VIITORUL PRESEDINTE ROMÂN - ce asteptăm din partea lui/ei

Eu sunt de acord cu tine.

Numai ca eu (si ca mine sunt multi) votez anti-psd. In locul lui Johannis putea fi chiar si un tigan sau un congolez sau un somalez
E aiurea, stiu. Voturile pro sunt, de mult timp, un moft prea mare pt romani, din nefericire ... dar imi doresc sa ajungem si acolo, cine stie poate cu ajutorul lui Dumnezeu .

Nici eu nu-l votez pe Ponta... voi anula votul pentru a nu folosi cineva datele mele.

Deci tot crezi in ceva. Nu poti ajunge la o suma algebrica egala cu zero.
Se mai pot scrie si alte ecuatii, nu?
Pentru cei cu barba, dar agnostici....

http://www.paginaeuropeana.ro/romanii-din-sua-impresionati-de-protestele-pro-diaspora-din-romania/

...si va steptam sa fiti si voi solidari cu noi in viitor !

Solidari cu voi începând (mai ales) de mâine.
Asta nu înseamnă că nu am fost tot asa în celelalte ocazii.

Fain articolul scris din USA!
După citire, convingerea mea este că românii din North America se vor uni mai bine ca în trecut si vor fi mai multi la vot.
Asa să ne ajute Dumnezeu!

Important este sa voteze cei din tara ca ei sunt implicati direct.
Evident ca este foarte important si votul diasporei. De data asta votul diasporei eu cred ca este decisiv. Cred ca va inclina balanta (spre dreapta, desigur   )

Vom fi solidari cu voi, dragi români, asa cum am fost mereu.
Maine mergem la vot.
Ne asezam pe Balanta, Mihaela. Pe talerul Dreptatii.
Aici, e vreme frumoasa maine, la New York.

Sa dea Dumnezeu sa fie bine!
Doamne-ajuta!

dolion a scris:

Nici eu nu-l votez pe Ponta... voi anula votul pentru a nu folosi cineva datele mele.

Păi, după cum bine stii si tu, Dolion, cele mai rele decizii ar fi, în ordine, cam asa:
1. a vota Ponta (PSD)
2. a nu merge la vot si a lăsa acesta pe mâinile lui Dragnea
3. a merge la vot si a-l anula
4. a vota pe cel din partid diferit decât PSD

Cel mai fain ar fi... dar stie fiecare ce ar fi, nu mai spun si eu!

Tu Dolion ai optat pentru second best decision. Not bad!
Legat de acest „not bad”: când jucam teatru în România si rosteam niste replici din piesele pentru care ne pregăteam, cuvintele care le auzeam erau:
nu e rău dar se poate si mai bine!
sau
e bine dar se poate si mai bine!
Asta era mereu încurajarea ce o primeam care să ne dea imbold spre mai bine.
Si avea efect pozitiv asupra trupei.

Mihaela a scris:

Important este sa voteze cei din tara ca ei sunt implicati direct.
Evident ca este foarte important si votul diasporei. De data asta votul diasporei eu cred ca este decisiv. Cred ca va inclina balanta (spre dreapta, desigur   )

Voturile din România decid - acolo e grosul.
Dacă acasă o să fie lupta foarte strânsă, atunci, Diaspora, sigur o să fie în cea mai mare parte cu Johannis si acesta va triumfa.

Asa este! Emil si Ion ne bazam pe votul vostru ca sa castigam !

Personal mi-e teamă de un furt electoral masiv.
Presedintele care e Seful Armatei, ar trebui să pună soldati prin judetele alea „buboase”.
Oare ar putea s-o facă, vreau să zic, ar fi legal?

Emil Condor a scris:

Personal mi-e teamă de un furt electoral masiv.
Presedintele care e Seful Armatei, ar trebui să pună soldati prin judetele alea „buboase”.
Oare ar putea s-o facă, vreau să zic, ar fi legal?

Presedintele nu. Alegerile sunt organizate de Guvern. Iti dai seama, adica de Plagi si Dragnea Presedintele trebuie sa fie echidistant, cica. L-au criticat chiar si atunci cand a spus ca va vota cu Nutzi in turul 1.

