LA TACLALE CU ABBILBAL (I)

aurora a scris:

Ce te faci Mosulica, n-o sa mai poti tine pasul cu ea

Nu-mi fac probleme, pentru că şi ea trebuie să devină independentă şi să se ştie descurca.

abbilbal a scris:

Celor care mă întreabă câţi ani are, nu le vine să creadă că la trei ani jumate merge aşa frumos.

Iar tu esti... "vinovatul".
E meritul tău în mare parte.
Bineînteles că este si vointa ei implicată dar fără aportul tău, probabil nimic din astea nu ar fi existat.

Emil Condor a scris:

abbilbal a scris:

Celor care mă întreabă câţi ani are, nu le vine să creadă că la trei ani jumate merge aşa frumos.

Iar tu esti... "vinovatul".
E meritul tău în mare parte.
Bineînteles că este si vointa ei implicată dar fără aportul tău, probabil nimic din astea nu ar fi existat.

Fara mosulica, Puiu Mic ar fi fost la fel de activa, dar ori ar fi stat in casa, fara sa faca miscare, facand pozne, fie ar fi deprins mentalitatea "strazii". Cica sufera copiii de hiperactivitate. Pai mancare buna, este! Miscare insa nu fac suficient!

Când plecăm de la grădiniţă, este cald şi ducem cu noi suplimentul de hăinuţe, cum putem.

ANUL 1943

Evenimente

Ianuarie-Martie
•ianuarie - Al doilea război mondial: AK lansează 514 atacuri asupra a diverse obiective ocupate de Germania. În primele patru luni din 1943, miliţia poloneză administrează microbi de febră tifoidală şi diverse otrăvuri la 600 germani
•12 - 24 ianuarie - Al doilea război mondial: Roosevelt şi Churchill se întâlnesc în Casablanca (Maroc) discutând despre o posibilă capitulare necondiţionată a Germaniei
•15 ianuarie - Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieşirea simultană din război a Italiei, României şi Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiaşi an, fără rezultate
•16 ianuarie - Al doilea război mondial: URSS întoarce drepturile de cetăţenie ale polonezilor încă ţinuţi în URSS, pretinzând că polonezii i-au trădat când Anders şi-a condus armata în afara URSS
•23 ianuarie - Al doilea război mondial: Forţele britanice capturează Tripoli de la nazişti
•2 februarie - Al doilea război mondial: A VI-a armată germană cedează la Stalingrad. Războiul ajunge în punctul său critic
•9 februarie - Al doilea război mondial: Naţionaliştii ucrainieni ucid 173 polonezi în Porosle, aproape de Sarny
•25 martie - Al doilea război mondial: În Sterdyn, SS execută 47 fermieri polonezi şi deportează 140 către lagăre de concentrare pentru delictul de la Judenherbergerung sau ajutorarea unor evrei
•29 martie - Al doilea război mondial: Revista Life se dedică detalierii Cooperării sovieto-americane, descriind NKVD ca fiind similar FBI, încercând să aresteze trădătorii statului

