POPASUL PRISMA CONDOR (I)

Forumul Popasul Prisma Condor, pe lângă faptul că este o reclamă făcută special pentru motoarele de căutare, se doreste a fi un popas unde fiecare să se simtă la el acasă.
LUMINA LUMII doresc să poposească pe fetele si în inimile tuturor celor ce ne vizitează.
Si Emil Condor are de povestit foarte multe lucruri, precum toti ceilalti - Dumnezeu să-i ajute în intentia asta. Celor ce vor trece prin acest popas, le doresc să devină parte activă în tot ce va avea loc aici si distractie plăcută.
Mă bucur foarte mult să fiu parte dintr-un grup atât de special precum grupul utilizatorilor acestui forum. Dumnezeu a adus pe acest Site, un grup deosebit de persoane si personalităti fascinante în mijlocul cărora nu te poti plictisi.
Vă urez odată si încă odată (si tot asa, la nesfârsit): BINE ATI VENIT!

Milule, lasă tu urările că-s numa cherdere de vreme şi mai bine schimbă avataru ăla în care-l chierzi pe puştiulică şi pune unu în care şi Puiu Mic al tău să fie în rând cu lumea şi tu nu-ţi instala un avatar mai mic decât al meu că nu şade bine pentru doi ocupanţi ai fotoliului.

Spor la treabă pentru fotografat şi scriat.

Ratiunea de a fi

Am fost educat încă de la nastere în a fi onest, respectuos, milos, plin de grijă pentru mine însumi dar mai ales pentru altii. Mi s-a dat tot ce a fost posibil să mi se dea pentru a întelege rostul adevărat al existentei mele pe pământ. Am fost educat în spiritul adevărului. Adevăr cu orice pret! Totul pentru adevăr! Oricât de crunt ni s-ar părea uneori adevărul este totusi o alegere mai bună decât minciuna lingusitoare, orisicât de plăcut ar suna auzului.
Sunt un luptător neînfricat si necrutător pe tărâmul adevărului.
Uneori, cei din jur îmi pun anumite întrebări a căror răspunsuri, sunt sanse mari să-i rănească! Le spun preventiv: nu insistati cu acele întrebări căci voi fi fortat să vă lovesc cu răspunsuri oneste si nu o să vă placă. Unii insistă si le dau ceea ce le era frică să audă.
Altii mai prevăzători bat pasul în retragere. Nu crut pe nimeni, nici pe mama în ce priveste adevărul... Este în mine înrădăcinat de Dumnezeu prin părintii mei, prin frati, surori sau de mine însumi prin autoeducatie.
Orice este în afara adevărului nu-mi trezeste nici cel mai mic interes. Nimic în viata mea nu este construit prin minciună. Avertizez pe oricine să nu-mi pună minciuna în fată căci vom fi automat în tabere diferite. Oamenii ce o folosesc nu sunt bine primiti în lumea mea, lumea adevărului. Urăsc minciuna si nu pot locui cu ea. In societătile de limbă engleză se folosesc asa-zisele minciuni albe (White lies) care, zic ei, nu rănesc ci doar încântă si nu au un scop de a duce în eroare.
Nici acelea nu au trecere în fata mea. Prin minciună s-au distrus multe prietenii, familii, cetăti, tări, împărătii... Minciuna este rădăcina tuturor necazurilor! Când mă gândesc la minciună văd în fată chipul ei: o curvă!
Societatea modernă este tot mai coruptă si mai coruptă... Stiu sfârsitul ei: orice are la bază minciuna, mai devreme sau mai târziu va cădea, va merge spre autodistrugere.
Suntem deci, destinati sfârsitului, unui sfârsit ce mi-ar plăcea să nu-l vizionez, atât de groaznic apare!
Dacă privim la orânduirile trecutului, realizăm unde a putut ajunge o societate bazată pe minciună. Să vedem inchizitia, să vedem nazismul, să vedem comunismul si... lista ar putea continua. Toate au avut acelasi mizerabil sfârsit! Toate au avut baza pusă pe minciună si au terminat rusinos. Minciuna nu poate supravietui necontenit. Odată tot va cădea. Cu cât asteptăm mai îndelungat căderea ei cu atât mai brutală va fi... dar va fi! Nu există altă alternativă.
Societătile asa-zis moderne vorbesc despre coruptia ce există în multe zone ale lumii: Latin America, Asia, Africa, Europa de Est la care, personal adaug restul planetei: Nord America, Europa de Vest... Ei critică tările respective în privinta coruptiei si fac la rândul lor lucruri mai hidoase!
Interese meschine sunt la baza a tot ce se face azi pe planetă...
Dar Cel care sustine adevărul, Cel ce este Adevărul în Sine se va sătura de toată babilonia de pe pământ si va veni să distrugă răul existent. Sfârsitul minciunii va veni năprasnic! Îl construim singuri cu febrilitate, cu inconstientă! Sfârsitul este acolo, ne pândeste si... va veni.
Nu există altă cale de rezolvare... doar una. Ar putea fi una dar omul nu s-a arătat nicicând dispus să o urmeze. Calea se numeste... Adevărul.
Asa că...
Cei ce aveti un pic de creier, folositi-l!
Cei ce aveti un pic de inimă, întrebuintati-o!
Cei ce aveti un pic de adevăr, dezvoltati-l!
Cei ce aveti un pic de credintă, luptati!

Fără adevăr esti destinat unui sfârsit tragic.
Fără adevăr nu poate exista nimic...

