POPASUL DOLION (III)

Am trecut pe "acasa" sa vad ce mai e... recitind cele scrise de Ion, pot spune ca tinereii se inteleg bine, asta si pentru ca nu au dat de greu, pana acum... cat vom fi noi prin preajma, nici nu le va fi greu!
Nu pot spune ca ne onoreaza prea mult cu prezenta, ginerele e invatat sa se descurce singur... de la 18 ani a ramas orfan si uite ca nu a luat-o pe alte cai... din punctul acesta sunt multumit de alegerea fiicei mele, e un baiat cu "capul pe umeri".
I-am dat de inteles ca oricand poate gasi in noi sprijin, dar nu cred ca va apela la el... sa dea Domnul sa nu aiba nevoie niciodata!

Dragii mei,
Traiasca Academia Romana care ne da vesti bune, interesante si datatoare de speranta!
Se pare ca pana acum, band tzuica, noi am actionat cam din intuitie !
Ceea ce n-a fost rau, desi uneori ne-a fost cam rau...
Acum avem problema clara !!!
Sa actionam stiintific si consecvent !
Important este sa avem materialul didactic la indemina...
Toate urarile de bine !

TUICA de PRUNE.

Primele băuturi distilate au fost fabricate de eschimoşi în urmă cu 3000 de ani, prin fermentaţia unor alge. Licoarea avea multiple utilizări terapeutice.
La noi, tradiţionala ţuicǎ de prună, de o tarie între 22-25 grade (numa...) era odinioara folosită în vindecările miraculoase ale unor boli de inimă, de stomac şi biliare.

Combate bolile de inima

Biochimistii americani au dovedit ca o enzima prezenta in cactusul Karroll viridis enoae, este regasita in tuica de pruna, in cantitati de 8 ori mai mari.
Enzima are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe arteridele capilare coronariene, vasele care aduc sangele la inima.
Este prezenta in alte 120 de medicamente naturiste diferite, cu rol in prevenirea arterosclerozei si implicit a infarctului miocardic, medicamente care sunt foarte scumpe in SUA, Canada si Marea Britanie (depasesc in medie 140 de dolari pentru o cura de 45 de zile).
Consumarea zilnica a 50 ml tuica de pruna este o eficienta metoda de a reduce probabilitatea de aparitie a unor boli de inima datorate arterosclerozei.
Acest tip de profilaxie are un pret de 14.000 de ori mai mic decat in cazul unei medicatii naturiste cu extract de cactus, ambalat in SUA.

Antianemie

Cercetatorii germani au descoperit ca in extractele distilate de pruna exista 6 tipuri de substante cerute de celulele rosii sanguine, rapid absorbabile in stomac, o data cu vaporii de alcool.
Aceste substanţe, prezente din abundentǎ in tuica, pot creste cu peste 120% viteza de producere a hemoglobinei si chiar a producerii de hematii (celule rosii ale sangelui, care transporta oxigen).
In plus, ţuica de pruna are un bogat conţinut in fier, nucleul metalic al hemoglobnei din globulele rosii.
Dar acest lucru nu inseamna nici pe departe ca anemia se previne cu tuica, in lipsa unei alimentatii corespunzatoare recomandate de medic.
Dimpotriva, un consum zilnic de tarie de pruna fara o alimentatie adecvata, poate avea efecte nefaste chiar si pentru un organism sanatos.

Reglarea funcţiilor hepatice

Ţuica de prună slaba contine o anumita cantitate de vitamine A,B,C,D1 si D2, nedegradate termic si absorbabile intestinal, cu o eficienta crescuta, atunci cand temperatura bauturii este apropiata de cea a sangelui (37,5 C°).
Acesta este un motiv pentru care tuica de pruna fiarta, nu foarte fierbinte, este, in ciuda celor crezute, benefica functiilor hepatice, avide in anotimpul rece de vitamine si saruri (sunt exclusi cei care sufera de afectiuni hepatice cauzate de alcoolism).
Se recomanda tuica de pruna slaba in dischinezii biliare, probleme de decongestionare hepatica (disfunctii ale ficatului cauzate de slaba irigare cu sange a acestuia), constipatii cauzate de factori alimentari.

Precautii:
1. Tuica de pruna poate avea efecte magice pentru sanatate numai in conditiile in care este preparata curat.
2. Nu se recomanda ca „terapia cu tuica” sa devina un obicei. Aceasta „traditie" se poate usor transforma intr-un viciu extrem de periculos.
3. A mari doza terapeutica de tuica poate conduce la alcoolism. Priviti tuica drept un medicament si aveti fata de ea atitudinea care se impune.

Terapia cu ţuică

Mic dejun
Este total exclus a se consuma orice fel de tarie inainte sau dupa micul dejun ! Exceptie fac cei care sufera de forme nespecifice de tahicardie (cresterea frecventei batailor inimii)
si hipertensiune netratabila, datorita unui stres psihic puternic.
Acestora li se indica sa consume 30-40g slanina, urmata de un paharel de maximum 40 ml de tuica fiarta de pruna, „data peste cap”. Persoanele care lucreaza in conditii de temperaturi scazute li se recomanda 50-60 ml „pruna” dupa un mic dejun bogat in grasimi. [deci bacii ardeleni, dragutzii, sunt cu secole de stiinta inaintea cercetatorilor de la Academie]

Dejun
Tuica de pruna slaba (nu alte tarii) este indicata ca aperitiv inainte de servirea mesei.
Alcoolul si, mai ales, sarurile minerale, favorizeaza absorbtia unor elemente benefice, prezente numai in fructul de pruna, inainte de inceperea dejunului. Din acest motiv, este absolut necesar ca tuica sa fie servita cu 10-15 minute inainte de masa de pranz (care poate contine elemente ce pot bloca absorbtia unor principii active proprii, regasite numai in tuica de pruna).
Cantitatea ideala de tuica (de 22-24°) servita ca aperitiv nu trebuie sa depaseasca 50-60 ml pentru barbati si 25-35 ml pentru femei.
Nu se recomanda servirea de vinuri tari in timpul dejunului si nici dupa dejun.

Cina
Inainte de cina, se poate servi un paharel de tuica de pruna ceva mai tare (30-35), maximum 50 ml pentru barbati si 40 ml pentru femei, bautǎ incet, inainte cu 20-25 minute de masa. Nu este recomandat a se consuma nici un fel de bauturi distilate dupa servirea mesei de seara.

Text: Marius Radu, cercetator Academia Română

dolion a scris:

Dragii mei,
......
Terapia cu ţuică

Mic dejun
... 50-60 ml
Dejun
... 50-60 ml pentru barbati si 25-35 ml pentru femei.
Cina
... 50 ml pentru barbati si 40 ml pentru femei, bautǎ incet, inainte cu 20-25 minute de masa.

Hai sa traiesti, Dolion, hâc! Dau noroc cu bere, vad ca Emil nu ne-a pregatit materialul pentru terapie..

Mihaela a scris:

dolion a scris:

Terapia cu ţuică

Hai sa traiesti, Dolion, hâc! Dau noroc cu bere, vad ca Emil nu ne-a pregatit materialul pentru terapie..