Aprilie-Mai
•12 aprilie - Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi Hitler, la castelul Klessheim. Hitler îi cere lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste
•13 aprilie - Al doilea război mondial: Naziştii anunţă descoperirea unui mormânt imens al soldaţilor de război polonezi în pădurea din apropiere de Katyn
•19 aprilie - Al doilea război mondial: Revolta din ghetoul Varşoviei. Aproximativ 600 - 1.200 evrei uşor armaţi înfruntă armata 2.100 soldaţi germani. Miliţia poloneză aprovizionează evreii cu 90 pistoale, 600 grenade şi explozibili
•23 aprilie - Al doilea război mondial: Naţionaliştii ucrainieni incendiază satul Zabara şi execută 750 locuitori
•26 aprilie - Al doilea război mondial: URSS rupe relaţiile de amiciţie cu polonezii din teritoriu, în urma cererii trimise către Crucea Roşie de investigare a cadavrelor de la Katyn. Stalin pregăteşte un grup polonez pro-sovietic, anticipând preluarea puterii în Polonia
•28 - 30 aprilie - Al doilea război mondial: Comisia internaţională delegată cazului vizitează Katyn şi concluzionează că victimele fuseseră împuşcate cu trei ani în urmă de către sovietici
•3 mai - Al doilea război mondial: Guvernul SUA încearcă să discrediteze verdictul comisiei trimise la Katyn pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Stalin şi recomandă posturilor radio poloneze să o "lase mai moale" despre Katyn şi crimele sovieticilor
•8 mai - Al doilea război mondial: Partizani evrei (Brigăzile Pobieda şi Bielski) în colaborare cu trupe sovietice jefuiesc şi ucid 128 locuitori ai satului Naliboki
•13 mai – Al doilea război mondial: Lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps) sub conducerea mareşalul Erwin Rommel, capitulează în faţa aliaţilor
•16 mai - Al doilea război mondial: Revolta din ghetoul Varşoviei este suprimată de către forţele SS. 7.000 evrei pier şi 7.000 sunt duşi la Treblinka. Aproape 10.000 evrei evadează din ghetou, dar o treime este vânată şi ucisă. 300 de ostaşi germani sunt omorâţi în timpul revoltei
•24 mai - Josef Mengele devine ofiţerul şef medical la Auschwitz

Iunie-August
•iunie - Al doilea război mondial: Prima Divizie de infanterie poloneză, Divizia Tadeusz Kosciuszko, este formată în URSS sub comanda generalului Zygmunt Berling, care dezertase din armata lui Anders. Polonezi eliberaţi către de URSS, care nu ajunseseră în armata lui Anders vor forma Prima, a II-a, a III-a si a IV-a armii poloneze. Aproape 20.000 polonezi vor lupta sub comanda trupelor sovietice
•11 iunie - Al doilea război mondial: Himmler ordonă lichidarea ghetourilor evreieşti din Polonia
•27 iunie – A fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui "Rondul Român", reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române
•30 iunie - Al doilea război mondial: Generalul Stefan Rowecki, comandant al AK, este arestat în Varşovia de către Gestapo. El va refuza colaborarea cu naziştii şi va fi executat în 1944. Înlocuitorul său va fi generalul Bor-Komorowski
•5 iulie - Al doilea război mondial:
oBătălia de la Kursk. În urma deznodamântului, armatele germane încep să se retragă
oGeneralul Sikorski moare într-un accident de avion în afara coastei Gibraltarului. Mulţi suspectează un sabotaj din partea URSS
•10 iulie - Al doilea război mondial: Forţele aliate aterizează în Sicilia
•12 iulie - Al doilea război mondial: Poliţia şi armata germană ucid toţi cei 200 locuitori din Michniow, inclusiv bebeluşi şi femei gravide, într-o încercare de-a stârpi sentimentul patriotic polonez
•19 iulie - Al doilea război mondial: Roma este bombardată de Aliaţi pentru prima dată de la începutul războiului
•25 iulie – Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei îl destituie pe Mussolini
•9 august - Al doilea război mondial: Forţele Naţionale Armate (NSZ), un grup polonez luptând atât împotriva naziştilor, cât şi a comuniştilor, ucide 26 de polonezi partizani ai Gărzii Poporului, care se aliaseră cu sovieticii
•17 august - Al doilea război mondial: Marea Britanie lansează un atac aerian de proporţii asupra programului german de rachete de la Peenemunde, mulţumită rapoartelor miliţiei poloneze
•24 august - Al doilea război mondial: Polonezii din Londra propun o "eliberare masivă a prizonierilor de la Auschwitz", dar eşuează în a convinge Aliaţii să bombardeze lagărul în timpul raidurilor aeriene asupra fabricilor germane din Silesia
•30 august - Al doilea război mondial: Polonezii din Wola Ostrowiecka sunt adunaţi de către naţionaliştii ucrainieni. Bărbaţii sunt împuşcaţi la zid, iar femeile şi copiii sunt închişi într-o şcoală în care vor arunca cu grenade: 550 persoane sunt ucise, 220 copii