Asimetria Ponta - Iohannis

http://www.contributors.ro/editorial/asimetria-ponta%E2%80%93iohannis/

Dar falsificarea voturilor este problemă de securitate natională unde armata ar putea fi implicată, zic eu.
Stiu că armata si serviciile nu fac politică dar intervin atunci când Securitatea tării poate fi în pericol.

În fine! Fie cum o fi...

Televiziunea ar trebuie să se împrăstie în toată tara si să tragă în direct votul românilor.
Si particularii ar putea să o facă...

Oricum, dacă se consideră că a avut loc o fraudare, voturile se pot renumăra, nu-i asa?
În America a avut loc lucrul ăsta când G. Bush Jr a fost ales.

Exista observatori in sectiile de votare. Problema e la sate. Acolo chiar nu stiu ce ar trebui.

Franz Schneider a scris:

Asimetria Ponta - Iohannis

http://www.contributors.ro/editorial/asimetria-ponta%E2%80%93iohannis/

Adevărat că cei doi candidati sunt exact la poli opusi, deci nu pot fi ambii buni, sau răi!

Dau finalul articolului din „Contributors”, unul din site-urile mele preferate:

Victor Ponta a apelat în permanență la tertipuri golănești – s-a băgat în vorbă imediat ce se lăsa tăcerea, ba chiar și atunci când Iohannis răspundea. A fost probabil sfătuit să fie cât mai prezent în discuție, să pară că el o conduce, să dea încontinuu verdicte despre calitățile preopinentului, să-i judece prestația. L-a înțepat mitocănește la fiecare pas pe Iohannis, și a făcut-o metodic, programat, sperând că în felul ăsta obține câștig de cauză. Habar n-am cum au privit telespectatorii, statistic vorbind, asemenea tertipuri. În calculele lui (și ale echipei) Victor Ponta a pariat pe orbirea publicului în fața golăniilor.

În general, campania dusă de Victor Ponta a pariat pe tot ce se poate găsi mai josnic la români: șovinism, intoleranță religioasă, gustul pentru măscări și abjecție.

Mihaela a scris:

Exista observatori in sectiile de votare. Problema e la sate. Acolo chiar nu stiu ce ar trebui.

Stiu de observatorii respectivi, dar nici în ei nu prea am încredere, cel putin în unii dintre ei.

Victor Ponta a apelat în permanență la tertipuri golănești...

Exact asta imi spunea o colega din tara azi ca a observat si ea.

Nu puteam suporta colegii care veneau cu lucruri de astea: "ai citiat asta, stii asta?....
In felul acesta ceilalti erau dati gata de inteligenta pe care si-o afisa ostentativ cu ce citise el, cu o zi inainte...
Pentru ca nu conteaza numai ce citesti, ci ce citesti si cat si cum intelegi ce citesti....

Ion a scris:

http://mihneamaruta.ro/2014/11/13/ponta-si-iohannis-oameni/

Oameni amândoi, bineînteles, dar atât de diferiti!

Antiteteza lui Vlad Zografi, postata de Franz, e colosala.
Este exact ce am simtit si eu, despre amandoi.

Uite ce scrie Elena Udrea pe facebook:

Elena Udrea

Mâine votăm! Fac încă o dată un apel către toţi cei care mi-au acordat încredere în primul tur ca votul lor de mâine să fie anti-Ponta şi anti-PSD.
Împreună cu colegii, vom fi în Diaspora, pentru a vedea cum se desfăşoară procesul electoral aici, după neregulile din urmă cu două săptămâni.
Eu voi vota la Paris și îmi voi pune și fotografii pe Facebook, ca să nu se mai streseze băieţii să mă pozeze preventiv, pentru campaniile viitoare. Încerc să le fac munca mai uşoară.

Uite cum a fost in Iasi aseara. Erau extrem de multi tineri. De fapt aproape numai tineri.

