ŞTIINŢA - DUMNEZEU

abbilbal a scris:

(2) ADEVARATII_OAMENI_DE_STIINTA_AU_CREZUT__.pps

trebuiau sa creada, altfel nu erau bagati in seama Oricum, prin faptul ca au descoperit niste adevaruri, au incalcat indemnul divin "crede si nu cerceta"

res a scris:

...au incalcat indemnul divin "crede si nu cerceta"

Dar interesant este că nu au elaborat îndemnul : "cercetează şi nu crede"

abbilbal a scris:

Emil Condor a scris:

Normal că tu n-o vezi!
Parcă esti cel ce ai pornit topicul, nu?
Dacă o vedeai, puneai titlul diferit.

Eu nu mă numesc şi nu m-am numit...

Diaporevomenos

Ai dreptate, am fost gresit vorbind despre tine drept initiator al acestui topic.

res a scris:

...prin faptul ca au descoperit niste adevaruri, au incalcat indemnul divin "crede si nu cerceta"

"Crede si nu cerceta" - Nu există astfel de îndemn "divin"! Niciunde!
Adică spusele alea pot fi în gura lui "X" sau "Y" dar fără niciun suport..
Să nu spuneti că există asa ceva în Biblie pentru că nu este adevărat.
Acolo scrie: "Cercetati toate lucrurile si păstrati ce este de folos". Chiar asa!

creaţioniştii utilizează legea ştiinţifică cauză-efect. Această lege, care este universal acceptată în toate ramurile ştiinţei, relatează fiecare fenomen ca efect al unei cauze. Se acceptă principiul că niciodată efectul nu este calitativ şi cantitativ mai mare decât cauza sa.

Deci un efect poate fi mai mic şi niciodată mai mare decât cauza sa. Folosind raţionamentul cauzal [1], rezultă postulatele creaţionismului ştiinţific:

1. Spaţiul nelimitat al universului a fost implicat de o Primă Cauză infinită.

2. Timpul fără sfârşit a fost implicat de o Primă Cauză eternă.

3. Energia enormă a universului a fost implicată de o Primă Cauză omnipotenţă.

4. Legăturile universale implicate de o Primă Cauză omniprezenţă.

5. Complexitatea infinită a universului este implicată de o Primă Cauză omniscetă (atotştiutoare).

Din aceste postulate, concluzionăm că Prima Cauză a tuturor lucrurilor trebuie să fie infinită, omnipotentă, omniprezentă şi omniscetă.

Conceptele sistemului ştiinţific care reprezintă suportul modelului creaţionist (model considerat azi mult mai bun decât cel evoluţionist în explicarea apariţiei universului) sunt prezentate în continuare:

a. Cauză şi efect. Acest principiu a fost tocmai discutat. Un Creator omnipotent este Unul adecvat pentru Prima Cauză a tuturor efectelor observabile în univers.

b. Relativitatea. Einstein a scos în evidenţă faptul că lungimea, poziţia, timpul şi mişcarea în lume sunt relative şi nu absolute. Aceasta argumentează că universul nu poate fi absolut prin el însuşi, şi că nu poate fi independent sau să aibă o existenţă absolută. Rezultă că el nu se poate produce pe el însuşi şi că el trebuie pus în existenţă de o putere omnipotentă externă, Creatorul său, Creatorul fiind standardul absolut.

c. Mişcarea. Universul nu este static, orişiunde în spaţiu şi în orice timp se produc modificări de procese şi fenomene. Fiecare materie este compusă din particule în continuă mişcare.

Această faptă argumentează o Cauză omnipotentă pentru o astfel de energie şi mişcare, şi de asemenea pentru o creaţie completă în trecut, în acord cu modelul creaţionist.

d. Conservarea energiei. Energia este o entitate fizică fundamentală şi există în varietăţi de forme convertibile una în alta. Orice există în spaţiu şi în timp este energie şi orice lucru care se produce reprezintă o conversie de energie. Legea conservării energiei (energia poate fi convertită dintr-o formă în altă, dar nu poate fi create şi nici distrusă), reprezintă cea mai importantă lege ştiinţifică, acceptată în prezent de toţi specialiştii.

