarie 1978)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:45
Florin PIERSIC, actor
"Cea mai sincera urare mi se pare a fi, totodata, cea mai simpla. Cea mai frumoasa urare trebuie adresata celui mai devotat fiu al partidului, celui mai important conducator modern din istoria moderna."
("Romania literara", 26 ianuarie 1978)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:45
Iosif Constantin DRAGAN, om de afaceri
"Ca roman stabilit in strainatate si cu un rost in mai multe tari din Europa si Africa, aducind prin aceasta servicii natiei din care ma trag, am privit si privesc conducerea actuala a tarii intr-o perspectiva istorica. Conducatorii ei au plasat-o pe un piedestal cum niciodata nu s-a intimplat in istoria sa milenara data fiind calitatea exceptionala a oamenilor si, in primul rind, a omului care tine in mina destinele tarii. Aceasta a creat o admiratie in inima romanilor de pretutindeni."
("Glasul Patriei", 10 septembrie 1971)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:46
Corneliu Vadim TUDOR, publicist, senator
"Este fiica prea iubita/ A acestui brav popor/ De luceferi strajuita/ Si de steagul Tricolor/ E Elena Ceausescu/ Suflet nobil si vibrant/ Mama buna, om politic/ Si prestigios savant/ Inteleapta-i este fapta/ Nazuind spre viitor/ Tot cu cinste sta in dreapta/ Marelui conducator."
("Urare de iarna", "Saptamina", 6 ianuarie 1984)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mar 15 Iun 2010, 19:48
Tudor OCTAVIAN, publicist
"Coloanele de demonstranti care de ziua eliberarii Romaniei de sub dominatia fascista raporteaza conducerii de partid si de stat, celui mai vrednic fiu al natiunii, tovarasul Nicolae Ceausescu, rezultatele concrete, palpabile ale unei politici de constructie multilaterala, aratind in fiecare domeniu al vietii economice cum sporeste cantitatea de bunuri si cum se perfectioneaza nivelul de trai, arata, in fapt, ideile noi de care se lasa patruns omul muncitor, un chip al formarii omului nou."
("Flacara", 25 august 1977)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 16 Iun 2010, 12:04
Peste 30.000 de copii din orfelinatele irlandeze conduse de Biserica au fost abuzati sexual, batuti si infometati de cei care trebuiau sa ii ingrijeasca, din copilarie pana la maturitate, potrivit The Times.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Mier 16 Iun 2010, 19:28
Maica Benedicta: CAIETUL DE LA VĂRATEC - CONVORBIRI ŞI CUVINTE DE FOLOS Aceasta carte postuma, cuprinde ultimele interviuri si insemnari ale Maicii Benedicta (acad. prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu-Busulenga) si a fost incuviintata ca atare inainte de trecerea dansei la cele vesnice (5 mai 2006). Volumul ii surprinde neconventional chipul duhovnicesc din urma: cultura se smereste in fata religiei, profesoara se implineste ca marturisitoare, stiinta se stralumineaza in bataia Duhului, cu fata spre vesnicie.
BIOGRAFIE: acad. prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu-Busulenga
S-a născut la 20 august 1920, la Bucureşti, ca fiică a juristului Nicolae Dumitrescu şi a Mariei Dumitrescu. După absolvirea liceului, urmează cursurile Facultăţii de Drept şi Litere a Universităţii din Bucureşti; în 1970 obţine titlul de doctor în filologie.
Face o frumoasă carieră universitară, începând din 1948, când este numită asistentă la Catedra de literatură universală şi comparată a Universităţii din Bucureşti; în 1971 devine profesoară universitară, iar în 1973 – şefă a catedrei.
Cursurile sale, impresionante prin erudiţie şi solemnitate, printr-un cult al valorilor umaniste oficiat într-un dezacord vizibil cu egalitarismul proletar promovat de regimul comunist, au ecou în rândurile studenţilor.
