Ştiri politice interne (I)

ostrovna a scris:

Anahoret, astia nu-s romani

Chiar asa?! Destul de trist...

Dan Nica dat afara din guvern, inlocuit cu Vasile Blaga.

Mircea Geoana, liderul PSD, a convocat Comitetul Executiv National. Cred ca vor sa rupa protocolul cu PD.

Informatia corecta este:

Premierul Emil Boc a anuntat coalitia PSD-PD-L ca il va remania pe ministrul de Interne social-democrat, Dan Nica. PSD are la dispozitie 24 de ore pentru a face o noua propunere pentru aceasta functie.
Daca PSD nu nominalizeaza nicio persoana, primul ministru va recurge la numirea unui ministru interimar, a subliniat Emil Boc.

Argumentele primului ministru:
1. Siguranta cetatenilor s-a deteriorat grav in ultimul, oamnenii se simt amenintat pe strada si in casa".
2. Am solicitat informatii de la ministrul de interne legate de faptul ca nu mai exista autocare de inchiriat in perioada alegerilor prezidentiale si aceste afirmatii nu s-au putut confirma
3. Afirmatiile au fost fara niciun fel de acoperire - o afirmatie grava ce pune sub semnul intrebarii legitimitatea alegerilor prezidentiale

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat, imediat dupa anuntul facut de primul ministru, ca Emil Boc, la ordinele lui Traian Basescu, intentioneaza sa-l numeasca interimar la Interne pe Vasile Blaga, care coordoneaza campania electorala al PD-L.

In acest moment, cheia Ministerului de Interne se afla la Traian Basescu, pentru ca presedintele este cel care semneaza decretul de numire in functie a unui ministru, la propunerea premierului.

Chiar daca PSD va propune foarte repede un nou ministru, decretul de numire in functie poate fi semnat cu intirziere, astfel incit ministrul interimar al Internelor, Vasile Blaga, sa poata face pregatirile pentru campania prezidentiala.

http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-6208891-emil-boc-propus-remanierea-ministrului-interne-dan-nica.htm?cfnl=

Comentariul meu: a-nceput deratizarea guvernului ?! La revedereeeeee psd!

Cristina a scris:

Informatia corecta este:

La revedereeeeee psd!

credeam ca tzii cu Duda - abia acuma m-am lamurit NU-S adept PSD si nici PDL..., dar, multa bafta in continuare itzi doresc... o sa fie bine ; fuoarte bine...

Da. S-a dat liber la fraudarea alegerilor. Va castiga candidatul PD-L.
Restul nu mai conteaza. Ca tara e in criza, ca guvernul se preocupa de orice altceva, numai de tara nu, ca isi dau suturi unii altora, ce conteaza ca tara se duce de rapa... Bla, bla, bla ... guvern, presedinte, tara se duce dracului.
Important e: "Sa fii mandru ca esti roman".

nicuvar a scris:

Da. S-a dat liber la fraudarea alegerilor. Va castiga candidatul PD-L.
Restul nu mai conteaza. Ca tara e in criza, ca guvernul se preocupa de orice altceva, numai de tara nu, ca isi dau suturi unii altora, ce conteaza ca tara se duce de rapa... Bla, bla, bla ... guvern, presedinte, tara se duce dracului.
Important e: "Sa fii mandru ca esti roman".

Nicule,cita nesimtire sa vezi ce-o sa fie de acum:(

Ce chestie s-o trezit Base azi dimineata cu fata la cearceaf,la naiba ca-mi vine sa-i trag una ,mai da nimeni nu poate face ceva?

Chiar suntem o tara vai mama ei?

Doamne fereste o intrat ala cu coarne in el (

Cristina, nu realizezi ca " La revedereeeeee psd!"
arunca Romania intr-o criza politica fara precedent?
Criza guvernamentala crezi ca ne trebuie?
Ai auzit ca a si crescut cursul leu/euro?
ca Isarescu (banca nationala) sta cu ochii ca pe butelie pe atacurile bancare speculative?

cactus a scris:

Cristina a scris:

Informatia corecta este:

La revedereeeeee psd!

credeam ca tzii cu Duda - abia acuma m-am lamurit NU-S adept PSD si nici PDL..., dar, multa bafta in continuare itzi doresc... o sa fie bine ; fuoarte bine...

Tin cu Romania, Tzeposule ! Adica numai cu cei care VOR si POT schimba ceva in tara asta, astfel incit sa se termine odata cu jafurile facute in "linistea" lui ilici (pretinul petro-liberalilor), cu economia bubuita de duduieli penale, cu (in)justitia promovata de un fost ministru de justitie cercetat penal (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/18571/Rodica-Stanoiu-stia-ca-incalca-legea-pentru-Manuela-Mitrea.html ), cu legile strimbe ale unui parlament strimb, cu un electorat manipulat grosolan si cu o clasa politica iresponsabila.