Septembrie-Decembrie
•2 septembrie - Antonescu şi Hitler se întâlnesc în Germania pentru reconfirmarea alianţei dintre cele două ţări
•10 octombrie - Al doilea război mondial: Primul raid al avioanelor americane B-17 asupra ţintelor militare germane din Polonia
•12 - 14 octombrie - Al doilea război mondial: Prima divizie de infanterie poloneză, aflată sub comanda sovietică, înregistrează la Lenino pierderi de 25% din efectivul diviziei
•13 octombrie - Al doilea război mondial: Italia a declarat război fostei aliate, Germania
•16 octombrie - Al doilea război mondial: Naziştii încep o serie de execuţii stradale în Varşovia. Aproape 300 de persoane vor fi ucise săptămânal în următoarele câteva luni
•3 noiembrie - Al doilea război mondial: Naziştii încep "Operaţiunea Recolta", în care 40.000 copii polonezi între 10-14 ani sunt deportaţi către lagăre de muncă forţată în Germania
•8 noiembrie - Al doilea război mondial: Debarcarea trupelor britanice şi americane în Maroc şi Algeria
•13 noiembrie - Al doilea război mondial: Germanii execută 1.360 prizonieri în Rowne, inclusiv o sută de membri ai trupei AK
•15 noiembrie - Al doilea război mondial: 164 de polonezi, inclusiv 12 membre ale unui grup de rezistenţă sunt gazaţi la Auschwitz
•22 noiembrie
- Al doilea război mondial: Preşedintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill şi liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrangere a Japoniei
- Libanul îşi câştigă independenţa faţă de Franţa
•28 noiembrie - Al doilea război mondial: Roosevelt, Churchill şi Stalin se întâlnesc la Teheran şi decid în mod secret ca Linia Curzon să rămână graniţa de după război a Poloniei. Guvernul Poloniei aflat în exil nu este informat
•3 decembrie - Al doilea război mondial: În Varşovia, SS şi Gestapo execută în public o sută de muncitori ai rutei de tramvaie din pricina unui act de sabotaj
•9 decembrie - Al doilea război mondial: Miliţia poloneză execută două persoane pentru trădarea evreilor către Gestapo şi pentru denunţarea polonezilor ce-au adăpostit evrei
•25 decembrie ? - Al doilea război mondial: Sunt paraşutati în România trei ofiţeri aliaţi: Ivor Porter, Silviu Meţianu şi Alfred de Chastelain [1], în cadrul operaţiunii "Autonomous". Ei devin prizonierii Jandarmeriei Române. Vezi Constantin Tobescu, Constantin C. Roşescu.
•31 decembrie - Al doilea război mondial: Germanii ard de vii 59 locuitori polonezi într-un grânar din Karpiowak, ca represalii pentru activităţi anti-naziste
Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
•Constantin Noica publică Două introduceri şi o trecere spre idealism
•Premiera filmului "O noapte furtunoasă", ecranizare a celebrei comedii a lui I.L. Caragiale; din distribuţie făceau parte: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, iar regia era semnată de Jean Georgescu
•Nae Ionescu publică Curs de logică
•P.P. Negulescu publică Destinul omenirii vol. III
•C.Rădulescu-Motru publică Lecţii de logică;Logica genetică;Metodologia;Teoria cunoştinţei