Oh, pe mine să mă scuzati acum că am intrat fără să sun la poarta popasului, nu stiam că sunteti în tratament!

Scuze, Mihaela!
Se pare că trebuie să aduc un set de pahare potrivit ocaziei,
vreau să spun... tratamentului.

O analiza pertinenta.
Germania deasupra tuturor. România dedesubtul tuturor.

by Mihai Giurgea

[b]In final, a rămas unul singur.

In filmul Highlander, nemuritorii își tot tăiau capetele unii altora, pana când rămânea unul singur. Care desigur, neputând sa-si taie singur capul, este declarat câștigător.

Exact așa s-a întâmplat si cu Uniunea Europeana. La început erau o grămada de prostănaci, care se amețeau cu idei socialiste: solidaritate europeana, șanse egale, granițe libere, voturi egale in Parlamentul European. Niște idioțenii nerealiste, care s-au prăbușit la prima criza: pentru ca toate drepturile astea nu sunt gratis. Costa – si costa enorm! Pe banii cui? Pai ai firmelor private, desigur: de aceea in toata Uniunea Europeana taxele au sărit pana la cer.

Duelul de încălzire.

Primul "nemuritor" care si-a luat jucăriile si a plecat, a fost Marea Britanie. Pentru ca economia britanica se bazează de vreo 200 de ani, pe serviciile financiare si pe investițiile străine: Londra este (alături de Hong Kong si Singapore), cel mai bun loc de pe Pământ, in care poți sa deschizi o firma. Daca englezii ar fi adoptat modelul social european si ar fi crescut taxele - adio investiții străine, adio economie britanica. Așa ca, ia duceți-va dracului cu prostiile voastre socialiste! Noi o sa ne facem uniunea noastră, cu frații americani.

Măcelul.

După aia, au fost decapitați rapid "nemuritorii" mai mici si mai tăntălăi (esticii si sudicii): care s-au înghesuit la Bruxelles in decembrie, in speranța stupida ca vor fi scoși din criza de către cei mari. Dar au rămas cu gura căscata: in loc sa le dea, boșii le-au cerut sa scoată ei bani (si anume, vreo 50 de miliarde de euro). Hai repede, pana nu ne suparăm! N-o sa uit niciodată fata uluita a președintelui român, Traian Băsescu, când si-a dat seama ca "prietenii europeni" n-or sa-l ajute cu nimic, ba dimpotrivă, o sa-l afunde si mai adânc, ca sa scape ei. Imbecilii ăștia mici chiar crezuseră in poveștile cu egalitatea. Hahaha…

Bătălia finala.

La sfârșitul lui decembrie 2011, mai rămăseseră doar doi mari: Angela Merkel si Nicolas Sarkozy (celebrul cuplu Merkozy). Așa ca cei doi au hotărât ca, după Revelion, toate tarile din UE sa introducă in Constituțiile naționale o limita a datoriei. O chestie excelenta, zic eu: pentru ca spulbera toate iluziile socialiste. Adio bunăstare pentru toți (care fost posibila doar prin creșterea deficitului) si adio egalitate: pai din clipa in care ti se ordona ce sa scrii in Constituție, nu prea mai poți fi numita tara independenta.
Dar lovitura de gratie a venit după Revelion. Franța si-a pierdut ratingul AAA, Germania nu. Ratingul, de fapt, a fost doar o formalitate: era clar de multa vreme ca economia Franței trage sa moara, sub povara cheltuielilor sociale, in timp ce programul dur de austeritate impus de Angela Merkel a ținut economia Germaniei pe linia de plutire.
Așa a dispărut cuplul "Merkozy". Franța a fost decapitata: nu mai are nici un cuvânt de spus. Germania a rămas singură, liderul de necontestat al Europei.
Iar Europa sociala, așa cum o cunoșteați, e terminata pe veci.

Adio, Uniunea Europeana. Începe Imperiul Europa!

4 milioane de kilometri pătrați, 500 de milioane de oameni, 16.242 de miliarde de dolari anual.
Niciodată in istorie, vreun stat cu suprafața si populația Uniunii Europene nu a dispărut atât de repede. UE este mai mare decât Imperiul Roman: dar Roma a rezistat 1400 de ani. Uniunea Europeana doar…20 ani. E cel mai mare eșec politic din toate timpurile.
Ce dovada mai buna decât asta, ca Europa sociala a fost un vis stupid, ca protecția sociala este o otrava pentru orice stat si ca socialiștii sunt niște nebuni periculoși care trebuie eliminați cat mai rapid?
Timp de 20 ani, socialiștii au avut pe mână resurse imense si putere de decizie absoluta: praful si pulberea s-a ales!

Deutschland uber alles!

Noua Ordine Europeana va fi decisa de Germania. Germania e marele câștigător al războiului economic: nu pentru ca a învins pe cineva, ci pentru ca e singura rămasă in picioare in fata crizei. Celelalte tari nu vor mai fi consultate, nici măcar de forma.
Acum doi ani vorbeam de barca de salvare germana, in care nu vor încăpea decât câteva tari: Austria, Ungaria, Cehia, Olanda, poate si Polonia. Ele vor fi nucleul dur al noii economii europene. Ele își vor limita datoria externa prin Constituție – pentru ca așa vrea Germania. Ele vor scoate in afara legii protecția sociala – pentru ca așa vrea Germania.
Nu-ti convine? Pai scufunda-te in haos, război civil, foamete. Sau aveți impresia ca o tara ca România o sa scape ea singura, in vârful muntelui, cu miorița, cu naiul si cu brânza ei? Hahaha…
Așa cum are un câștigător net, criza are si un perdant net: coada cozilor, prostul proștilor, râsul lumii, sclavul sclavilor. Acest perdant absolut se numește România.

Un nou pact Ribbentrop-Molotov.

Care de data asta, va fi respectat cu sfințenie de ambele parți. Germania are nevoie disperata de resurse – pe care Rusia le are. Rusia are nevoie disperata de tehnologie – pe care Germania o are. Sa le ia cu forța? Pai au încercat deja in 1940: si e nerentabil. Nici una din ele nu poate supraviețui singura in fata concurentei americane si chineze. Mai ales ca in jurul Chinei, sunt mulți alți producători, chiar mai ieftini: Taiwan, Singapore, Malaiezia, Thailanda, India. Competiția e pe viața si pe moarte.
Protestele antiglobalizare sunt stupide, pentru ca economia s-a globalizat deja. La fel criminalitatea. Statele n-au încotro, decât sa se adapteze – sau sa dispară.

Un secol de fier.