"Bunicii la razboi
Parintii la revolutie
Este randul nostru"

Pentru ca in ultima vreme s-au inmultit cei care "musca de cur" pe romanii de origine germana din Romania, m-am cam suparat si vreau sa le amintesc cu ce au ajutat nemtii natiunea romana. "Prostii" astia doi, pe care-i voi aminti si evoca mai jos, au ajutat natiunea romana ca, la momentul actual in Romania sa se vorbeasca LIMBA ROMANA, nu turca si nici rusa, si tara sa fie INDEPENDENTA, sa nu fie nici pasalac turcesc, nici "colhoz" rusesc. Daca acesti doi "prosti" nu erau... Romania ar fi fost un teritoriu al nimanui. Astfel incat, doresc sa fie cat se poate de clara pozitia mea fata de carcotelile celor care n-au avut, nu au si nu vor avea loc de nemti. Rog pe cei care inca mai cred ca "tot ce zboara se mananca" sa citeasca cu cea mai mare atentie cele de mai jos si sa cugete in cel mai serios mod cu putinta, sa se gandeasca la faptul ca astazi ar fi vorbit ruseste sau turceste si Romania nici n-ar fi existat.
Ii rog pe ceilalti sa ma ierte pentru indrazneala de a-i fi inoportunat cu mesajul meu.
Va multumesc.

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române i apoi România. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai instituii.
În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneti), Carol I a obinut independena ării, datorită căreia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituii specifice statului modern i a pus bazele unei dinastii. A construit în munii Carpai castelul Pele, care a rămas i acum una dintre cele mai vizitate atracii turistice ale ării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câtigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Feteti i Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ării.
Carol s-a născut în Principatul Hohenzollern-Sigmaringen la Sigmaringen ca Prin Karl von Hohenzollern-Sigmaringen. Era cel de-al doilea fiu al prinului Karl Anton i al soiei sale, principesa Josephine. După finalizarea studiilor elementare din Dresda s-a înscris la coala de cadei din Münster, pe care a absolvit-o cu calificativul bine, devenind sublocotenent de dragoni. La 1 ianuarie 1857 a fost numit locotenent secund în suita unui regiment de artilerie. În 1857 a terminat cursurile colii de Artilerie i Geniu din Berliniar în anul 1864 a participat ca voluntar în armata Prusiei, la Al Doilea Război al Schleswigului, mai ales la asaltul citedelelor Fredericia i Dybbl, experienă care îi va fi de folos mai târziu în Războiul ruso-turc. În 1866 a fost înaintat la gradul de căpitan.
Carol I provine dintr-o familie germană cu vechi tradiii. El a fost fiul Iosefinei i al lui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Era un model de ordine i de punctualitate. Firea prinului era în contrast cu ara ce i-a fost dat s-o conducă, ară lipsită de măsură i mereu în schimbare. El a reuit să conducă ara nu prin îngâmfare ci prin multă înelepciune i obiectivitate.
Principalul scop al Prinului a fost să pună pe picioare ara, care întâmpina dificultăi în mai toate domeniile. În acest demers el a urmărit să fie nepărtinitor i să realizeze ce este mai bine pentru ară.

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Castelul Pele, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la natere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prinului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen i al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei i al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.
Ferdinand i-a petrecut copilăria i adolescena la reedina familiei din Sigmaringen, Germania. În 1885 a terminat cursurile colii de ofieri din Kassel, fiind numit cu gradul desublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. Urmează apoi studii la Universitatea din Leipzig i la coala Superioară de tiine Politice i Economice din Tübingen, pe care le absolvete în 1889.
Începând cu 1889, a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunării tatălui i fratelui său mai mare Wilhelm la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acest moment s-a stabilit în România, unde i-a continuat cariera militară, având i o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată.
S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prinesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg i Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh i a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a arului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morii unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpulPrimului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către eful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. Faptul că a ales să lupte de partea aspiraiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit i Ferdinand cel Loial sau Ferdinand Întregitorul.
La sfâritul războiului România a încheiat procesul de realizarea a statului naional-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul Rege al României Mari.

Ai dreptate, Franz. Eu abia acum realizez numitorul comun dintre tine si Klaus .

Ati votat? Ati vazut ce mare e prezenta la vot? Yupiii