Cristina a scris:

Tin cu Romania, Tzeposule

Azi cu cine ţii? PD- L, PSD, Băsescu...

Suntem în a doua zi de criză guvernamentală, o criză de râs, dacă n-ar fi de plâns.
E atât de mare miza? Îi este atât de teamă lui Băsescu că pierde alegerile?
Este atât de iresponsabil? Încotro ne împinge omul ăsta?
România este pe marginea prăpastiei... ne dă şutul înainte?

Nicio altă dictatură nu este asociată mai mult cu teroarea, paranoia şi supravegherea maselor din romanul 1984 al lui George Orwell, ca România lui Ceauşescu. Oare este posibil ca moştenitorii acestei tiranii şi aliaţii pe care i-au câştigat pe drumul lor către putere, în special în zona afacerilor şi în mass-media, să fie pe punctul de a dezvolta o formă mai rafinată, dar la fel de sufocantă de control înregimentat, care îi va asigura României un loc important în manualele de ştiinţă politică ale secolului XXI?
Unul dintre secretele succesului lor a constat în abilitatea de a exploata vulnerabilităţile colective ale poporului român. O populaţie care, în urmă cu 60 de ani, era alcătuită într-un procent covârşitor din ţărani poate fi uşor exploatată de demagogi, în special pe fondul unor schimbări sociale rapide, precum o urbanizare lipsită de suportul unor instituţii capabile să modereze efectele dezordinii. Argentina a fost martora lansării mişcării peroniste în aceleaşi condiţii.

Dar, în România, îndepărtarea de pământ a fost însoţită de impunerea unei dictaturi necruţătoare, hotărâtă să dezrădăcineze acele valori care împiedicau statul totalitar să ia în stăpânire minţile oamenilor. Luate împreună, acestea au constituit o dublă lovitură pentru România, din care îşi va reveni după multe generaţii sau poate niciodată. Populaţia de astăzi este într-o stare psihologică precară, fragmentată şi incapabilă să articuleze sau să se pună de acord asupra unui set de valori publice care să-i permită să modeleze măcar o mică parte din destinul său naţional. Într-o ţară în care psihologii şi sociologii au fost, practic, interzişi în anii ’70, astăzi guvernanţii fac uz de o armată de angajaţi din aceste ramuri ale ştiinţelor sociale, dar şi din media sau din zona de management, pentru a dezvolta mijloace şi mai eficiente de a-i ţine pe români sedaţi şi, prin urmare, incapabili să-şi îmbunătăţească situaţia socială.

Experienţa comunistă oferă, în mod evident, un sprijin extrem de valoros pentru aceşti tehnocraţi ai puterii. Distrugerea instituţiilor şi a elitelor care au susţinut cu maxim devotament o moralitate colectivă a fost o pierdere devastatoare. Sistemul de valori al naţiunii a fost pervertit. S-au lansat atacuri împotriva familiei, a religiei şi asupra oricărei alte forme de ataşament pe care statul nu o putea manipula.

S-a dovedit curând, pe fondul regrupării artizanilor vechiului regim, că societatea românească este una atomizată în care funcţionează spiritul de turmă. În 1990 şi 1991, Ion Iliescu a mobilizat cele mai brutale elemente ale societăţii pentru a-i intimida pe aceia care nu doreau să continue să trăiască într-un stat în care prevalează regulile comuniste ale conformismului sufocant. O mare parte din societate a fost antrenată, de către tehnicienii comunişti, în efortul de a crea noi aranjamente pentru a menţine o ordine în care cei puţini îi exploatează pe cei mulţi, în care reformatorii din justiţie şi educaţie sunt ferm sancţionaţi, o ordine care să folosească cele mai ingenioase mijloace pentru a ţine la distanţă ideile noi şi a-i descuraja pe oamenii talentaţi să îşi dorească să folosească aceste idei pentru a schimba în bine România.

Au existat câteva perioade în care societatea s-a trezit din narcoză: 1996, 2004 şi, din nou, la referendumul din 2007, atunci când s-a dorit întreruperea preşedinţiei lui Băsescu. Au existat, de asemenea, începuturi ratate, cum a fost implicarea UE în afacerile interne ale României începând cu 1999: moştenirea majoră a acestui angajament a fost aceea de a impune, din exterior, o faţadă nouă, a structurilor pluraliste europene, pe care o elită locală abilă a golit-o de orice conţinut reformist. Momentele de luciditate populară nu au fost legate de vreun partid politic sau de vreun ONG, căci niciunul dintre acestea nu a rămas imun la sistemul de valori postcomunist, ci au fost momente realizate de media independentă care, vreme de câţiva ani, a contribuit la consolidarea conştiinţei civice.