Principiul conservării energiei confirmă cel mai puternic modelul creaţionist ştiinţific şi anume: “Creaţia a fost terminată în trecut şi se conservă în prezent”.

e. Echivalenţa masă-energie. Interconvertibilitatea materiei şi energiei, este una din cele mai mari descoperiri ale sec. XX-lea. Materia acum este considerată ca o formă de existenţă a energiei, astfel că suma masă şi energie trebuie să se conserve în reacţiile nucleare. Această conservare, este prezisă de modelul creaţionist.

f. Clasificarea şi ordonarea. Acest concept ştiinţific susţine că lucrurile şi fenomenele naturii pot fi aranjate în sisteme de clasificare ordonate. Astfel de sisteme sunt: sistemul elementelor chimice a lui Mendeleev, taxonomia biologică a sistemului lui Linné, aranjarea tabelară a componentelor atomului, etc.

Această posibilitate de clasificare şi ordonare este prezisă de modelul creaţionist, care consideră că odată create categoriile fenomenelor naturii acestea nu se mai schimbă. Nu acelaşi lucru îl pot susţine evoluţioniştii când se referă de exemplu la clasificarea biologică, în care caz nu s-ar mai şti după sistemul lor unde începe demarcaţia între diferitele mamifere, sau mamifere şi peşti, etc.

g. Procesele. Fiecare unitate a materiei în univers interacţionează în variate căi cu alte unităţi ale materiei sau energiei. Universul este dinamic, forţele sunt în interacţiune, evenimentele se produc, energia este utilizată. Toate acestea arată că în univers există o ordine şi un scop, aşa cum prezice modelul creaţionist.

h. Forţele şi câmpurile. Interacţiunea în natură depinde de trei tipuri de forte şi de câmpuri asociate lor: forţele electromagnetică, gravitaţională şi nucleară. Toate aceste forte se pare că au activat de la începutul universului la fel ca şi în prezent. Nu există nici o evidenţă că aceste trei forte au evoluat înspre formele actuale.

i. Interdependenţa cu mediul. În natură sistemele normale sunt integrate cu mediul lor înconjurător. În domeniul organic, selecţia naturală acţionează ca un mecanism conservativ, astfel încât să se menţină relaţia iniţială cu natura.

Mediul înconjurător cuplat cu selecţia naturală, constituie un element cibernetic pentru conservarea lucrurilor create şi balansează modificările locale ale naturii prin feed-back. Acest aspect este prezis de modelul creaţionist.

k. Legea entropiei. Toate procesele în natură în timpul schimbării energiei dintr-o forma în alta, arată că energia disponibilă pentru efectuarea lucrului mecanic este în continuă scădere. Astfel, în timp ce prima lege a termodinamicii susţine că energia nu poate fi distrusă, a doua lege a termodinamicii (adică legea entropiei) ne arată că energia scade mereu spre nivele de utilizare din ce în ce mai coborâte.

Modelul creaţionist prezice acest lucru şi anume că direcţia de schimbare a universului se face de la un sistem iniţial perfect spre un sistem imperfect.

Implicaţiile modelului creaţionist.

În acord cu acest model ştiinţific, toate sistemele majore şi toate categoriile din natură, incluzând stelele şi galaxiile, au fost create de la început, fiecare cu o structură distinctă pentru ca să servească unui scop distinct. Pe de altă parte, acest model prezice că stelele şi galaxiile nu se schimbă în sensul că ele ar putea să treacă spre un nivel superior de dezvoltare, şi aceasta din cauza legii entropiei care nu permite creşterea nivelului de dezvoltare şi deci evoluţia spre nivele ierarhic superioare a sistemelor solare şi a galaxiilor.

Modelul creaţionist afirmă:

Pământul este singura planetă ce are hidrosferă, atmosferă şi litosferă, şi de aici o concluzie posibilă că pământul este singurul corp din univers capabil să susţină toate formele de viaţă inclusiv cea umană. Astfel, modelul creaţionist include explicit conceptul de scop.

Creatorul a intervenit în creaţia Sa cu un scop, nu capricios sau la întâmplare. El a planificat şi a creat universul, cu particule şi molecule, având legile şi principiile lor, cu stelele şi galaxiile lor, cu plantele şi animalele create pe pământ şi în final cu oamenii aşezaţi de la început pe pământ.

http://www.creationism.info.ro/pagini/cs/cs4.html

Cristina, principiul cauzei prime, al principiului unic sau al unului a(u) fost enunţat(e) încă din antichitate şi tot de atunci se caută răspunsuri. Deocamdată nu s-a găsit nimic satisfăcător. Deci nu este nimic nou.