Naşteri
•19 ianuarie: Janis Joplin, cântăreaţă americană (d. 1970)
•10 ianuarie: Petre Străchinaru, politician român
•11 ianuarie: Florin Manolescu, critic, istoric literar şi prozator român
•29 ianuarie: Tony Blackburn, disc jockey britanic
•9 februarie: Joe Pesci, actor american
•25 februarie: George Harrison, muzician britanic (The Beatles) (d. 2001)
•9 martie: Bobby Fischer, jucător de şah american (d. 2008)
•17 martie: Tony Newman, baterist englez
•29 martie: Vangelis, muzician grec
•20 aprilie: Dan Horia Mazilu, autor, critic literar, estetician, istoric literar, istoric şi monograf român (d. 2008)
•6 mai: Laurenţiu Ulici, scriitor român (d. 2001)
•6 mai: Andreas Baader, terorist german (d. 1977)
•7 mai: Peter Carey, scriitor australian
•12 iunie: Marin Diaconescu, politician român
•12 iulie: Radu F. Alexandru, dramaturg şi politician român
•20 iulie: Adrian Păunescu, jurnalist, fondator de reviste, poet, publicist şi politician român
•26 iulie: Mick Jagger, muzician britanic (Rolling Stones)
•6 august: Dan Grigore, pianist român
•17 august: Robert De Niro, actor american
•24 august: Mircea Iorgulescu, critic, istoric şi eseist literar
•30 august: Anna Adamis, scriitoare şi libretistă maghiară
•29 septembrie: Lech Wałęsa, preşedinte al Poloniei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
•3 octombrie: Jeremiasz Anchimiuk, arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Poloneze
•4 octombrie: Florian Pittiş, actor şi interpret român (d. 2007)
•22 octombrie: Catherine Deneuve, actriţă franceză
•30 octombrie: Liviu Bimbea, administrator forum “Popasul Prisma Condor”
•26 noiembrie: Vladimir Fârşirotu, politician român
•8 decembrie: Jim Morrison, muzician american (The Doors) (d. 1971)

Decese
•7 ianuarie: Nikola Tesla, inventator, fizician american de origine sârbă (n. 1856)
•20 ianuarie: Pericle Papahagi, lingvist, filolog şi folclorist român (n. 1872)
•28 martie: Serghei Rahmaninov, compozitor, pianist rus (n. 1873)
•8 august: Haig Acterian, scriitor, regizor şi om de teatru român (n. 1904)
•24 august: Simone Weil, scriitoare franceză (n. 1909)
•27 august: Constantin Prezan, mareşal român (n. 1861)
•19 octombrie: Camille Claudel, sculptoriţă franceză (n. 1864)
•16 iulie: Eugen Lovinescu, critic literar şi un prozator român (n. 1881)
•16 decembrie: Nicolae Ghica–Budeşti, arhitect român (n. 1869)
•Tony Bulandra, actor român (n. 1881)

Premii Nobel
•Fizică - Otto Stern
•Chimie - George de Hevesy
•Medicină - Henrik Carl Peter Dam, Edward Adelbert Doisy
•Literatură - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
•Pace - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

wow, cu ce multi oameni cunoscuti este nascut Abbi in acelasi an!

aurora a scris:

wow, cu ce multi oameni cunoscuti este nascut Abbi in acelasi an!

Noa servus tu vecino, da io n-am cunoscut pe niciunul dintre ei !

Astăzi Puiu Mic a fost dusă la grădiniţă de mami ei şi la plecare mami ei mi-a spus că tot ea o aduce, aşa că io am verificat bateriile aparatului de fotografiat, le-am aşezat frumos la descărcat, apoi, după ce s-au descărcat le-am băgat în priză şi am uitat să cuplez sistemul de încărcare. Aşa că au mai rămas o jumătate de ceas pe poziţia descărcare. Dar până la urmă le-am şi cuplat pentru încărcare şi la noapte vor fi gata. Aşa că, azi nu fac chipuri !

Pe cei nascuti in an cu tine nu i-ai cunoscut personal, vrei sa zici?

Mă Dolioane, acuma şi tu ! Am zâs şi io ce-am ştiut şi cum m-am priceput !

Astăzi, sau ieri, cum vreţi s-o luaţi că ceasul din turnul bisericii bate amiaza nopţii, am făcut o preumblare de seară-noapte cu Puiu Mic şi am făcut nişte chipuri. Cum ? Le vedeţi voi !

Şi dacă azi noapte am avut chef de preumblare, în dimineaţa asta, la deschisul ochilor, am luat-o de la început. Dar cu bicicleta.

LA PAS PE DRUMUL COPILĂRIEI

Senin, soare, dar rece.
Aceasta a fost caracteristica dimineţii de azi, 21 septembrie 2009, când m-am hotărât să merg pe drumul copilăriri.