Afost nevoie de câţiva ani înainte ca foştii securişti şi alte componente adaptabile ale vechiului regim să îşi dea seama ce profituri se pot obţine din media sau de capacitatea sa extraordinară de a controla minţile a milioane de oameni. Sub Ceauşescu, televiziunea fusese raţionalizată, iar presa scrisă era supravegheată în detaliu. Nu a fost de mirare deci că, la începutul anilor ’90, a erupt o avalanşă de publicaţii, multe efemere. A fost totuşi începutul presei independente. Cei care au dus-o mai departe au fost tineri energici şi ambiţioşi care nu au avut deschidere spre alte ocupaţii mai convenţionale. Au fost idealişti, au avut curaj, dar totodată au fost oportunişti şi egoişti şi nici pe departe imuni la avantajele oferite de ispitele bogăţiei şi ale puterii. Au fost câteva publicaţii care au tras guvernul la răspundere mai bine decât au reuşit partidele din opoziţie.

Dacă ritmul schimbării în România ar fi fost mai alert, atunci această presă scrisă ar fi putut să promoveze un simţ naţional autentic al opiniei publice, care să susţină o etică de responsabilizare a comportamentului în spaţiul public. O presă îndrăzneaţă, cu editori şi jurnalişti care să acţioneze ca tribuni ai poporului nu se poate autosusţine. Pentru a contesta oligarhia politicienilor transpartinici şi clientela lor economică, forţe proaspete ar trebui să se angajeze decisiv în arena publică din România.

Mai mult decât atât, UE ar trebui să dovedească mai multă fermitate şi luciditate în deciziile legate de acele schimbări care trebuie să devină prioritare, pentru ca România să beneficieze de un val de reforme care să-i permită să se comporte în mod responsabil, ca membru cu drepturi depline al Uniunii. În schimb, UE a prezidat un pseudo-proces de europenizare. România a absorbit legile, valorile şi procedurile de luare a deciziilor specifice Uniunii numai la nivel superficial şi declarativ. Un grup restrâns de actori locali şi-a creat o legitimitate proprie pe fondul iniţierii procesului de extindere. Ei s-au folosit de un anumit instrument al UE pentru a anula până şi acel minim progres realizat prin crearea unei societăţi axate mai mult pe valori. Este vorba despre privatizarea rapidă – terapia de şoc recomandată de Bruxelles.

Efectul asupra industriei media a fost instantaneu. Neoliberalismul economic s-a armonizat cu instinctele cleptomane ale deţinătorilor locali ai puterii. Rezultatul a fost dispariţia rapidă a presei independente şi înlocuirea ei cu un set de televiziuni şi publicaţii care răspund dorinţelor celor care le deţin.

Această presă a suferit o transformare spectaculoasă. A devenit un manipulator abil, scopul ei fiind acela de a întări pasivitatea unei societăţi care nu-i va mai contesta niciodată pe cei puţini care au confiscat puterea şi a căror ascensiune a început în 1989. Înainte de a-şi atinge obiectivele, această presă a creat pagube enorme calităţii vieţii publice, prin degradarea culturii şi împiedicarea oricărei reflecţii serioase asupra opţiunilor politice pentru viitor.

După 2000, românii au devenit numai spectatori, fără nicio posibilitate de a influenţa ritmul accelerat al schimbării, care a adus rate înalte de creştere economică, dar care a creat, pe de altă parte, averi personale spectaculoase şi alte inegalităţi frapante între clasa politică şi restul societăţii. Toate acestea s-au întâmplat pe fondul liberalizării economice sponsorizate de către UE. Era necesară existenţa unei economii competitive care să atragă investiţii şi care să transforme România, într-o bună zi, într-un membru de succes al UE.

A fost deci o cale accelerată de liberalizare politică şi reformă instituţională, elemente cheie în proiectul Uniunii de extindere către Est. Dar, pe parcursul celor şapte ani de negocieri, Bruxellesul a fost prioritar interesat de îndeplinirea criteriilor economice, nu a celor politice. UE a uitat că elita conducătoare postcomunistă se ocupase deja, de câţiva ani, de transferul valorilor statului în mâini private, în cele mai variate moduri.

Industria media nu putea rămâne imună la acest ritm al schimbării. Dimpotrivă, a fost una dintre cele mai profitabile şi inovative industrii, jucând şi un rol strategic, întrucât multitudinea de titluri tranşante din presă a tras la răspundere mai mult PSD decât pe oricare alte forţe politice.