În plus, în creaţionism există două curente.
Unul ar fi cel neintervenţionist, potrivit căruia Dumnezeu a creat "toate cele văzute şi nevăzute", a dat impulsul iniţial şi, de atunci, lumea se dezvoltă după legi proprii, fără intervenţia divinităţii.
Al doilea, cel intervenţionist, consideră că, după ce Dumnezeu a creeat lumea nu stă de-o parte ci se implică în mersul ei.

Personal, sunt adeptul primului curent. Iar aici îşi găseşte loc şi evoluţionismul.
Adică mi se pare firesc ca Dumnezeu, după ce a creat lumea şi a stabilit nişte legi, să o lase să-şi urmeze drumul. Ca un exemplu foarte simplist, ar fi o aplicaţie informatică destul de simplă în momentul în care a fost creată, dar care-şi îmbunătăţeşte performanţele pe măsură ce rulează. Sau ca un animal: porneşte de la ceva extrem de simplu (două celule) dar în timp evoluează şi devine din ce în ce mai complex.

Anahoret a scris:

Cristina, principiul cauzei prime, al principiului unic sau al unului a(u) fost enunţat(e) încă din antichitate şi tot de atunci se caută răspunsuri. Deocamdată nu s-a găsit nimic satisfăcător. Deci nu este nimic nou.

Anahoret, ma scuzi ca am postat ceva care pentru tine "nu este nimic nou", dar care poate fi interesant pentru altii.

In rest, sunt de acord cu tine.

Anahoret a scris:

[....] în creaţionism există două curente.
Unul ar fi cel neintervenţionist, potrivit căruia Dumnezeu a creat "toate cele văzute şi nevăzute", a dat impulsul iniţial şi, de atunci, lumea se dezvoltă după legi proprii, fără intervenţia divinităţii.
Al doilea, cel intervenţionist, consideră că, după ce Dumnezeu a creeat lumea nu stă de-o parte ci se implică în mersul ei.

Personal, sunt adeptul primului curent. Iar aici îşi găseşte loc şi evoluţionismul.[....]

in primul caz ideea de Dumnezeu ca autoritate suprema fata de care toti trebuie sa "aiba frica" ar fi lipsita de sens in ritualurile si practicile religioase, ca mijloc politic de supunere a maselor

Cristina a scris:

Anahoret, ma scuzi ca am postat ceva care pentru tine "nu este nimic nou", dar care poate fi interesant pentru altii.

D-asta-mi place mie de tine!

res a scris:

in primul caz ideea de Dumnezeu ca autoritate suprema fata de care toti trebuie sa "aiba frica" ar fi lipsita de sens in ritualurile si practicile religioase, ca mijloc politic de supunere a maselor

Salut Res! Bine-ai revenit!
Poţi să fii mai explicit? Nu prea înţeleg ce legătură are ce-am scris eu cu ce ai răspuns tu.

Anahoret a scris:

res a scris:

in primul caz ideea de Dumnezeu ca autoritate suprema fata de care toti trebuie sa "aiba frica" ar fi lipsita de sens in ritualurile si practicile religioase, ca mijloc politic de supunere a maselor

Salut Res! Bine-ai revenit!
Poţi să fii mai explicit? Nu prea înţeleg ce legătură are ce-am scris eu cu ce ai răspuns tu.

in cazul "primului curent" , religia ca mijloc politic de supunere a maselor n-ar mai avea sens .
Nu te-am combatut, ci doar am adus in discutie un aspect, care mie mi se pare cam ilogic

Ritualurile şi practicile religoase ar fi destul de logice şi într-un caz şi în celălalt: fie pentru a te apropia de divinitate şi a încerca să-i înţelegi legile, fie pentru a atrage graţia divină în îndeplinirea anumitor dorinţe.

Că unii au făcut bani din asta şi au stăpânit masele... iarăşi este adevărat. Iar asta s-a întâmplat încă din Antichitate. Oracolul din Delphi, spre exemplu, fiind cea mai mare şarlatanie. Nici acum nu ducem liplsă de vindecători şi de clarvăzători...

Noapte bună Res! Ne-om mai citi şi mâine!

Anahoret a scris:

Cristina a scris:

Anahoret, ma scuzi ca am postat ceva care pentru tine "nu este nimic nou", dar care poate fi interesant pentru altii.

D-asta-mi place mie de tine!

Aprecierea este reciproca .