Am plecat din cetate pe drumul adesea străbătut când eram la liceu. Am ajuns în Oraşul de Jos, pe unde hoinăream, cu treburi, de la 8 ani. Altfel, nu mă lăsa mama.

Am ajuns pe strada Olteniei, unde am văzut lumina zilei, am trecut calea ferată şi am ajuns pe drumul ce-l făceam, la început cu mama, apoi singur, la moşu Niculae şi buna Iova. Din ce a fost, trecerea peste calea ferată a rămas doar o potecă. În rest, buruieni şi fiare vechi.

Am intrat pe drumul ce merge spre Mureş . Bine întreţinut, pentru că deserveşte o balastieră. Din plopii ce străjuiau cândva acel drum a mai rămas doar el , şi fratele său . Locul culturilor de odinioară a fost luat de ciulini şi trestie . Mai sunt doar două tarlale cu lucernă şi câteva cucurezişti ce se înfrăţesc cu nişte buruieni. La Mureş râul este aproape acelaşi. Apa mică din cauza secetei şi soarele se răcoreşte în ea . Cândva aici era ştrandul „La Groza”. Acum locul lui a fost luat de o staţie de spălare a balastului. Nici intrarea râului Ampoi în Mureş nu mai este aceeaşi . Au fost puse în albia râului două tuburi pentru a uşura trecerea basculelor cu pietriş. Nu mai este nisip, nu mai este cin, nu mai este brudină. Locul nisipului a fost luat de pietriş şi locul brudinei a fost luat de un pod suspendat făcut de comunişti. Noroc cu ei, că altfel de la Alba Iulia la Ciugud se trecea prin apă, dacă voiai să mergi pe jos. Dar cine mai merge pe jos?

Am plecat spre casă . M-am dus pe drumul făcut când a murit tata. Aceeaşi potecă, doar că nu mai era străjuită de culturi, ci de mărăcini . O aveam lângă mine pe mama, aşa cum a fost când am făcut împreună ultimul drum de la Mureş spre casă în 2003. Mergeam încet şi tăcuţi, fiecare cu gândurile lui. Eu am privit florile toamnei , ea n-a avut timp. Sau n-a vrut, sau cine ştie ce motiv a avut. Se făcuseră câteva ceasuri după „aniază”. Era cald. Pe cer nu era nici urmă de nor, nu adia nici vântul, nu erau nici drumeţi. Doar eu şi gândul meu.

Nu ştiu cu ce gânduri, cu ce sentimente ai parcurs aceste drumuri.
Ai avut tărie să te duci şi să-ţi aminteşti.
Mie îmi sunt foarte grele gândurile şi amintirile de felul ăsta.
Mai degrabă le alung.

Am să fac un drum, tot singur, la Fântăna hoţilor. Cât de curând.

Noa măi oamenilor şi oamenelor, o vint vremea sămi iau chicioarele la schinare. Prima dată mă duc să plătesc tilifonu, să nu uit de el şi după aia caut "hoţii".
Poate dau de urs !

LA PAS SPRE FÂNTÂNA HOŢILOR

Cer senin, soare şi răcoare. Se pare că aceasta este noua ordine a stării vremii. Era în jurul orei nouă când am plecat de acasă.

Aşa după cum v-am spus, m-am dus prima dată să plătesc telemobilul. Că doar eu am vrut să-l am. Şi ca să ajung la ghişeu, a trebuit să merg pe aleea tineretului, fosta linie "nică" pentru mocăniţă . După o vreme am ajuns în centrul Oraşului de Jos. Acolo am trecut pe lângă fostul hotel-restaurant "Apullum" unde cândva au fost găzduiţi o parte din participanţii la Marea Unire de la 1918 şi au fost semnate, tot acolo, nişte documente importante. Acum ăn locul ho0telului-restaurant este sediul Administraţiei Financiare a municipiului, nişte bănci şi ceva prăvălii, la parter, iar la etaj locuinţe pentru bălgrădeni . Puţin mai departe este Complexul comercial UNIREA, ridicat pe locul fostei Bănci naţionale şi în dreapta lui, în direcţia mea de mers, se află fostul sediu al CEC-ului înainte de a deveni şi ea bancă. Azi, nu ştiu ce este, dar este .