Urmează o dictatura de dreapta cum n-ați mai văzut. Nu una naționala: ci globala. Nu una infantila, cu marșuri si drapele militare, ca in secolul 20: ci una a eficientei, a banului, a firmelor private. Una in care armata si politia nu vor mai fi ale "poporului": ci ale celor care le plătesc salariile (așa cum e normal). O dictatura in care stăpânii nu vor purta pistol si decorații, ci costum și cravată. Dar te vor condamna la moarte mult mai simplu, din fata calculatorului. In timp ce dau mana cu tine, iți zâmbesc si-ti spun: regret, nu avem nimic de lucru pentru o persoana ca dumneavoastră. Mă tem ca apăreți pe lista neagra.
Urmează o dictatura in care criminalii de stânga nu vor fi trimiși in lagăre, ca in secolul 20: ci transformați in bănci de organe pentru cei bogați. Sângele si organele sunt o resursa prețioasa: e neprofitabil sa le irosești, când poți să le vinzi.
Urmează o dictatura unde va domni o singura lege: a capitalului, a competiției libere, a exploatării. Sărăntocii si incompetenții deja au fost doborați de criza: imaginați-va o cizma, care le va strivi acum fața. Nu pentru o zi sau un an: ci pe vecie. Criza nu se va mai termina niciodată.

Obișnuiți-va cu secolul 21.

Mihai Giurgea | 27 ianuarie 2012

Cine este si Mihai Giurgea asta?
Precis ca astea de mai sus sunt luate de pe ceva blog, ca nu-mi vine sa cred ca poate sa apara, asa ceva, decat pe astfel de cale.
Oricum, Giurgea e doar un moftangiu cu pretentii. Face cu ou si otet pe socialisti, doar ca, la sfarsit sa condamne "capitalismul", de care habar nu are, egalandu-l cu tirania:

Citat :

Nu una infantila, cu marșuri si drapele militare, ca in secolul 20: ci una a eficientei, a banului, a firmelor private. Una in care armata si politia nu vor mai fi ale "poporului": ci ale celor care le plătesc salariile (așa cum e normal).
[...]
Urmează o dictatura unde va domni o singura lege: a capitalului, a competiției libere, a exploatării. Sărăntocii si incompetenții deja au fost doborați de criza: imaginați-va o cizma, care le va strivi acum fața. Nu pentru o zi sau un an: ci pe vecie. Criza nu se va mai termina niciodată.

De, educat precis de comunisti!

Da, am cautat date despre Giurgea si m-am lamurit... cred ca o sa renunt la citit aiureli!
Daca o sa am chef de citit, ma voi intoarce la cartile tineretii mele... voi fi mai castigat!

dolion a scris:

Daca o sa am chef de citit, ma voi intoarce la cartile tineretii mele... voi fi mai castigat!

Adicatelea Giurgea nostru critica pe socialisti, pe drept, dar apoi termina ca si unul care a avut de mentor pe Marx!
Daca e vorba de cartile tineretii, Giurgea ar trebui sa inceapa cu cele carti ale tineretii civilizatiei (si in viteza doar mentionez), bunaoara cu Platon si Republica, si sa treaca prin Moore cu Utopia si Hobbes cu Leviatanul, inainte de a ajunge la Marx.Ca de Montesquieu or Locke se vede ca nici macar nu a auzit macar. Ar trebui sa inteleaga ce e aceea civilizatia vestica, pe scurt, civilizatie care aduce dreptul si libertatea individului in prim plan, in contrast si opozitie cu tendintele guvernului, indiferent de culoare ori istoric.
Problema nu e de stanga sau de dreapta in Europa, ci doar de guvern. Europa a terminat-o- inainte sa inceapa (revolutiile ce au urmat celei americane au sfarsit tragic)!- cu individualismul si drepturi si consecintele legate de acest concept, si s-a abandonat in bratele guvernului atotmantuitor. Din prizma aceasta, dreapta sau stanga sunt cam acelasi lucru, ambele fiind de fapt conceptii strict legate de statism, de conceptia ca guvernul e solutia. Nu e de mirare ca in Europa nici un guvernant nu a afirmat vreodata ceea ce Reagan a declarat, anume ca guvernul e problema, nu solutia:





Statismul e cel care striveste in picioare, si nu e "dictatura de dreapta" cum o numeste el, statism care urmareste utopia din tineretea civilizatiei ( de altfel, nu mai exista tara "capitalista", bazata pe economie libera de piata!). Statismul nu e de stanga sau de dreapta, e utopic. Iata tirania, pentru ca e intr-adevar o tiranie, la care Europa, si poate intreaga lume, va fi supusa!

PS
totul e intereant, zic eu, totusi atentie de la sec. 45

ANTARCTICA, PREA RECE PENTRU NOI.
România a abandonat stația donată de australieni. Un SRL nu poate strânge 20.000 de euro pe an. Bulgarii cheltuie 300.000 de euro

Autor: Radu Ţuţuianu

Moartea cercetătorului Teodor Negoiță, în 2010, a însemnat și retragerea totală din stația Law-Racoviță, din nord-estul Antarcticii. Academia a respins proiectul, deși toate cheltuielile nu depășesc câteva zeci de mii de euro. România este reprezentată în Antarctica de un SRL, Guvernul neavând nicio implicare. Stațiile celorlalte țări sunt finanțate din surse guvernamentale.

ANTARCTICA
Oamenii de știință au mai multe misiuni pe continentul înghețat: cercetări biologice, cele legate de poluarea globală, dar și de prospectare a resurselor minerale
Omul de știință Teodor Negoiță ne-a lăsat o moștenire fabuloasă, singura bază românească de cercetare din Antarctica. Australienii ne-au oferit-o cadou, statul român nu a dat doi bani pe ea, iar actualii administratori privați nu mai știu cum să continue expedițiile polare. Prin comparație, guvernul de la Sofia își finanțează stația cu 300.000 euro anual.

Bază donată

În 2006, australienii au cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele lor de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii. La semnarea acordului de donare a fost prezent și un ambasador al României, ceea ce i-a făcut pe australieni să creadă că statul român devine administrator al stației Law-Racoviță.
De fapt, succesul în negocierile cu australienii se datorează strădaniilor unui singur om, cu inițiativă privată, exploratorul Teodor Negoiță. Pasiunea lui pentru cercetarea polară a fost impresionantă. Dorința lui ca românii să cerceteze regiunea Polului Sud în compania națiunilor de prestigiu a fost atât de mare încât i-a convins pe australieni să ajute țara noastră să își exercite dreptul de a explora științific sau sportiv Antarctica, drept consfințit prin Tratatul Antarctic pe care țara noastră l-a semnat în 1971.

Institutul SRL

Institutul Român de Cercetări Polare a fost înființat în 1994 ca instituție privată și înregistrat ca SRL. Teodor Negoiță a pledat deseori pentru preluarea Institutului de către Guvern sau Academie, la fel cum s-a întâmplat în restul statelor din Europa, inclusiv în Rusia, Ucraina sau Bulgaria.
Academia Română a invocat numărul mic de cercetători și s-a ținut departe de Institutul SRL. Înainte să moară subit anul trecut, Teodor Negoiță afirma că în România există destui cercetători, peste 20, interesați de Antarctica.
Din vânzoleala balcanică despre cine ar fi mai potrivit să continue cercetarea românească asupra microorganismelor și poluării în extremul sudic, australienii au înțeles, în limita bunului simț, că guvernul român administrează baza. Așa ar fi fost normal. Dar nu în România. Așa că baza a fost lăsată de izbeliște.