Câteva trusturi au intrat în sectorul media din România. Unele au rămas, altele nu. Serviciul BBC World şi-a extins operaţiunile în 2003-2004 pentru a dispărea complet din România în decursul a cinci ani. Firmele străine nu aveau, însă, nicio strategie şi erau dispuse să facă unele concesii guvernului prin limitarea reportajelor critice în numele unui profesionalism sporit. De o şi mai mare importanţă a fost decizia unor elite locale care au încercat să profite de pe urma acestui amestec dezordonat, transferând avuţia statului în holdinguri private pentru a investi mare parte din câştigurile lor în operaţiuni media.

Aşa şi-au făcut apariţia, în prima jumătate a acestui deceniu, puternice holdinguri media. Nu asta a dorit UE atunci când s-a ostenit să facă remarce critice asupra mass-media. Jonathan Scheele, şeful delegaţiei UE la Bucureşti pentru cinci ani, a declarat în mijlocul unor negocieri că el se aştepta la apariţia unei prese normale competitive, finanţată din publicitate. Acest tip de venit e pe cale de dispariţie în ţările vestice, dar Scheele a asumat în mod evident că România ar fi incapabilă să evite un tip normal de capitalism, bazat pe o piaţă largă de consum, cu un excelent nivel al competiţiei între diferitele interese economice.

Dar lanţul Antenelor, prima construcţie media privată majoră, a anticipat tipul de monopoluri care vor apărea în diferite ramuri ale economiei, fără să ţină cont de mecanismele de reglementare a căror introducere fusese solicitată de către UE guvernelor.

Antena 1 a fost cea care a lansat reteţa talk show-urilor care expuneau lumea politică verdictului comentatorilor populişti. Talk show-ul lui Marius Tucă a oferit, noapte de noapte, o platformă de denunţare neinhibată a coaliţiei anti-PDSR care a ajuns la putere la sfârşitul anilor ‘90. Atacurile nocturne au avut în mod sigur o contribuţie la succesul alarmant al extremiştilor lui Vadim Tudor la alegerile din 2000.

În timpul primei guvernări PSD şi apoi a celei dominate de PNL, importante părţi din media electronice au simţit nevoia de a induce un dezinteres masiv în ceea ce priveşte politicul. Luptele pentru putere au fost tratate în termeni de telenovelă. Nu există chestiuni politice sau etice în joc care să determine direcţia viitoare pe care ţara să o urmeze. Sau, dacă sunt, pericolul corupţiei, derivei autoritare sau falimentul statului nu pot fi explicate în stereotipurile pe care străinii sau complicii lor locali le preferă – cei care refuză să dea României şansa de a se adapta lumii moderne în propriul său ritm şi în modul ei caracteristic.

Banalitatea, dispariţia bunului simţ, discuţia despre nimic şi aceeaşi galerie de figuri au dominat canalele TV. Mustăciosul de Savonarola a fost cel care l-a perpelit pe Băsescu, cel puţin trei nopţi pe săptămână, la Antenă. Pe lângă el, mai era şi tăcutul său asociat, mai cinic şi mai şiret, care şi-a folosit experienţa editorialistică pentru a arunca un ochi cinic asupra lumii politice, dar şi acel Peter Pan trecut de 30 de ani, miop şi chel, care părea că vinde o nouă pastă de dinţi senzaţională. Vocile independente au dispărut de pe canale.

Din 2008, Academia Caţavencu a încetat să mai reprezinte vocea curajoasă şi subversivă a celor care au rămas fideli în susţinerea unei platforme a schimbării. În încercarea de a păstra traiectoria hipioţilor îmbătrâniţi şi a figurilor nonconformiste, vândute însă unuia dintre cei mai deştepţi moguli economici, obiectivele AC au devenit predictibile. Tipul de nonconformist, neras, arătând un pic hippie – tipul studentului etern –, este întâlnit din ce în ce mai des în birourile ziarelor şi în studiourile televiziunilor. În comunism, asemenea figuri îmbrăcate casual ar fi fost ridicate de pe stradă şi trimise în Băragan pentru a săpa şanţuri. Aceşti tipi care arată asemenea disidenţilor radicali sunt de fapt profund conformişti. Ei pot scrie la ordin, pentru că nu au niciun set de valori fundamentale.

Ei ar râde dacă cineva le-ar reproşa că nu încearcă să descopere adevărul într-o anumită întâmplare. Pentru aceşti postmodernişti, este OK să mistifice adevărul, pentru că adevărul nu există, aşa cum valorile sunt numai un anacronism burghez.