După ce mi-am plătit tilifonu m-am dus spre locul unde era "cantonul Luha", intersecţia liniei mocăniţei cu Calea Moţilor, dar înainte de a ajunge acolo am intrat să-mi cumpăr o pereche de căşti în locul celor roase de Puiu Mic atunci când era "puţin mare". De la căşti am intrat prin chiaţ, să mai văd una alta, apoi am trecut pe lângă terenul de joacă. Acum este pustiu . Copilaşii sunt la grădiniţă sau la şcoală. Imediat lângă acest loc de joacă a fost "Gara nică" ce avea două linii mari şi late, cât pentru "Mocăniţă" şi autogara .

Mi-am continuat drumul spre "Gara mare". Aici am părăsit fostul traseu al liniei înguste Alba Iulia - Zlatna şi am luat-o spre cetate .

Am urcat dealul cetăţii , deal urcat de atâtea ori încât am uitat şirul număratului. La capătul lui a luat contur poarta a II-a, rstaurată , aşa cum a fost.

Dar până la poarta a II-a am trecut pe lâgă castanii ce au înflorit din nou a doua oară şi poartă în coroana lor atât flori, cât şi castane .

La poarta a II-a au apărut Afrodita şi Hercules ca Atlaşi pentru susţinerea arcadei.

abbilbal a scris:

Am urcat dealul cetăţii , deal urcat de atâtea ori ăncât an uitat şirul număratului. La capătul lui a luat contur poarta a II-a , aşa cum a fost.

Dar până la poarta a II-a am trecut pe lâgă castanii ce au înflorit din nou a doua oară şi poartă în coroana lor atât flori, cât şi castane .

La poarta a II-a au apărut Afrodita şi Hercules ca Atlaşi pentru susţinerea arcadei.

Wow,ce drumetii:)

N-ai obosit puiul mic?

Am mers mai departe spre poarta a III-a. Aici, pe pod , am întâlnit un blăjan cu chef de vorbă şi am stat de poveşti aşa, cam preţ de un ceas, după care ne-am văzut fiecare de drumul lui. Sub poartă am făcut o poză corpului de gardă , apoi mi-am continuat drumul. La poarta a IV-a am întâlnit garda .

Puţin mai departe am părăsit drumul ce merge spre liceu şi am mers spre drumul roşu, pe care mergeam cu Puiul Mic. Am trecut pe lângă arteziana mare , am ajuns la semafor, unde am aruncat o privire spre liceu (clădirea din planul ăndepărtat, la capătul blocului) aşteptând culoarea verde.
Am trecut pe lângă arteziana mică , am trecut pe la intersecţia unde era grupul statuar "Foamea" şi acum este un ceas ce reprezintă nimic şi în spatele lui se vede sediul unei bănci şi al unei televiziuni locale, am trecut pe lângă biserica cu altar spre vest unde se lucrează, după aproximativ doi ani, la restararea "Monumentului victimelor comunismului". De aici am aruncat o privire spre Mamut , la poalele căruia se află Fântâna hoţilor. După puţin timp am trecut pe lângă hintele de la pădure unde nu am mai avut de ce mă opri. În prim plan este ciuperca făcută în urmă cu vreo douăzeci şi cinci de ani de comuniştii de la CFR. Puţin mai sus am trecut pe lângă ştrandul acum pustiu şi unde există avertismentul "PERICOL DE ÎNEC, APA ARE PESTE 2 m" , deşi bazinul este gol. A urmat apoi bătrânul Schit unde nu am avut de ce intra şi am ajuns în pădure .

Era bine trecut de ora douăsprezece când am început urcatul dealului. Soarele râdea printre frunzele pomilor , cărarea se întindea tăcută spre vărful dealului . Pe alocuri se vedeau urmmele unor torenţi . Unii arbori nu au rezistat sub bătaia vânturilor şi au căzut frânţi.