Decenii la rând, Zoe Dumitrescu-Buşulenga este o prezenţă luminoasă în viaţa publică. … In severitatea mediilor intelectuale se descifrează însă nu numai intransigenţa morală, ci şi o anumită iritare faţă de siguranţa şi aplombul cu care Zoe Dumitrescu-Buşulenga se manifestă ca om de cultură, ţinând conferinţe în faţa unor săli arhipline, apărând la televizor, conducând instituţii importante, călătorind în străinătate. In afară de profesorat, îşi asumă numeroase alte responsabilităţi: directoare a Institutului de Istorie şi Teorie Literară “G. Călinescu”, vicepreşedintă a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, preşedintă a Comitetului Naţional Român de Literatură Comparată, membră în Biroul Executiv al International Comparative Literature Association, visiting professor la Amsterdam, directoare a revistei Synthesis şi a Revistei de istorie şi teorie literară, membră a Academiei etc. O mică parte din energia intelectuală risipită de Zoe Dumitrescu-Buşulenga în spaţiul vieţii publice este captată în cărţi.
După 1989, rănită de injustiţiile pe care i le fac unii justiţiari improvizaţi, dezolată în urma morţii soţului ei, în care a avut un prieten apropiat, obosită şi bolnavă, îşi petrece cea mai mare parte din timp la Mânăstirea Văratec (loc de recluziune, cu o sută de ani în urmă, şi al Veronicăi Micle).
Operă de educaţie Principala operă a Zoei Dumitrescu-Buşulenga este una pedagogică. Printre beneficiari se numără nu numai sutele de studenţi pe care profesoara universitară i-a format de-a lungul anilor, ci şi sute de mii de nestudenţi, care i-au urmărit emisiunile la radio şi televiziune, i-au citit articolele, i-au audiat conferinţele. Români din mai multe generaţii s-au contaminat, fie şi temporar, de entuziasmul ei faţă de valorile culturii.
Când vorbea în public, despre Sofocle sau Shakespeare, despre Cântecul Nibelungilor sau Mioriţa, Zoe Dumitrescu-Buşulenga se transfigura, înălţând privirea spre cer şi declamându-şi frazele, cu patetismul inteligent al unui George Vraca. Nimic nu parea mai important, în asemenea momente, decât să aspiri spre ceva înalt, să-ţi menţii până la sfârşitul vieţii curiozitatea intelectuală si să-ţi asumi demn condiţia de fiinţă muritoare.
Ca specialistă în literatura comparată, Zoe Dumitrescu-Buşulenga a făcut şi operă de propagare a culturii române în străinătate (volumul Eminescu şi romantismul german, 1986 fiind ilustrativ în acest sens) şi, în general, a contribuit la o mai bună comunicare între culturi. Pentru merite de acest fel Universitatea din Viena i-a acordat, în 1988, prestigiosul Premiu “Gottfried von Herder”.
Numeroasele călătorii pe care le-a întreprins în străinătate n-au fost niciodată simple excursii. Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a comportat de fiecare dată ca un “trimis special” al culturii române, supunând unei observaţii competente monumentele din ţările vizitate, studiind peisajul, examinându-i pe oameni, în viaţa lor de fiecare zi, şi stând de vorbă cu personalităţi, astfel încât la întoarcerea acasă să aibă ce povesti compatrioţilor. A făcut, pe cont propriu, import de bunuri spirituale, aşa cum, de altfel, a făcut şi export.
Ce rămâne din tot acest demers? Rămâne foarte mult, chiar dacă este vorba de o contribuţie “invizibilă” şi greu de evaluat exact. Ca orice operă de educaţie publică, activitatea de mare anvergură desfăşurată de Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a difuzat în atmosfera culturală pe care o respirăm cu toţii, firesc, fără să ne gândim recunoscători la cei care au creat-o.
Cărţile publicate de Zoe Dumitrescu-Buşulenga trebuie citite cu gândul la această vastă operă de educaţie. Ele sunt doar scenariile unor spectacole din care au făcut parte, cândva, şi reacţiile publicului: priviri atente, momente de iluminare, aplauze.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 17 Iun 2010, 04:48
dolion a scris:
Corneliu Vadim TUDOR, publicist, senator
...Marelui conducator.
Majoritatea artistilor vremii (retineti că nu am spus „TOTI”!) au fost slujitori ai Curtii, că place sau nu place...
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 17 Iun 2010, 21:03
Doctorul meu ... Orarul e plin ... NU MAI ARE LOCURI LA PROGRAMARE PINA în anul 2020 .... Dr. Paulo Ubiratan, Porto Alegre, Rio Grande do Sul, într-un interviu acordat TV locale, a fost întrebat despre mai multe sfaturi pe care întotdeauna le-a dat ...