Curăță alții

Pe 17 februarie 2012, www.antarctica.gov.au, site guvernamental, a publicat un articol de jurnal despre trecerea a patru cercetători australieni prin baza Law-Racoviță, unde au curățat zona.
„Am urcat pe dealurile Larsemann. Acum câțiva ani unul dintre modulele stației Law-Racoviță a explodat spulberat de vânt, iar resturile s-au împrăștiat prin împrejurimi. A durat până când gunoaiele au fost colectate. Am găsit patru bucăți la mai mulți kilometri de stație”, scriau australienii.
Întreținerea și curățarea bazei de cercetare presupune ca o echipă de exploratori români să ajungă acolo, frecvent, însă ultima expediția a lui Negoiță a avut loc înainte de 2010. După moartea lui, pe 23 martie 2010, nici o expediție românească nu a mai pornit spre stația Racoviță.

Pasiune polară

Teodor Negoiță s-a născut în 1947 în Sascut, Bacău, unde a și închis ochii. La Iași, a absolvit Facultatea de Chimie Industrială și a lucrat ca chimist.
În 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord, iar din 2006 a condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica.
Despre baza Law-Racoviță, exploratorul Teodor Negoiță declara: „După mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racoviță în Antarctica. Cea mai mare satisfacție din cariera mea am avut-o când am preluat baza de la australieni. Am fost atât de emoționat atunci, că nici nu puteam semna".
Emoțiile sale nu au înduplecat birocrația și inerția academică din România. Dacă, pe la 1900, savantul Emil Racoviță se întorcea din expediția în Antarctica și devenea fondator de universitate la Cluj, iar mai apoi era pus președinte al Academiei Române, în zilele noastre, Teodor Negoiță a murit zbătându-se pe la porțile Guvernului și Academiei Române.

Moștenire

Exploratorul a lăsat în urmă un institut administrat de soție, care nu dă declarații presei, și condus de nepotul său, Daniel Iftimescu, vicepreședinte, care vrea timp să selecteze fotografiile din arhivă și să răspundă la întrebări despre importanța cercetării românești în Antarctica.
„Acum așteptăm decizia unor importante instituții din țară pentru constituirea unei comisii interdisciplinare, comisie din care sperăm să facem parte. Întrucât nu ne-am planificat o expediție în acest an, nu vă putem oferi informații suplimentare legate de posibile activități de cercetare antarctică. Din păcate, acum nu-mi permite timpul să adun informațiile necesare”, a răspuns prin email vicepreședintele Iftimescu, care nu a ajuns niciodată în Antarctica.
„Am participat alături de unchiul meu la organizarea expedițiilor”, a completat Iftimescu. Pe site-ul Institutului românesc, www.polar-institute.ro, lipsesc informații despre expediții, echipa actuală, galeria foto etc.
Pe site-ul institutului bulgar, www.bai-bg.net, aceste informații sunt disponibile în engleză pentru oricine-i curios.

Ceartă ca la ușa iglului

„Cât priveste o eventuală colaborare cu cercetătoarele care l-au însoțit pe unchiul meu în Antarctica, rugămintea noastră este să evitați acest lucru, motivul fiind gravele prejudicii de imagine pe care una dintre ele (Florica Topârceanu) le-a adus instituției noastre și, implicit, activității unchiului meu. Sub aparentul interes pentru cercetarea antarctică, această persoană este preocupată doar de poleiala propriei statui, ajutată de imensa șansă pe care a avut-o”, a spus vicepreședintele Iftimescu.
Trei români au ajuns în Antarctica și nici acolo nu s-au înțeles cum să își împartă laurii victoriei, succes datorat în mare parte sprijinului chinez și rusesc, noi neavând vase adecvate sau bani pentru a plăti transportul aerian. Vicepreședintele Ifrimescu a explicat „isprava” făcută de Florica Topârceanu: „Și-a permis să dea un articol în presă, retras în ultimul moment, conform căruia baza românească din Antarctica s-ar fi închis, lucru total neadevărat. Vă imaginați ce impresie și-ar fi făcut colegii australieni la aflarea acestui lucru!”. Deschisă sau nu, cert este că pentru moment, nici un cercetător român nu mai plănuiește să pornească spre baza de la antipozi.


CEL MAI APROPIAT MAGAZIN, LA 3.000 KM

„Frigul îți îngheață ochii când clipești”

Pe 1 septembrie 2012, ziarul britanic Daily Mail publica mărturiile și fotografiile bucătarului de la stația permanentă a Marii Britanii în Antarctica. Bucătarul Dubber gătește masa de cinci ori pe zi pentru cei 14 membri ai echipei și are nevoie de inspirație pentru a nu rămâne fără alimente. Cel mai apropiat magazin se află la aproape 3.000 km peste ocean, în Chile.
„Dacă ieși afară, chiar pentru câteva secunde, trebuie să porți ochelari de protecție, altfel frigul îți îngheață ochii când clipești”, spune bucătarul.
De trei ani de când lucrează la stația de cercetare, Dubber încasează un salariu de 38.000 euro anual. „Iarna antarctică începe din februarie și ține până în decembrie. Până acum am îndurat 100 de zile de întuneric total și temperaturi de -50 grade. Când bate vântul, simți cu 20 de grade mai puțin”, mărturisește bucătarul Dubber, fotograf în timpul liber.

1 DECEMBRIE este Ziua Antarcticii, aceeași cu Ziua națională a României

2000 a fost anul în care Teodor Negoiță a beneficiat de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului Antarctic” desfășurat la Londra, în fața reprezentanților a 43 de țări


ISTORICUL STAȚIEI

Australienii ne-au făcut donația din respect pentru Negoiță

Stația Law-Racoviță se află la 13.352 km de București, distanță aeriană, și este amplasată pe dealurile Larsemann, o zona stâncoasă. În apropiere, la aproximativ doi kilometri se mai află stația Zhong Shan sau Muntele Chinez și la un kilometru distanță, stația Progress II a Rusiei. Accesul se face în principal cu transport naval, tip spărgător de gheață, cu elicopterul sau navele de debarcare ale stațiilor vecine.
În anul 1987, Australia a construit stația Law pe actualul amplasament, fiind folosită de echipe de cercetare pentru perioada de vară polară. Australienii au recunoscut programul ambițios de peste 17 ani al cercetătorului Teodor Negoiță și au decis să transfere României stația Law, aceasta numindu-se acum Law – Racoviță, după numele primului explorator, Phillip Law, care a cercetat dealurile Larsemann, Antarctica de Est, și a lui Emil Racoviță, primul biolog din lume care a cercetat viața în Antarctica, în cadrul expediției Belgica (1897 - 1899). Românii au primit, simbolic, de la australieni cheia bazei în februarie 2006. Acela a fost și momentul când australienii ne-au donat stația.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/Romnia-a-lsat-de-izbelite-baza-din-Antarctica-Un-SRL-1000818.html

Comercianţii de boli inventate
Buyology - Ştiinţa manipulării consumatorilor.

Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic "Merck", se confesa revistei "Fortune", arătându- şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca "Merck" să devină un fel de "Wrigley" şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, să "vândă la toată lumea". Inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate.
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali ajung bolnavi peste noapte.
Într-o carte din 2005, "Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients", Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de şubrezire fizică, de boală etc.
Pe măsură ce, în ţările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea lor, în panicaţi pur şi simplu. Probleme minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în "anxietate socială", iar tensiunea premenstruală devine "tulburare disforică premenstruală". Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.
Epicentrul acestui tip de comerţ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, Dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani, din cauză că preţurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.

Aceeaşi maladie cu altă pălărie

Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor "Arta de a cataloga starea de sănătate" (The Art of Branding a Condition - în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale "favorizează crearea" tulburărilor medicale:
- reevaluarea stării de sănătate;
- redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea lor;
- crearea unor disfuncţii din nimic; (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).
Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşază la aceeaşi masă pentru a descoperi "idei noi despre boli şi stări de sănătate".
Totul este ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră nouă, inedită. Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar:
Capacitatea de "a crea pieţe pentru boli noi" se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari.
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie "convinşi" că "probleme acceptate până acum ca uşoare disconforturi" necesită "intervenţia medicului". Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: "Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor năşite de firme".
Este evident dificil să trasezi o linie între omul sănătos şi omul bolnav. Dar este la fel de evident că, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai mulţi bolnavi potenţiali si cu atât mai mult vor creşte vânzările de medicamente.
Deseori, afirmă Cassels şi Moynihan, experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire) sunt în acelaşi timp plătiţi de industria farmaceutică. Iar industria prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările. Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de o tulburare numită... Hipertensiune arterială"; aproape jumătate dintre americance suferă de disfuncţia botezată FSD (disfuncţie sexuală feminină); iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de prevenţie sunt trecute în plan secundar.

Racolarea medicilor agenţi publicitari

Medicul generalist, Des Spence, povesteşte în "British Medical Journal" din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei.
Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: " căutăm lideri de opinie (...) a căror muncă va trebui să influenţeze gestionarea şi terapia viitoare ale disfuncţiei sexuale feminine (...) prin dorinţă hipoactivă."
Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte şi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mişcare.
Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, notorietăţii, pe care o asemenea campanie o aduce. Dar, "partea cea mai neplăcută în toată această poveste", continuă Spencer, "este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. (...) Industria trebuie să transforme această disfuncţie bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales sacrosancţi experţi medicali care legitimează totul. ,Experţii' estimează că 40% dintre femei ,suferă' de această ,boală'. Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!
Uneori această ,problemă' este prezentată ca un aspect al luptei feministe, când, de fapt, e vorba doar de manipulare cinică. Deşeurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutică otrăvesc viaţa prin mesajul pe care-l vehiculează: slăbiciunea dvs. (tristeţe, calviţie, libido în scădere, etc) este automat simptom de boală", conchide medicul din Glasgow .

Epidemia de marketing

În best-seller-ul "Die Krankheitserfinder" (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în America şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce, de vreo două decenii, femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.
Între 1984 şi 1987, "Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder" (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în "Reversul pilulei", publicată la Montreal, Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului.
Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează maliţios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. Iată câteva exemple de "boli noi":
- timiditatea este reciclată sub numele de "anxietate socială"
- naturala regurgitare la bebeluşi devine "reflux esofagian patologic"
- omeneasca senescenţă se transformă în "insuficienţă circulatorie cerebrală"
- până şi stresul de la loterie este legat de "traumatismul biletului necâştigător"
În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston şi publicată în prestigioasa revistă "Psycho-Therapy and Psychosomatics", a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.

Impresia de depresie

Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise masiv. Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:
1. În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să permită medicilor să pună un diagnostic într-un timp scurt, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordată, astfel, medicilor generalişti de a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive.
2. Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.
Lobby-ştii au lansat chiar ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de "medicalizarea" a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi de menopauză. De altfel, se vorbeşte deja şi de "perimenopauză" (perioada de dinainte de instalare a menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă afecţiune care se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.

Cherchez la femme malade!

Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş pentru "medicalizarea" vieţii femeii. Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă nici un simptom deranjant când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele. Şi asta în ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap, greţuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc.
Cu atât mai mult cu cât comunitatea medicală nu ajunge la un consens privind eficienţa hormonoterapiei substitutive, mulţi avertizând asupra utilizării iresponsabile a tratamentului.
Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată cu vârsta, face şi el o ţintă de marketing din femeia de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al firmelor de farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea. De unde această cifră? St-Onge ne lămureşte. Un studiu făcut în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu da fie şi numai la una dintre întrebări, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numărau cele care declarau că vreme de mai mult de două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991)

Farmacoterapia fricii

Cea mai eficientă strategie de marketing pentru "vânzarea"bolilor" este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criza cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbeste deja de "farmacoterapia fricii".

Alături de "mongering disease", negoţul cu boli.

"Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată, par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat", constată medicul Martin Winkler în postafaţa lucrării lui Jorg Blech, "Inventatorii de boli". "Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet, normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a obţine astfel creşterea numărului pacienţilor susceptibili a fi trataţi".
Căci, conchide Winkler, "a-i face pe nişte oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijescă pe viaţă, reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră."

CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI

Îmi amintesc, copil fiind, la şcoală ne învăţau să fim mândri că al nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori. Atunci mă chinuia o mândrie copilărească, specifică fiinţei inocente uşor influenţabilă.
Acum, la maturitate, nu pot spune că situaţia este la fel: nu mai am acea mândrie din copilărie, ci un necaz chinuitor; asta pentru că am observat un lucru-cotropitorii (acei războinici de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar aceştia au un standard de viaţă pe care noi îl invidiem; imperiile lor teritoriale de altă dată sunt imperiile economice de azi-asupriţii sunt aceiaşi, adică noi-cu acelaşi trai amărât, iar din când în când mai primim o ciosvârtă să ne astâmpărăm o posibilă sete de revoltă!
Sincer, nu pot să-i condamn pe aceşti invadatori, cred că e în natura biologică a oamenilor să fie împărţiţi precum celelalte vieţuitoare, în prădători şi rumegători.
Nu-mi place să constat faptul că, întradevăr, avem comportamentul rumegătoarelor: speriaţi şi dezbinaţi. Urăsc şcoala pentru faptul că m-a învăţat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc şcoala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înţelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în şcoli, cum e posibil să ştii că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări, iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morţii gospodăria să fie ordonată? Să aibă ăia ce să fure mai bine? Preferam să ştiu că ciobanul mioritic le-a luat-o ălora înainte trimiţându-i el pe ei in mormânt (parcă unul din principiile româneşti spune că paza bună trece primejdia rea).
Vă amintiţi episodul din anii '90, când unii dintre ai noştri strigau "nu ne vindem ţara!"? Au apărut apoi şi susţinători ai teoriilor conspiraţioniste care susţineau că împotriva României există un plan diabolic. Mulţi am râs, alţii am spus răspicat: "ai dom'le că n-are cum să se întâmple aşa ceva" (românul în blândeţea lui nu concepe că omul este predispus răului).
Iată că după douăzeci de ani, invadatorii nu se mai ascund, unii dintre ei îşi recunosc isprava pe faţă: "Pe 10 octombrie 2007, la trei luni după ce a devenit preşedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmaţie năucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, în faţa a sute de reprezentanţi ai cercurilor diplomatice evreieşti: Israel cumpără România!" Vom spune: ei, şi ce dacă ne-au cumpărat! Numai că nu ne-au cumpărat spre binele nostru, ci spre al lor. Avuţia noastră au cumpărat-o pe nimic (câteva zeci de miliarde de dolari a obţinut România pe o economie, fără a fi luate în calcul resursele solului şi subsolului, echivalată în 1990 la 800 de miliarde de dolari!). Dar faptul că ne-am vândut totul pe nimic nu este singura tristeţe, pentru că cei care ne-au cumpărat ne-au şi îndatorat, adică suntem şi cu gospodăria vândută şi cu bani îndatoraţi! Ce pot să spun despre aceşti băieţi pricepuţi care ne-au cumpărat?: bravo lor-ruşine nouă!
Ruşine pentru că nu am reacţionat de fel şi nu am apărat dreptul pe care l-am primit prin faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri: acela de a fi stăpâni pe bogăţia pământului natal şi pe frumuseţea acestuia. Potentialii bogaţi sunt acum percepuţi ca cerşetori ai Europei (jignirea a fost difuzată pe toate canalele TV, când un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerşeală-asta în timp ce românul într-adevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că şi francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăţie. Asta da batjocură: după ce ne sărăcesc mai şi râd de noi).
Datori nu suntem numai noi, ci şi generaţiile care ne vor urma: adică copiilor noştri le-am pregătit un viitor de sclavi! Întradevăr, noi, generaţia post-revoluţie, am distrus acest viitor, noi şi stimabilii guvernanţi de către noi aleşi: aceşti şacali aleşi drept păstori ai turmei, primind frâiele deciziei economice si politice, începând cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Mugur Isărescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Emil Boc, ş.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede şi a se menţine la Putere. Puterea a însemnat în schimb vânzarea bogatei grădini româneşti, cea care ne hrănea. Principalii cumpărători ai României sunt cu adevărat afacerişti israelieni şi tot ei sunt în spatele instituţiilor financiare care ne-au împovărat cu datorii. Prim-ministrul Israelului a raportat în kneset (parlamentul israelian), că misiunea de a cumpăra România a fost îndeplinită. După ce politicienii israelieni recunosc faptul că oamenii de afaceri israelieni au cumpărat România, aflăm şi scopul final al acestei acţiuni: actuala locaţie a statului israelian este una nesigură pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjuraţi de state neprietenoase şi greu de stăpânit economic, sunt o enclavă într-o lume islamică. Prin cumpărarea României, israelienii pregătesc un teritoriu de rezervă pentru ei.
Vă miră acest aspect? Gândiţi-vă la faptul că dintotdeauna aceste meleaguri au fost râvnite de toţi. Să nu vă închipuiţi că băieţii ăştia sunt nişte neştiutori şi vor da buluc pe meleagurile româneşti, nu, se vor feri să întâmpine opoziţie din partea populaţiei. Ei vin încet, unii ca oameni de afaceri, apoi alţii ca angajaţi, adică încet şi cu răbdare.
Pentru a pregăti terenul propice mutării populaţiei israeliene pe teritoriul României, se acţionează, astfel:
- în ultimul timp românii sunt goniţi din propria lor ţară prin politici care descurajează instituţia familială, concomitent cu scăderea ratei natalităţii şi implicit scăderea ratei demografice;
- crearea la nivel naţional a unei stări de sănătate precare a populaţiei prin otrăvirea hranei din comerţ cu substanţe nocive corpului uman şi slăbirea până la declin a sistemului de sănătate publică, creşterea ratei mortalităţii;
- îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă;
- distrugerea coeziunii între cetăţeni prin cultivarea dispreţului faţă de ceea ce înseamnă românesc;
- disoluţia instituţională a statului prin reforme care au bulversat şi distrug în continuare esenţa a ceea ce înseamnă protecţia unei naţiuni: sistem judiciar, medicină, educaţie, administrare teritorială, artă, etc.; ultimele bastioane a ceea ce însemna siguranţă naţională şi patriotism (internele şi apărarea) au fost distruse prin aceleaşi politici de proastă finanţare a instituţiilor şi subsalarizarea personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat plecarea personalului competent şi angajarea unor persoane nepregătite în domeniu, incompetente şi predispuse la corupţie - rezultatul s-a văzut!
Toate aceste acţiuni se desfăşoară sub directa îndrumare a cumpărătorilor acestei ţări şi sunt săvârşite de ai noştri aleşi, o şleahtă de pungaşi puşi pe jaf şi distrugere, că deh, popor, conducătorii cinstiţi se pare că nu îţi plac şi-ţi tai singur crenguţa de sub picioare.
În lipsa unităţii sociale nu rămâne decât să lansăm o rugăciune către ei, cumpărătorii meleagurilor şi bogăţiilor noastre, cei către care stăm cu mâna întinsă cerând bani pentru a supravieţui:
Te rugăm pe Tine, Prea Deşteptule Israel, Te rugăm pe Tine, Prea Descurcăreaţă Franţă (etc. că sunteţi mulţi) Fie-vă milă, o Vouă Preamăriţilor acestei lumi, de o populaţie neştiutoare dar şi nepăsătoare cu soarta ei şi daţi-ne înapoi Preafrumoasa Grădină a Maicii Domnului şi bogăţiile ei, căci-pe principiul, cade omul din pom şi păcat să nu tragă un pui de somn-noi v-am dat vouă această Grădină pe degeaba, iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să nu ştim iarăşi să o gospodărim, s-o gospodăriţi voi pentru noi şi să ne culegeţi şi nouă roadele!

dolion a scris:

CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI

...al nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori.

...cotropim doar... pe noi însine!


Cum de ai pornit acest popas nou, din superstitie?
Sau nu ai putut intra în celălalt?
Ceva de consemnat în care pot fi de folos?

N-am mai putut intra in celalalt... cred ca merge!

Mănînci, crăpi!