Aici este poieniţa unde mama şi Cornelia stăteau pe pătură, la soare sau umbră, pentru un scurt popas.

Continui urcatul. Aproximativ în acest loc , odată, mama vrând să bea o gură de apă, făcu ce făcu, alunecă şi căzuturmându-şi apa în sân. Soarele râde şi el de amintirea mea .

Dau peste un marcaj. . Este semn că drumu-i bun, deşi sunt mulţi ani de când nu am mai fost pe aici. Cu Puiu Mic am urcat pe altă parte, un drum nou făcut pentru motorizaţi.

Nu departe dau peste un arbore îngemănat . Când am fost cu mama pe aici, arborele era doar doi puieţi.

Soarele mă caută printre frunze . Vrea să-mi fie tovarăş de drum. Marcajele mă însoţesc . Este semn bun.

Cărarea se ascunde sub frunzele căzute . Este mai greu de găsit . Merg după marcaj şi la un moment dat observ că marcajul mă duce pe alt drum decât cel pe care vreau să merg. Aici abandonez marcajul şi deviez în poiană, de unde se vede cărarea pe care mergeam cu mama şi Cornelia când era ca Puiu Mic de acum.

Începe un urcuş mai greu . La marginea pădurii mă întâmpină un gorun mare , puiet atunci, şi un argaţ uscat , verde atunci.

Continui să urc . Aici se face o mică ramificaţie pentru a îndulci puţin urcuşul . Eu prefer poteca mai abruptă, pe care o foloseam împreună cu mama.

Aici era o altă poieniţă unde făceam popas . Ne plăcea pentru că era înconjurată de pini ce împrăştiau o mireasmă plăcută de conifere. Acum, în locul lor, au rămas doar cioturi şi crengi uscate .

Odată la un popas făcut aici am plecat lăsând pe mama şi Cornelia singure. Le-am spus că am o urgenţă. Am plecat şi plecat am fost. Am ajuns la Fântâna hoţilor. După un timp m-am întors şi am găsit-o pe Cornelia plângând, aşa cum plânge acum Puiu Mic după mine. Diferenţa este că Puiu Mic îmi spune "moşu", nu "tată".

Şi iată-mă ajuns în vârful dealului . Începe coborârea spre Fântâna hoţilor .

Cărarea pe care am venit se uneşte cu un drum utilivat de motorizaţi, după cum arată urma , că doar motorizaţii nu se încumetă să meargă pe jos nici prin pădure.

În drumul meu am întâlnit şi brânduşe de toamnă ieşite timid de sub frunzele căzute.

Mi-am continuat drumul şi am ajuns la Fântâna hoţilor. Nu mai este ce a fost. Aici era o masă şi o bancă făcute de vânători din trunchiuri de copaci mai subţiri. Acum am găsit doar o brânduşe .

Locul de cobărâre la izvor, căci Fântăna hoţilor era un izvor, a rămas aproximativ acelaşi, dar izvorul a secat .

Imagini dezolante şi nimic altceva. Am rămas doar cu plăcerea unei plimbări prin pădure şi colecţionarea unor fotografii

După ce am terminat de făcut fotografiile la Fântâna hoţilor, am plecat spre casă. Deşi nu era nevoie, săgeata mi-a arătat pe unde să mă întorc şi soarele mi-a fost călăuză

La înapoiere am dat peste cămaşa unui turist îndrăgostit . Poate s-a încălzit prea tare cu ceva troscovină (tescovină, rămăşiţe de la fabricarea ţuicii). Am întâlnit şi un pom însetat, aplecat să bea apă din sticla aruncată de un turist civilizat.

Şi iată că am ajuns din nou în poiana unde am început urcarea. Aici mi s-a deschis panorama Bălgradului şi am mai dat peste o floare de toamnă .

Cărarea pe care am urcat, acum cobor . Am "admirat" urmele civilizaţiei turistice şi m-am răcorit în bazinul gol al ştrandului pustiu.

Abby
superbe pozele te indeamna la visare sau asa simt eu
buuune si comentariile
eu iti multumesc