Întrebare: Exercitiile cardiovasculare prelungesc viata, nu? R: Inima ta a fost facuta pentru a bate de un numar de ori ... Nu-ti irosi bataile cu exercitii. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii nu va va face sa trãiti mai mult. Asta e ca si cum ai spune ca se poate extinde durata vietii masinii , daca o faceti sa mearga turata la maxim. Vrei sa traiesti mai mult? Trage un pui de somn! Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume? R: Tu trebuie sã întelegi logistica eficientei ... . Vaca ce manânca? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante. Deci, o friptura nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã . Vrei sa manânci boabe? Mãnâncã pui.
Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool? R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trage apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua! Î: Care sunt avantajele unui program regulat de exercitii fizice? R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere ... sunteti bine! Î: Fripturile sunt daunatoare? A: Nu m-ai ascultat! ... Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea raman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtor pentru tine? I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii? R: Categoric nu! Exercitarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune. Î: Ciocolata face rau? R: Esti nebun? ! E cacao! O alta legume! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit! Si tine minte: viata, nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sanatos acolo , cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia celalalt drum - bere într-o mânã - chips de cartofi în cealalta - mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând că ..... A MERITAT SA FACI CALATORIA! !
Daca a umbla inseamna a fi sanatos, postasul ar fi nemuritor .....! Balena inoata toatã ziua, mananca doar peste si bea apa si totusi e TARE GRASA.....!
REMEMBER:
Un iepure alearga, sare toata viata si traieste15 ani, broasca testoasã nu alearga NICIODATA si trãieste 450 de ani.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 17 Iun 2010, 21:18
Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar, odata a picat o grupa intreaga. Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA ! Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Notele tuturor vor fi mediate si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota A. Dupa primul test, notele au fost mediate si toti au primit un B. Studentii care au studiat intens au fost suparati, iar cei care au studiat mai putin au fost bucurosi. Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin. Media celui de-al doilea test a fost D! Nimeni nu mai era fericit. Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost F (picat) Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul ar fi picat in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
Nu putea fi o explicatie mai simpla.
Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:
"Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a muncit.
Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva. Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea, si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o."
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 19 Iun 2010, 19:19
In urma cu o jumatate de ora, un traznet a facut praf doua calculatoare ce erau pornite. Acum sunt pe un calculator salvat de la reciclare (nu m-am indurat sa-l arunc) si merge ca ochii mortului (am windows 98 pe el!!!). Pana luni cand intra la doctor cel performant, e bun si asta; nu stiu de ma tin nervii sa-i suport incetineala.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 19 Iun 2010, 19:26
dolion a scris:
In urma cu o jumatate de ora, un traznet a facut praf doua calculatoare ce erau pornite.
Auuu! Ce „noroc” pe capul tău!
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
yzzy
Numarul mesajelor : 1937 Varsta : 60 Localizare : Deva Data de inscriere : 16/01/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 19 Iun 2010, 20:42
dolion a scris:
In urma cu o jumatate de ora, un traznet a facut praf doua calculatoare ce erau pornite. Acum sunt pe un calculator salvat de la reciclare (nu m-am indurat sa-l arunc) si merge ca ochii mortului (am windows 98 pe el!!!). Pana luni cand intra la doctor cel performant, e bun si asta; nu stiu de ma tin nervii sa-i suport incetineala.
Când începe câte o furtună, soţul meu stinge tot: televizoare, calculator şi chiar şi centrala o opreşte. Că la oamenii săraci nici boii nu trag, zice el.
_____________________ Nimeni nu are dreptul să privească o altă persoană de sus, decât în momentul în care se apleacă şi îi întinde o mână pentru a-o ajuta să se ridice! Nu-ţi dori prea multe, nu o să ai unde le pune!
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Sam 19 Iun 2010, 23:45
A fost un traznet "din senin", cum se spune! Si eu obisnuiesc sa opresc electronicele cand sunt descarcari, dar asta m-a luat prin surprindere!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 24 Iun 2010, 10:41
Sînzienele - o sărbătoare solară a bucuriei Marcel Lutic
La fiecare sfîrşit de iunie, românii aşteaptă cu mare bucurie două sărbători: Sînzienele şi Sînpetru de vară. Ambele fac parte dintr-un scurt ciclu de renovare rituală a timpului, nu întîmplător aflîndu-se în preajma solstiţiului de vară, una din cumpenele prin care trece, personificat desigur, anul născut în noaptea Sfîntului Vasile. Astăzi, nu se putea altfel, cîteva cuvinte despre mult aşteptata sărbătoare a Sînzienelor.