Nimic nu mişcă în ţara asta fără acest guru al halelii, acest ayatolah al ciorbei de urzică, nenea ăsta cu nume imposibil, Mencinicopschi. Vreţi să ştiţi cum să vă hrăniţi? Întrebaţi-l pe Mencinicopschi. El şi numai el deţine secretul. Mai încearcă unii să se bage-n treabă, nelipsiţii cercetători britanici şi americani, care găsesc mereu chestii revoluţionare. Ba că e bună cafeaua, ba că nu e, ba că să bem bere, ba că mai bine zeamă de alge. Nişte amatori. Noi îl avem pe Mencinicopschi! Ei, să vedem.
Carne? Nu, că orbeşti. Lactate? Nu, că te tîmpeşti. Dulciuri? Nu, că te loveşte damblaua. Mezeluri? Ce, eşti nebun? Hm, dar nici plantele nu-s în regulă, că sînt modificate genetic. Şi mai au şi nitriţi. Peştele are mercur, păsările au gripă, vaca e cam nebună, iar porcul e prea porc. Ouă? Nu, că-s găinile melancolice. A, şi apa de la robinet e cam naşpa, că-i contaminată.
Hrana ideală ar fi, dupa Mencinicopschi, friptura de vînat, merele pădureţe şi apa de izvor. Că aşa mîncau strămoşii noştri. Treaba e că şi vînatul a prins gustul hranei din conservă. Adică, se hranesc si din containerele de gunoi, v-aţi prins. Mere pădureţe nu prea găsim, rămîne doar apa de izvor. În nici un caz îmbuteliată, plasticul e cancerigen! Mor să ştiu ce mănîncă nea Mencinicopschi. Eu cred că are în spatele casei o mică fermă, cu găini fericite (nestresate) şi legume îngrăşate cu c- - -t natur. Sau, bagă-n el salamuri şi fastfooduri şi rîde cu gura plină de cei care-l ascultă.
(Mai dau pe net, că-s nelămurit rău. Mîncaţi bio, ne îndeamnă alţii. Şi folosiţi doar vase de lemn şi de lut. Să nu vă pună naiba să băgaţi mîncarea în oale de metal sau de sticlă, că ăia sînteţi. Prăjeală? Ferească sfîntu. Fierbere? Stricaţi vitaminele. Sare? Zahăr? Forget it).
Atunci ce? Notaţi: seminţe de susan, sucuri de aloe vera, muguri de plop, fiertură de ovăz, ciuperci shittake (nu mă întrebaţi!), lapte de soia, unt de migdale, germeni de fasole, suc de pătrunjel. Aha! Dar o slană afumată de Tîrgu Secuiesc, cu telemea de Sibiu, pită de Hălchiu, ceapă de Făgăraş şi-un păhăruţ de vinars de la Brad, am voie? Nu? La naiba! Nu cred că mai apuc suta.

Unul dintre cei mai controversati oameni ai secolului trecut. A fost supranumit cel mai misterios om din lume.

Renumele “profetului adormit” (i s-a spus astfel deoarece facea profetiile dintr-o stare de transa, asemanatoare cu somnul) a fost consacrat chiar de catre New York Times, care intr-un articol publicat la data de 9 octombrie 1910 vorbea despre “Illiterate Man Becomes a Doctor When Hypnotized”…”Un yankeu a citit sub alta forma evenimentele care s-au intamplat si cele care urmeaza sa se intample”, mai titra presa. Este vorba despre americanul Edgar Cayce, devenit de-a lungul timpului un veritabil fenomen mediatic. Cayce s-a nascut in 1877, intr-o familie de fermieri saraci din statul Kentucky. Dupa varsta de sapte ani, copilul incepe sa le povesteasca parintilor sai despre viziunile ciudate pe care le avea si despre capacitatea sa de a intra in legatura cu persoane decedate de curand. Parintii, preocupati mai mult de starea de saracie a familiei, il sfatuiesc sa citeasca Biblia, lucru pe care Edgar il va face pentru tot restul vietii.

S-a autovindecat

Abandoneaza studiile dupa numai 8 clase, studii considerate suficiente, de altfel, pentru copiii familiilor de fermieri si muncitori de la sfarsitul secolului XIX. Se angajeaza intr-o librarie si nu mai sufla o vorba despre viziunile din copilarie. La varsta de 23 de ani, isi pierde vocea din cauza unei ciudate crize de laringita. Accepta interventia unui medic ambulant ale carui tratamente se bazau pe hipnoza, iar ceea ce a urmat a uimit lumea: tanarul vorbea normal in timpul starii de transa, si-a prezis singur tratamentul (si anume acela de a creste presiunea sanguina din zona gatului si, mai mult, s-a autovindecat in vazul a zeci de persoane, dupa ce si-a concentrat nivelul sanguin din laringe pana cand pielea capatase, conform martorilor oculari, culoarea rosu-aprins. Stirea a facut inconjurul tarii. Si al lumii. Edgar Cayce devenise peste noapte un vizionar! Era asaltat de scrisori, oameni care doreau sa afla numerele castigatoare de la loterie, locurile in care pot sapa dupa comori, si asa mai departe.

Se spune ca un influent proprietar al unei plantatii de bumbac, i-a oferit lui Cayce o suma imensa pentru acea vreme: 100 de dolari pe zi, pentru a prezice cotatiile bursiere de pe piata bumbacului! Cayce ii refuza pe toti si, desi posibilitatile sale financiare ramasesera la fel de precare, a anuntat ca nu ii va ajuta decat pe bolnavi si pe cei cu probleme reale. Astfel incepea unul dintre cele mai misterioase fenomene inregistrate in secolul XX. Nu mai putin de 14.000 de copii ale retetelor prescrise de Edgar au fost pastrate si se afla si astazi la Centrul Egdar Cayce din Virginia, desi se pare ca aproape 7-8.000 de manuscrise au disparut fara urma.

Cutremure, piramide, reincarnare

Profetiile de inceput ale lui Cayce s-au concentrat pe cele de natura medicala si de oferire a unor tratamente neortodoxe si neconventionale. Mass media este cea care l-a ”propulsat” drept ultimul profet al omenirii. Probabil ca nu ar fi atras atentia asupra sa daca nu ar fi creat controverse prin profetii in care vorbeste despre Atlantida, cutremure, piramide sau reincarnare.

Profetiile sale atrag multora atentia mai ales prin volumul lor urias: 14.256! Si toate se afla in arhiva Association for Research and Enlightment (A.R.E), unde sunt studiate si analizate. In "somnul" sau impus, americanul a ”vazut” capitole importante cu care s-a confruntat umanitatea, cum ar fi marea criza economica de la sfarsitul anilor '20, Al Doilea Razboi Mondial, ori moartea unor presedinti (in 1939 a prevazut ca vor pieri doi presedinti in functie. Roosevelt s-a stins in 1945, iar Kennedy a fost asasinat la Dallas, in 1963). Dupa ce iesea din transa raspundea intrebarilor si oferea solutii celor care erau de fata. Vorbele lui erau stenografiate, lucru ce a facilitat, mai tarziu, transcrierea lor pe CD-uri.