Noii capitalişti împreună cu aliaţii lor politici au reuşit să creeze un proletariat media care este mai eficient în a-i păstra pe oameni pasivi şi inofensivi decât predecesorii săi din timpurile comuniste. Primul lor succes relevant a fost pe 30 noiembrie 2008, când doar 39% din electorat a votat. Aşa numita „clasă educată“ a dominat prin absenţă. Lipsa lor de angajament este tributară modului în care media private şi de stat au trivializat constant politica. Evident că, prin neimplicarea lor, partidele şi-au întărit forţele, reuşind să afecteze, într-o măsură tot mai mare, interesele fragilei clase de mijloc.

România ar putea experimenta într-adevăr ascensiunea unei noi forme de autoritarism, în care un popor docil sprijină un sistem în mod evident ostil propriei bunăstări, efectul fiind o marginalizare a sa. Nu avem de-a face cu niciun fel de intimidare sau coerciţie. În schimb, oamenii au comis o lovitură de stat împotriva lor înşile. Aceştia sunt adevăraţii copii pe care Elena Ceauşescu i-a invocat înainte de a fi executată, deşi nu a mai trăit să-i vadă în floarea vârstei. Sunt atât de mulţi tineri care au extenuarea şi cinismul celor de 60 de ani, deşi singura viaţă pe care ei au cunoscut-o cu adevărat este cea pe care o întâlneşti pe Youtube, Facebook sau alte platforme de socializare media.

Îşi au aceste apariţii macabre şi îngrijorătoare originile în comunism? Sau putem să identificăm sursele acestui rău în lunga perioadă de tranziţie de după 1989, atunci când speranţele de mai bine s-au epuizat pe fondul neîmplinirii lor? Sau a fost UE cea care a distrus speranţele, atunci când voci influente, precum cea a d-lui Scheele, afirmau cu ipocrizie că el lucrează împreună cu tot poporul, şi nu doar cu elitele Bucureştiului? În schimb, pasivitatea celor mulţi a permis ca o entitate presupus puternică, precum UE, să fie păcălită şi neutralizată de către gangsteri politici locali, într-un mod similar celui în care piraţii somalezi acaparează acum tancurile petroliere.

Oricare ar fi cauzele, este cert că acei jurnalişti cu o gândire independentă şi cu o abordare profesionistă a expertizei lor sunt o specie pe cale de dispariţie rapidă, mai ales în media naţionale. Astăzi, acei jurnalişti care se întâlneau în mod regulat cu ambasadorii UE în timpul procesului de aderare (şi care se considerau voci publice importante) se zbat din greu să-şi păstreze joburile. Unii au fost nevoiţi să devină translatori sau profesori ca pe vremea comunismului, semnalând că locul celor care au o gândire liberă nu este în media. Dan Tăpălagă este încă excepţia care confirmă regula, cel care sparge tiparele, reuşind cu agilitate şi tenacitate să găsească resursele pentru jurnalismul independent şi analitic.

Dar el este aproape ultimul mohican. Un întuneric politic se lasă asupra României. În aceste vremuri crepusculare, există destul zgomot, venind mai ales dinspre blogosferă. Sunt foarte mulţi tineri care spun prostii şi lansează atacuri cinice la adresa oricui insistă să spună că mai există lucruri pentru care merită să lupţi în România. Mă întreb chiar dacă unii dintre tehnocraţii puterii ar putea lua o pauză pentru a reflecta asupra faptului că au mers prea departe, reducând aproape o generaţie întreagă la stadiul de legumă. //

http://www.revista22.ro/articol-6122.html

A murit un mare ticălos: Nicolae Pleşiţă.
Am aflat din Evenimentul zilei că a murit acest torţionar odios, desigur, ţinut în viaţă, în ultimele luni, într-un sanatoriu al SRI, pe banii noştri. Citiţi despre rolul lui Pleşiţă aici ( http://tismaneanu.wordpress.com/2009/09/29/secuirtatea-a-fost-o-institutie-criminala-plesita-a-slujit-o-cu-sadic-zel/ ). Iată, un criminal moare nepedepsit, nederanjat de nimeni, probabil cu conştiinţa împăcată că nu şi-a făcut decît datoria! Cred că e sărbătoare în Iad!

Din pensia lui uriaşă pot fi plătite, acum, pensiile a zeci de bătrîni amărîţi.

http://morar.catavencu.ro/2009/09/30/a-murit-un-mare-ticalos-nicolae-plesita/

Cristina a scris:

A murit un mare ticălos: Nicolae Pleşiţă.

Chiar dacă nu-i fumos ce scriu: mi-ar fi plăcut să aflu că a fost omorât. Deh! Nimic nu-i perfect.

Ca şi când o criza economică şi una guvernamentală nu ar fi suficiente, consilierii bucureşteni s-au hotărât să işte şi o "criză locală" luându-se la bătaie în Primărie.