Dintru început precizez că sub numele „sînziene" se ascund trei elemente strîns legate între ele. Primul se referă la zînele, de obicei bune, extrem de active în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sînzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori avînd importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zînelor cu acelaşi nume; în fine, ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica.
Imaginaţia populară a închipuit Sînzienele ca (pe) nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe cîmpii, aici, cel mai adesea, jucînd; sînt socotite zîne ale cîmpului, dînd puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încît acestea, în preajma sarbatorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întîmplător, dupa sărbătoarea Sînzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc.
În ajunul sărbătorii, spre seară, copiii adună sînziene şi le pun pe la porţile caselor, cîte una pentru fiecare căsean; se credea că a cui sînziană va fi veştejită a doua zi, acela va muri înaintea celorlalţi; alteori, se arunca o cunună de sînziene pe casă; dacă nu rămînea acolo, cel căruia îi fusese menită se aştepta la ce era mai rău.
Poporul crede că, în noaptea Sînzienelor, zînele umblă pe pămînt sau plutesc prin aer şi împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile oamenilor, apără semănăturile de grindină ş.a. Se spune că ar fi de ajuns ca oamenii să le nesocotească ziua, acţiunile lor benefice transformîndu-se radical, aceste zîne devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii; astfel, pedeapsa favorită a Sînzienelor pentru femeile care nu ţineau sărbătoarea de pe 24 iunie era pocirea gurii, în timp ce alte pedepse înfricoşătoare îi aşteptau pe bărbaţii care juraseră strîmb, despre Sînziene ştiindu-se că sînt mari iubitoare de dreptate.
În preajma Sînzienelor abundă practicile premaritale, fetele mari avînd şi ele obiceiul să arunce o cunună de sînziene pe acoperişul casei; cununa rămasă pe acoperiş era un motiv de mare bucurie pentru fata care o aruncase, aceasta aşteptîndu-se la un măritiş grabnic, poate chiar în acel an; cununa căzută era aruncată încă de cîteva ori, pentru ca fata măcar să ştie cîţi ani are de aşteptat! Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis de dimineaţă; emoţionată, ducea cununa în ocolul vitelor, aici, cu ochii închişi, dînd-o de mîncare unei vite; se spune că după cum arăta această vită, aşa urma să arate şi viitorul soţ. Alte fete mari puneau sînziene sub pernă, acest fapt atrăgînd, se zice, visarea ursitului. Dacă nici aşa nu le apărea ursitul, atunci, a doua zi, spre a fi măcar privite, fetele îşi prindeau buchete de sînziene în păr sau le puneau în sîn! În dimineaţa zilei de 24 iunie multe fete obişnuiau să se scalde în rouă, această adevărată apă divină. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, trebuiau respectate anumite condiţii: în zori, din locuri necălcate, babele strîngeau roua sînzienelor într-o cîrpă albă, de pînză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă; în drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuiau să întîlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, despre cine se spăla cu roua se spunea că va fi sănătos şi drăgăstos peste an. Alte fete obişnuiau în timpul zilei, considerat extrem de benefic, să se supună descîntecului de întors inima unuia către altul. Ce mai, o adevărată zi a dragostei!
Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sînziene", alte caracteristici specifice Sînzienelor, ne îndreptăţesc să considerăm această sărbătoare drept una a Soarelui. Nu întîmplător se spune că astrul zilei se află acum la „o mare răscruce", în dimineaţa Sînzienelor spălîndu-şi faţa, jucîndu-se pentru cîteva clipe şi apoi odihnindu-se.