Anahoret a scris:

Ritualurile şi practicile religoase ar fi destul de logice şi într-un caz şi în celălalt: fie pentru a te apropia de divinitate şi a încerca să-i înţelegi legile, fie pentru a atrage graţia divină în îndeplinirea anumitor dorinţe.

Că unii au făcut bani din asta şi au stăpânit masele... iarăşi este adevărat. Iar asta s-a întâmplat încă din Antichitate. Oracolul din Delphi, spre exemplu, fiind cea mai mare şarlatanie. Nici acum nu ducem liplsă de vindecători şi de clarvăzători... [....]

a da vina doar pe cei care practica astfel de ritualuri intr-un anume scop politic este de fapr o diversiune pentru a abate atentia de la cauza principala si anume comanda politica venita de la nivel inalt

Nu prea se spune despre Dumnezeu, dar este ştiinţă!

http://www.tenthdimension.com/medialinks.php

Din păcate nu este accesibil decât celor care se descurcă cu engleza....

Anahoret a scris:

Nu prea se spune despre Dumnezeu, dar este ştiinţă!

E unul din multele nume ce le poartă El si se potrivesc perfect.
Păi, toată cunoasterea vine de la El, nu-i asa?

Corect! Eu mă refeream că în prezentare nu se pomeneşte de Dumnezeu.
Însă îmi place cum noi, oamenii, zgâriem coaja lumii încercând să ajungem la miez!

Măcar şi pentru atât şi sunt bucuros că nu m-am născut pisică!

Uite cum se leagă toate!
Tocmai scrisesem mesajele de mai sus şi am găsit asta pe mail. Este una dintre versiunile complete ale poveştii. Variante prescurtate mai primisem. Am postat-o aşa cum a venit mesajul original, fără să-l mai aranjez.






Într-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…

Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare

Esti crestin, nu-i asa, fiule?
Da, dle, spune studentul
Deci crezi in Dumnezeu?
Cu siguranta
Dumnezeu e bun?
Desigur, Dumnezeu e bun.
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
Da
Tu esti bun sau rau?
Biblia spune ca sunt rau.

Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
Da, dle. As incerca.
Deci esti bun.
N-as spune asta.
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…

Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?

Studentul tace.
Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
Pai…, da, spune studentul
Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
De unde vine Satana?
Studentul ezita. De la Dumnezeu.
Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
Da, dle.
Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
Da
Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.

Din nou, studentul nu raspunde.
Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
Da
Deci cine le-a creat?

Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
Da, dle profesor, cred.

Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
Nu, dle. Nu L-am vazut.
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
Nu, dle, nu L-am auzit.
L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
Nu, dle, ma tem ca nu.
Si totusi crezi in el?
Da.

Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.

Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
Dle profesor, exista caldura?
Da
Si exista frig?
Da, fiule, exista si frig.
Nu, dle, nu exista.

Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.

'Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperaturi mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.

Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.

Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.

Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?

Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.


De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite? Poti explica in ce fel?

Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?


Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.

Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?

Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.

Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?


Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….

Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?

Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.

La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.

Profesorul s-a asezat.








PS: Studentul era Albert Einstein.

Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….

Anahoret a scris:

Nu prea se spune despre Dumnezeu, dar este ştiinţă!

http://www.tenthdimension.com/medialinks.php

un fel de ...intoarcere la origini (".")

Anahoret a scris:

Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.

Diaporevomenos a scris:

Înţelepciunea si cunoaşterea sunt doua daruri oferite de Duhul Lui Dumnezeu ca sa poată omul sa-L cunoască mai mult si mai bine, pe Cel ce creat Cerurile si Pământul.

eh, rahat pe băţ...

De ce şi "pe băţ"? E ceva special dacă e "pe băţ"?

Emil Condor a scris:

De ce şi "pe băţ"? E ceva special dacă e "pe băţ"?

Poţi să-l ţii doar de un capăt.
De regulă de ăla opus celui unde-i rahatul...

Cercetatorii de la CERN au reusit sa ciocneasca doua fascicule de protoni la o viteza incredibil de mare recreand big-bang-ul.
CERN a recreat explozia aflata la originea Universului cu ajutorul celui mai mare accelerator de particule din lume (Large Hadron Collider/ LHC).

http://stirileprotv.ro/stiri/international/incredibil-vom-vedea-big-bang-ul-pe-30-martie.html

Numai ca s-ar putea sa fie de rau, zic unii (n.r. aka Nostradamus).

http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/big-bang-ul-de-la-geneva-nostradamus-a-prezis-sfarsitul-lumii.html