Aceasta nu este prima dată când peremistul face show în politică şi administraţie. Ne amintim cu toţii de incidentul din noiembrie 2008 când acesta i-a aruncat un pahar cu apă în faţă deputatului PDL, Anca Constantinescu, în timpul unei emisiuni televizate.

Dupa ce i-a "făcut-o" deputatei pedeliste, Marinescu a reuşit să pună la pământ câţiva jandarmi aflati ieri în Primărie.




Of, of, măi, măi!

Cea mai tare dovadă de democraţie, neică! Atunci când nu ne convine legea, o modificăm prin ordonanţă de urgenţă! Abia aştept ca mult iubitul şi stimatul nostru conducător, întâiul cârmaci al ţării, om de o inestimabilă valoare, Tovarăşul Traian Băsescu, va modifica şi Consitituţia printr-o lege organică fiindcă, deh! Omul (pardon, Tovarăşul Traian Băsescu) a mai crescut (în pretenţii) şi i-a rămas Constituţia mică (Constituţia ţării, că a lui este mică din naştere).

Un precedent ar fi în Cuba: Fidel Castro. Pentru a ajunge premier, a schimbat Constituţia Cubei, fiindcă el avea 33 de ani şi tâmpita aia de lege fundamentală spunea că o asfel de funcţie nu poate fi îndeplinită decât de persoane care au împlinit vârsta de 35 de ani.

Un articol interesant pe 9 AM:


Boc ii pune referendumul pe tava lui Basescu

Premierul Emil Boc a anuntat miercuri ca Executivul a modificat, prin OUG, Legea referendumului, astfel ca vor exista aceleasi sectii de vot pentru referendumul referitor la Parlamentul unicameral si pentru alegerile prezidentiale, economia realizata prin acest demers fiind de 11 milioane de euro.

Potrivit premierului, prin noua ordonanta va exista "posibilitatea ca, in aceleasi sectii de votare si cu utilizarea a acelorasi birouri electorale, sa se realizeze si alegerile prezidentiale si referendumul pentru Parlamentul unicameral". "Asta inseamna o economie la bugetul de stat de aproximativ 11 milioane de euro", a informat Emil Boc, citat de NewsIn.

"Pana acum legea permitea sa se organizeze doua birouri electorale, doua comisii in aceeasi sala sau in sali diferite care sa dea buletinele de vot. Acum, prin aceasta modificare, aceeasi comisie, acelasi birou electoral, va intreprinde ambele proceduri administrative, si pentru alegerea presedintelui Romaniei si pentru cea care vizeaza referendumul pe care intentioneaza sa-l organizeze seful statului. Acest lucru se aplica la orice tip de referendum, indiferent cand va fi organizat el, cu ocazia alegerilor prezidentiale, cu ocazia alegerilor parlamentare sau cu alte alegeri europarlamentare care vor avea loc de aici inainte in Romania", a explicat seful Executivului, precizand ca se vor "economii substantiale" la bugetul de stat.

O alta modificare a Legii referendumului acceptata miercuri in Guvern stipuleaza ca Parlamentul trebuie sa se pronunte prin aviz consultativ cu privire la decizia sefului statului de a organiza un referendum consultativ, pe o problema de interes national intr-un interval de 20 de zile.

"In acest moment, in lege nu exista un termen in care Parlamentul sa se pronunte, ceea ce practic ar putea pune in dificultate aplicarea unei prevederi constitutionale si a unei prerogative care apartine sefului statului. Am precizat doar ca, prin lege, se stabileste ca intr-un anumit interval de timp, 20 de zile, Parlamentul sa dea un raspuns cu privire la initiativa sefului statului. Dreptul suveran al Parlamentului de a spune da sau nu, pozitiv sau negativ avizul, acest lucru ramane la latitudinea Parlamentului, ca for legislativ suprem al poporului roman", a explicat Emil Boc aceasta noua prevedere.

Potrivit unor surse guvernamentale, OUG nu a fost avizata favorabil de ministerul de Interne, care are competente pentru organizarea alegerilor.


Doamne, câtă grijă are Tovarăşul Traian Băsescu de banii bietei noastre ţărişoare!

Citat :

O alta modificare a Legii referendumului acceptata miercuri in Guvern stipuleaza ca Parlamentul trebuie sa se pronunte prin aviz consultativ cu privire la decizia sefului statului de a organiza un referendum consultativ, pe o problema de interes national intr-un interval de 20 de zile.

Tare Boc ăsta, dom-le! Prin ordonanţă de guvern dă ordine şi Parlamentului. Mai are să dea o ordonanţă şi pentru Dumnezeu ca să nu plouă la referendum şi totul este perfect!
A... şi câte un curcubeu la fiecare ieşire a Tovarăşului Preşedinte din Palatul Său... să-l aibă ca pod când traversează Dâmboviţa.