Armaghedonul a inceput

Cayce avea propria teorie despre sfarsitul lumii. Astfel el spunea ca “Batalia Armaghedonului” incepe inca din 1999, numai ca nu se va manifesta ca un razboi pe Pamant, asa cum isi inchipuie foarte multi. De fapt, va fi o lupta spirituala intre “fortele superioare ale lumii” si “fortele inferioare ale intunericului”, inclestare ce va dura 1.000 de ani.
Scopul acestei batalii este acela de a impiedica sufletele din taramurile inferioare ale vietii de apoi sa se reincarneze si sa ajunga pe pamant. In acest rastimp, doar sufletele “luminate” se vor putea reincarna. ”Lumea va cunoaste 1.000 de ani de pace si iluminare, la capatul carora se va instaura Raiul pe Pamant, in care chiar si sufletele inferioare vor putea accede, reincarnarea fiindu-le in sfarsit permisa si lor”, a spus Cayce. Din punctul de vedere al profetului, batalia Armaghedonului va fi mai greu de observat pentru oameni, cel putin in stadiul initial. In schimb, omenirea va fi martora unor catastrofe terestre mai mult decat evidente, soldate cu distrugerea unor intinse portiuni ale Statelor Unite. Alt gen de schimbari, cauzate poate de schimbarea polului magnetic al Pamantului prezisa de vizionarul american, vor afecta practic intreg Pamantul. Interesant de mentionat faptul ca vizionarul american a vorbit despre schimbarile climatice cu zeci de ani inainte ca oamenii de stiinta sa abordeze aceasta problema. “Ceea ce este astazi linia de coasta a multor tari va deveni fundul oceanului. Chiar si multe campuri de lupta ale prezentului vor deveni oceane, mari, golfuri”, a subliniat profetul american. Efectele globale ale cataclismelor viitoare sunt descrise astfel: “Pamantul se va crapa in vestul Americii. O mare parte a Japoniei se va scufunda. Partea nordica a Europei se va schimba intr-o clipita”.

In 1936, Cayce a prezis ca Atlantida, continentul scufundat, va reveni la suprafata, iar ”primele semne vor deveni vizibile in apropiere de Bahamas, in zona insulei Bimini”. 32 de ani mai tarziu, un pilot american a descoperit in zona amintita, aproximativ la o mila de coastele Insulei Bimini, un drum pietruit, parte a unui complex de anvergura. Multi savanti considera descoperirea ca facand parte din fosta Atlantida…

O lista sub semnul intrebarii

Previziunile sale legate de viitorul si trecutul omenirii cuprind o gama destul de variata si de complexa de teme si temeri: ”California va disparea in mare pe la 1936; New York-ul va disparea in urma unui cataclism; In anul 1958 America va descoperi raza/cristalul care dadea putere locuitorilor Atlantidei; In jurul anului 1968 China se va converti la crestinism; In 1933 lumea se va redresa din punct de vedere economic (iesirea din Marea Criza Economica); Sufletele care traiau pe Atlantida se reincarneaza periodic – cand se intampla asta izbucnesc razboaie pe pamant; Atlantida este locul de unde a pornit cultura Egipteana si cea sud-americana, iar dovada se gaseste sub laba dreapta a Sfinxului (n.r.-unii cercetatori considera, in urma unor teste, ca ar exista acolo o incapere)”. Dupa cum se poate observa, nu toate profetiile sale s-au indeplinit… De mentionat ca toate aceste preziceri au avut loc intre anii 1925 si 1945.

Una dintre ideile predilecte ale lui Cayce a fost cea a reincarnarii. Conform acestuia, sufletele oamenilor trec printr-o perioada de tranzitie inainte de a se intrupa la diferite intervale de timp. Poate cea mai controversata viziune a lui Cayce este cea legata de Iisus, pe care americanul l-a vazut ca pe o reincarnare a atlantului Amilius, primul legiuitor divin din istorie, a lui Adam, primul om, a lui Melchisedec si a lui Enoh, bunicul lui Noe! La 1 ianuarie 1945, Cayce facea o ultima ”declaratie”: cea prin care isi anunta moartea. Doua zile mai tarziu, „Profetul adormit” se stingea din viata lansand in urma zeci de volume cu insemnari si previziuni pe care le realizase in timpul vietii. Nici pana in ziua de azi specialistii nu au putut explica natura transelor si a viziunilor lui…

dolion a scris:

...
Armaghedonul a inceput

Cayce avea propria teorie despre sfarsitul lumii. Astfel el spunea ca “Batalia Armaghedonului” incepe inca din 1999, numai ca nu se va manifesta ca un razboi pe Pamant, asa cum isi inchipuie foarte multi. De fapt, va fi o lupta spirituala intre “fortele superioare ale lumii” si “fortele inferioare ale intunericului”, inclestare ce va dura 1.000 de ani.
Scopul acestei batalii este acela de a impiedica sufletele din taramurile inferioare ale vietii de apoi sa se reincarneze si sa ajunga pe pamant. In acest rastimp, doar sufletele “luminate” se vor putea reincarna. ”Lumea va cunoaste 1.000 de ani de pace si iluminare, la capatul carora se va instaura Raiul pe Pamant, in care chiar si sufletele inferioare vor putea accede, reincarnarea fiindu-le in sfarsit permisa si lor”, a spus Cayce. Din punctul de vedere al profetului, batalia Armaghedonului va fi mai greu de observat pentru oameni, cel putin in stadiul initial...........

Mi se pare foarte interesant. De fapt lupta este spirituala.

Mihaela a scris:

dolion a scris:

...
Armaghedonul a inceput

Cayce avea propria teorie despre sfarsitul lumii. Astfel el spunea ca “Batalia Armaghedonului” incepe inca din 1999, numai ca nu se va manifesta ca un razboi pe Pamant, asa cum isi inchipuie foarte multi. De fapt, va fi o lupta spirituala intre “fortele superioare ale lumii” si “fortele inferioare ale intunericului”, inclestare ce va dura 1.000 de ani.
Scopul acestei batalii este acela de a impiedica sufletele din taramurile inferioare ale vietii de apoi sa se reincarneze si sa ajunga pe pamant. In acest rastimp, doar sufletele “luminate” se vor putea reincarna. ”Lumea va cunoaste 1.000 de ani de pace si iluminare, la capatul carora se va instaura Raiul pe Pamant, in care chiar si sufletele inferioare vor putea accede, reincarnarea fiindu-le in sfarsit permisa si lor”, a spus Cayce. Din punctul de vedere al profetului, batalia Armaghedonului va fi mai greu de observat pentru oameni, cel putin in stadiul initial...........

Mi se pare foarte interesant. De fapt lupta este spirituala.

Universul este mental - prima lege a Kybalionului.

dolion a scris:

...
Armaghedonul a inceput

a început pă draq!
începe când spun yo

apocalyptica a scris:

dolion a scris:

...
Armaghedonul a inceput

a început pă draq!
începe când spun yo

Pai eu vad coase, furci, lancii (sper ca e pluralul corect) si alte alea in apocalipsa ta. Vrei sa iei comunitatea prin surprindere de nu spui nimic??

Mihaela a scris:

apocalyptica a scris:

dolion a scris:

...
Armaghedonul a inceput

a început pă draq!
începe când spun yo

Pai eu vad coase, furci, lancii (sper ca e pluralul corect) si alte alea in apocalipsa ta. Vrei sa iei comunitatea prin surprindere de nu spui nimic??

ce comunitate?

comunitate - proprietate comună - cei ce au împărțit în mod egal proprietatea comunitară!

dolion a scris:

comunitate - proprietate comună - cei ce au împărțit în mod egal proprietatea comunitară!

comunist ai fost
e clar că mai ești
și cam cât crezi că vei mai fi?

E, aici ai gresit... nu am fost! In afara de pionier si UTC-ist, dar astea nu se pun!

dolion a scris:

E, aici ai gresit... nu am fost! In afara de pionier si UTC-ist, dar astea nu se pun!

era vorba de mentalitate, nu de funcții/titluri/poziții