Dragi prieteni, sper ca această sărbătoare solară a bucuriei să vă facă mai buni şi mai îngăduitori cu ceilalţi şi cu natura care ne înconjoară.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Joi 15 Iul 2010, 06:53
Sa mai trec si eu pe aici pe la mine pe-acasa! Noutati nu am in traista, nici nu stiu ce ar putea sa mai fie bine de acum incolo! Am observat ca incepe sa ma cuprinda incet-incet o lehamite de toti si de toate si asta nu e bine, cu atat mai mult cu cat nu-mi sta in caracter sa ma las prada depresiei. Si nu numai eu, toti cei din jurul meu manifesta o delasare periculoasa! S-ar putea sa fie din cauza apropierii concediului. Nu stiu ce sa zic, parca in alti ani nu era asa, era lumea mai voioasa!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 07:14
Am fost sambata in Bucuresti si m-am intors in aceeasi zi. Am avut parte de o caldura infernala; la intoarcere am gonit, sa intru cat mai repede in zona muntilor! Sambata asta trebuie sa merg din nou, poate se mai domoleste soarele!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:31
Ferocitate innascuta
In lagunele Insulei Marshall (Oceanul Pacific) traieste una din cele mai agresive specii de rechini, si anume rechinul gri sau rechinul-lup. Acesta traieste in haite de câte 10-12 indivizi si exemplarul cel mai impunator (care poate atinge lungimea de 2,5 metri) devine lider. Se stie, toti rechinii sunt ucigasi de meserie, dar aceasta varietate are o particularitate uimitoare. Atunci când nu exista nici o prada, o anume perioada de timp, conducatorul incepe, totusi, sa execute miscarile specifice unui atac. Inotatoarele se orienteaza intr-un anume mod, botul se ridica si rechinul-lup se repede spre o tinta imaginara. Aceste inutile miscari spasmodice sunt imediat imitate de membrii trupei, care incep si ei sa atace himere! Pare un fel de exercitiu al unui atac veritabil, dar in felul acesta se produce un consum gratuit de energie si implicit o crestere a poftei de mâncare... Pare un comportament nefiresc si pâna-n prezent nu exista o explicatie plauzibila. Poate ca rechinul-lup matur este dotat cu o furie permanentizata, menita sa demonstreze exemplarelor tinere cum sa atace orice le iese in cale.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:32
Ucenicie prin balet
Albinele lucratoare poseda o memorie topografica ("schita" tuturor traseelor favorabile spre zone cu flori bogate in nectar) si o asa-numita busola solara (pentru gasirea drumului cel mai scurt spre tinta). Simtului olfactiv floral i se adauga si mirosul coloniei proprii, pentru a depista existenta intrusilor dintr-o alta colonie. Daca acest lucru se intâmpla, se declanseaza lupte aprige pentru apararea teritoriului. Dar cum isi insusesc tinerele albine toate aceste invataturi vitale? In interiorul stupului, fiecare adulta are opt ucenice. Acestea o inconjoara si urmaresc un fel de balet al profesoarei, constând in vibratii diferite ale aripilor si miscari bine coordonate ale corpului. Fiecare element de coregrafie corespunde unui detaliu din activitatea de culegere a nectarului. Este o forma de completare a memoriei speciei cu memoria individului care are deja o experienta, dobândita si ea de la inaintasi. Daca nu ar avea un invatator, tinerele albine ar sti ce sa faca, dar s-ar expune primejdiilor si ar dobândi memoria individuala prin dramatice experiente personale. Or, instinctul de conservare impune aceasta dadacire prin dans, pentru ca recolta stupului sa fie cât mai mare.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:33
Trubadurul hipnotizator
Exista peste douazeci de varietati de crotal - sarpele cu clopotei -, toti extrem de veninosi (fac parte din familia viperidelor). Una din cele mai interesante caracteristici comportamentale este emiterea a doua tipuri de sunete, atunci când individul vrea sa atace. Un zgomot il fac multiplii clopotei din vârful cozii, iar celalalt este suieratul foarte puternic, emis cu gura larg deschisa. De ce are nevoie crotalul de acest duet? Atunci când se simte in primejdie, isi pune in miscare numai clopoteii, pentru avertizare. Aparent, atunci când el este pradatorul, prefera sa-si asurzeasca potentiala victima, s-o sperie si s-o faca sa-si gaseasca scaparea prin fuga... Dar ar fi absurd daca lucrurile s-ar petrece asa. Practic, cele doua zgomote puternice incremenesc rozatoarele sau sopârlele. Natura nu l-a inzestrat intâmplator cu aceasta mini-orchestra. Stridenta melodiei bifonice are un efect paralizant asupra sistemului nervos al prazii, care pare hipnotizata. Desi se deplaseaza suficient de repede, crotalul isi menajeaza astfel energia si implicit temperatura corpului - pe care si-o ajusteaza stând la soare.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:34