Anahoret a scris:

Premierul Emil Boc a anuntat miercuri ca Executivul a modificat, prin OUG, Legea referendumului, astfel ca vor exista aceleasi sectii de vot pentru referendumul referitor la Parlamentul unicameral si pentru alegerile prezidentiale, economia realizata prin acest demers fiind de 11 milioane de euro.

Cind vine vorba despre consultarea electoratului si despre economisirea banului public, sunt total de acord cu orice fel de masura guvernamentala . Respect pentru premierul Boc!
ps: nu am vazut pe nimeni atit de revoltat atunci cind guvernul tariceanu dadea og-uri pe banda rulanta (mai ales in ultimele zile de mandat) pentru a modifica legea petrolului (!!!) -de exemplu- in scopul jafului ... Dar -in ura oarba pentru Base- ce mai conteaza daca judecam cu unitati de masura diferite, nu-i asa asa ?!

Cristina a scris:

ps: nu am vazut pe nimeni atit de revoltat atunci cind guvernul tariceanu dadea og-uri pe banda rulanta (mai ales in ultimele zile de mandat) pentru a modifica legea petrolului (!!!) -de exemplu- in scopul jafului ... Dar -in ura oarba pentru Base- ce mai conteaza daca judecam cu unitati de masura diferite, nu-i asa asa ?!

Păi nu erau PD-L-ii făcuţi pară că executivul şuntează legislativul cu ordonanţe de urgenţă? Bag seama că au luat notiţe iar ei acum fac mai dihai! Vorba aia: ruşine profesorului care nu este întrecut de elevi!

Anahoret a scris:

Cristina a scris:

ps: nu am vazut pe nimeni atit de revoltat atunci cind guvernul tariceanu dadea og-uri pe banda rulanta (mai ales in ultimele zile de mandat) pentru a modifica legea petrolului (!!!) -de exemplu- in scopul jafului ... Dar -in ura oarba pentru Base- ce mai conteaza daca judecam cu unitati de masura diferite, nu-i asa asa ?!

Păi nu erau PD-L-ii făcuţi pară că executivul şuntează legislativul cu ordonanţe de urgenţă? Bag seama că au luat notiţe iar ei acum fac mai dihai! Vorba aia: ruşine profesorului care nu este întrecut de elevi!

Asa este, insa eu ma uit si la efectele acestor ordonante: spune-mi -te rog- o singura ordonanta a PDL-ului care sa modifice o lege doar in scopul vadit al jafului national si a resurselor Romaniei.
Aud?

Ia una la nimereală!
De ce naiba se dau atâta peste cap? Au ajuns la fundul sacului şi au nevoie de bani pentru campanie electorală. Stai să treacă "viitura" şi să vezi ce-o să ne aştepte la anul! Eu, unul, sunt hotărât să fac un chef monstru de Revelion, pentru că pe următorul nu ştiu dac-am să-l mai prind!

Cristina, nu pari a fi atât de naivă încât să crezi că există vr-un politician care să se răsucească noaptea-n somn grija poporului.

Toţi, dar absolut toţi, sunt puşi pe jaf! Nu vezi că ăştia fac orice ca să-şi asigure condiţiile optime pentru "manevrarea" campaniei electorale? Mai vorbeşte vreunul de criză? PUŢIN LE PASĂ! ÎI INTERESEAZĂ SĂ RĂMÂNĂ/SĂ AJUNGĂ LA CIOLAN, CA SĂ POATĂ FURA ÎN CONTINUARE!

Nu vezi că sunt atât de orbiţi încât sunt în stare să facă din România o ţară neguvernabilă, numai să pună mâna pe putere, respectiv să rămână la putere? ÎI DOARE-N FUNDUL CURŢII DE NOI!

Anahoret a scris:

Cristina, nu pari a fi atât de naivă încât să crezi că există vr-un politician care să se răsucească noaptea-n somn grija poporului.

Ma intereseaza mult prea putin cum par ... inclusiv tie, sorry.
Insa pot sa spun cum sunt: SATULA de cei care au avut puterea in mina timp de 20 de ani si care si-au batut joc de ea si de noi!
Vreau sa vad PDL-ul la putere timp de minim 4 ani, pentru ca este singurul partid care mai poate schimba ceva in bine. Este singurul partid care promoveaza, care are si mai ales care tine cont de opinia unor politicieni onesti precum Cristian Preda sau Sever Voinescu. Este singurul partid care vrea -de facto- sa (se) reformeze si sa modernizeze statul. Este singurul partid care mi-a dat un reprezentant pe care sa-l votez in cunostinta de cauza si care sa-mi prezinte un raport de activitate periodic. Este singurul partid care AZI se lupta - la propriu- cu un intreg sistem perimat. Este singurul partid care mi-a dat un presedinte ce a devoalat mizeria ascunsa sub presul ultimilor legislaturi pesedisto-penaliste. Este singurul partid care m-a facut sa prefer scandalurile generate de dezvaluiri, in locul linistii jafurilor pesedisto-penaliste. Este singurul partid capabil sa democratizeze Romania.
ps: eu CRED ca exista politicieni onesti -putini, ce-i drept- si mai ales CRED ca acestia sunt cei pe care trebuie sa-i sustinem, prin vot! A duce lucrurile la extrem ( generalizind fie intr-un sens sau altul) sau a ne baga capul in nisip de deznadejde, nu mi se pare a fi - nici constructiv, si nici adecvat - daca ne dorim sincer ca Romania sa fie o democratie solida.