Triumful demnitatii
Exista sau nu o memorie ancestrala (a speciei) la elefanti? Se retrag acestia, atunci când simt apropierea mortii, in locuri secrete, mereu aceleasi, pentru a-si da duhul? Cu alte cuvinte, exista cimitirele elefantilor? Acest comportament al indivizilor care au atins vârsta de 55-60 de ani si care, nemaiputându-se apropia de nici o femela si hranindu-se din ce in ce mai greu, parasesc turma cu "demnitate" si agonizeaza in locuri stiute numai de ei pare sa fie o legenda. Au fost gasite aglomerari de schelete, dar fara pretiosii colti, ceea ce dovedeste ca s-a produs un masacru pentru comercializarea fildesului. Insa in culisele oricarei legende sta un adevar. Inaintând in vârsta, coltii se deterioreaza si produc dureri insuportabile. Leacul instinctiv este noroiul. Individul cauta zonele mlastinoase, se afunda in ele si devine prizonierul lor. Acolo moare, nemaiputând sa-si miste trupul de 4-5 tone. Si nimeni, nici cei mai inraiti braconieri, nu se apuca sa asaneze mlastini in cautarea fildesilor. Aceasta-i explicatia stiintifica, ipotetica. Singurele depozite certe de aceasta natura sunt cele ale mamutilor, conservate in gheturile siberiene. Si totusi, de ce este atât de raspândita sintagma "memorie de elefant"?
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:35
Cântecul supravietuirii
Pitulicea cu cap negru are unul din cele mai melodioase triluri, specifice speciei. De unde le stiu? Ornitologii au observat ca in primele saptamâni barbatusii se ocupa cu lectiile de muzica dedicate puilor, in timp ce femelele cauta hrana. Când au implinit sase saptamâni, odraslele pot imita destul de bine cântul parintilor. Dar nu se avânta departe de cuib, caci aud si melodii straine. Trebuie sa treaca mai multe luni pâna sa le memoreze si pe acestea, ca fiind ale potentialilor inamici. Dar ei sunt incapabili sa le reproduca. De ce? Fiecare pasare cântatoare are un circuit neuronal preprogramat pentru a memora si reproduce numai partitura speciei. Dar daca nu ar auzi niciodata trilurile tatalui, traind singuratici in captivitate, ce fel de sunete ar emite? Nu exista un raspuns cert. Melodia e dictata si de geometria corzilor vocale. Daca ar auzi numai croncanitul ciorii, l-ar putea imita? Bineinteles ca nu. Specialistii presupun ca puii ar deveni niste adulti cu vocalize neclare, ambigue, iar daca sunt lasati in salbaticie ar fi o prada usoara. Ar putea invata singuri sa zboare (memoria speciei), dar trilul specific (prin transferul memoriei individului matur) nu ar exista.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: POPASUL DOLION (II) Lun 19 Iul 2010, 16:36
Meteorologul care nu greseste
In interiorul grotelor unde se odihnesc, stând atârnati ca niste felinare stinse, liliecii asteapta prilejul cel mai favorabil pentru a iesi afara, la vânatoare de insecte. Dar prin specificul lor, grotele si pesterile au temperatura si umiditatea constante, iar curentii de aer sunt foarte slabi, aproape inexistenti. De unde stiu aceste inaspectuoase mamifere ca a sosit clipa sa iasa la atac? Oricât de izolate ar fi galeriile respective, o data ce presiunea atmosferica se modifica, se modifica si umiditatea. Când presiunea aerului in zona scade, creste umezeala; si numarul de insecte creste. Acest fenomen - observat in regiunea grotelor marine de pe costa de vest a SUA - este perfect receptat de lilieci, datorita unei glande situate in urechea mijlocie. Ca si multe specii de pasari, liliecii incep sa se agite când presiunea din exteriorul adapostului este mai mica decât in interior. Ei parca stiu exact când se strica vremea in largul oceanului, la câteva zeci de kilometri, si stiu ce influenta are acest fapt in zona litoralului. In acest caz, actioneaza numai memoria speciei.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.