Eu cunosc personal un deputat si un senator si pot sa spun cu mana pe inima ca nu le pasa deloc de tara si popor. Doar de interesul lor.

Mihaela a scris:

Eu cunosc personal un deputat si un senator si pot sa spun cu mana pe inima ca nu le pasa deloc de tara si popor. Doar de interesul lor.

Sunt convinsa, Mihaela, ca asa sunt - majoritatea, din pacate: altfel nu ajungeam azi in halul in care am ajuns ...Eu nu cunosc si nici nu tin neaparat sa cunosc personal vreun parlamentar. Dar (vreau) sa cred ca exista si politicieni onesti, chiar daca sunt o minoritate. Asa sunt eu, mai optimista, deh ...

Cristina a scris:

Mihaela a scris:

Eu cunosc personal un deputat si un senator si pot sa spun cu mana pe inima ca nu le pasa deloc de tara si popor. Doar de interesul lor.

Sunt convinsa, Mihaela, ca asa sunt - majoritatea, din pacate: altfel nu ajungeam azi in halul in care am ajuns ...Eu nu cunosc si nici nu tin neaparat sa cunosc personal vreun parlamentar. Dar (vreau) sa cred ca exista si politicieni onesti, chiar daca sunt o minoritate. Asa sunt eu, mai optimista, deh ...

Cristina, cunosc persoanele respective de foarte mult timp (fosti colegi de scoala). Parintii, fosti sefi prin PCR, dorinta de putere cat incape si foarte multa lipsa de caracter. Evident ca primeaza doar afacerile proprii. Ceea ce ma mira este dorinta unor persoane de a le intra in gratii, deoarece stiu sigur ca mai bine isi taie o mana decat sa ajute pe cineva. Daca ar putea sa profite, atunci DA. Celalalt trebuie sa fie mandru ca a ajutat un politician. Poate sa primeasca chiar si un multumesc.
Dar poate ca n-or fi toti la fel...

Cristina a scris:

Este singurul partid care m-a facut sa prefer scandalurile generate de dezvaluiri, in locul linistii jafurilor pesedisto-penaliste.

Mihaela a scris:

Cristina a scris:

Mihaela a scris:

Eu cunosc personal un deputat si un senator si pot sa spun cu mana pe inima ca nu le pasa deloc de tara si popor. Doar de interesul lor.

Sunt convinsa, Mihaela, ca asa sunt - majoritatea, din pacate: altfel nu ajungeam azi in halul in care am ajuns ...Eu nu cunosc si nici nu tin neaparat sa cunosc personal vreun parlamentar. Dar (vreau) sa cred ca exista si politicieni onesti, chiar daca sunt o minoritate. Asa sunt eu, mai optimista, deh ...

Cristina, cunosc persoanele respective de foarte mult timp (fosti colegi de scoala). Parintii, fosti sefi prin PCR, dorinta de putere cat incape si foarte multa lipsa de caracter. Evident ca primeaza doar afacerile proprii. Ceea ce ma mira este dorinta unor persoane de a le intra in gratii, deoarece stiu sigur ca mai bine isi taie o mana decat sa ajute pe cineva. Daca ar putea sa profite, atunci DA. Celalalt trebuie sa fie mandru ca a ajutat un politician. Poate sa primeasca chiar si un multumesc.
Dar poate ca n-or fi toti la fel...

Nu sunt toti la fel, Mihaela: eu de-asta il tot dau de exemplu pe acest senator tinar, Urban Iulian (spre disperarea unora ) . Citi senatori si deputati fac ca el si isi publica pe blog -periodic- raportul de activitate parlamentara, pentru ca cei care l-au ales si votat sa-l judece in cunostinta de cauza?! Citi renunta la privilegiile de parlamentar, considerind deja un privilegiu faptul ca lumea a avut incredere in ei?! Citi parlamentari se afla in contact direct si permanent cu cei care i-au ales si nu numai?! Eu cred ca sunt (foarte) putini!