Emil Condor (în anii de mult dusi)

Imi place mult ce ai scris, si in adancul meu simt ca asa este.
Nu stiu insa cat de posibil este, cat de omeneste posibil este.
Nu stiu daca as putea spune ca in viata mea nu am spus nici o minciuna, fie de-aia "alba" fie mai mult sau mai putin nevinovata. M-am straduit insa sa nu fac rau nimanui. Daca nu pot face un bine, macar sa nu fac rau.

Citat :

Am fost educat încă de la nastere în a fi onest, respectuos, milos, plin de grijă pentru mine însumi dar mai ales pentru altii.

La fel pot spune si eu. A fost insa o educatie fara Dumnezeu. In Dumnezeu am crezut dupa ce l-am cunoscut pe sotul meu. Pana atunci n-am discutat cu nimeni despre asta. Fiind comunism si fiindca si rudele nu discutau, stiind ca tatal meu e impotriva, n-am avut tangente. Doar bunica mea, mama tatalui, s-a mirat cand a vazut ca stiu ceva din Biblie. Bineinteles, stiam din cartile ce scriau impotriva Bibliei, dar pe mine nu m-a interesat sa combat ceva, ci am folosit cartea doar ca informare.
Am avut o colega in facultate, catolica, si cu ea am fost la catedrala catolica din Iasi, dar numai din curiozitate. Eram convinsa ca numai cei cu psihicul slab sau educati puternic in familie sunt credinciosi.

Tatal meu a fost un profesor deosebit, dedicat trup si suflet educatiei elevilor. Mi-a fost diriginte si mie si fratelui meu.

Iubesc Adevarul mai presus de orice, dar ma intereseaza si sa inteleg oamenii, asa ca sunt de acord ca fiecare are adevarul lui.

aurora a scris:

Imi place mult ce ai scris, si in adancul meu simt ca asa este.

Multumesc!

Citat :

Nu stiu daca as putea spune ca in viata mea nu am spus nici o minciuna, fie de-aia "alba" fie mai mult sau mai putin nevinovata.

Nici eu nu pot să afirm aia - când eram copil mai trăgeam câte una si dacă eram depistat se încingea pământul sub mine. Crescând mi-am dat seama de hidosenia minciunii si am ocolit-o cu toată fiinta mea.
Cei ce mă cunosc, stiu că nu mint si adesea vin la mine cu întrebări a căror răspunsuri ar putea trăda pe cineva - le spun direct: sunt lucruri ce nu mă privesc si prefer să nu mă implic în ele. Cu asta, totdeauna închei discutia...

Eu unul nu-mi dau seama când spun adevărul şi când mint. Pentru mine minciuna este adevăr şi adevărul este minciună în egală măsură. Mint spunând adevărul şi spun adevărul minţind. Prin relativitatea acestor noţiuni nu pot face o delimitare precisă: de aici şi până aici este adevăr, iar de aici şi până aici este ninciunbă. Minciuna îmbinându-ae perfect cu adevărul cred pe mincinos şi nu-l cred pe cel drept. Cred pe cine vreau şi fac mincinos pe cine-mi place. Sunt un mincinos şi spun adevărul. Sunt eu şi nu altul. Dacă aş fi alt fel, nu aş mai fi eu.

zaraza26 a scris:

Citat :

Am fost educat încă de la nastere în a fi onest, respectuos, milos, plin de grijă pentru mine însumi dar mai ales pentru altii.

La fel pot spune si eu.

Am citit asta pe fata ta în pozele ce le-ai pus pe forum. Stiu că asa este.

Citat :

Iubesc Adevarul mai presus de orice, dar ma intereseaza si sa inteleg oamenii, asa ca sunt de acord ca fiecare are adevarul lui.

Că iubim oamenii si vrem să-i întelegem o demonstrăm prin adevăr numai, altfel nu se poate...
La ce spui tu că "fiecare cu adevărul lui" se potriveste într-o oarecare măsură. Trebuie să stim un lucru: "adevărurile" nu sunt în tabere opuse! Am pus adevărurile în ghilimele pentru că mi se pare tare impropriu să folosesc acest substantiv la plural. În esenta fiecărui lucru există un adevăr, nu mai multe, iar adevărul nu se poate diviza câte o fărâmitură la fiecare individual.
Este părerea mea...

abbilbal a scris:

Eu unul nu-mi dau seama când spun adevărul şi când mint. Pentru mine minciuna este adevăr şi adevărul este minciună în egală măsură. Mint spunând adevărul şi spun adevărul minţind. Prin relativitatea acestor noţiuni nu pot face o delimitare precisă: de aici şi până aici este adevăr, iar de aici şi până aici este ninciunbă. Minciuna îmbinându-ae perfect cu adevărul cred pe mincinos şi nu-l cred pe cel drept. Cred pe cine vreau şi fac mincinos pe cine-mi place. Sunt un mincinos şi spun adevărul. Sunt eu şi nu altul. Dacă aş fi alt fel, nu aş mai fi eu.

Asimilez mesajul tău doar ca un joc de cuvinte - am văzut că esti meserias la aceea...

nicuvar a scris:

Nu stiu ce corcodus am, a aparut fara sa il plantez...

Când eram copil am mâncat niste corcoduse din astea la un prieten si am adus acasă doar niste sâmburi, i-am pus în pământ si am avut grijă ca noile plante să nu fie săpate din neatentie. Ai mei, pănă în ziua de azi îl numesc Meromerul lui Emanuel.
Deci avem în România câtiva copaci renumiti:
Teiul lui Eminescu, Gorunul lui Horia, Meromerul lui Condor...

Adevarul e ca fiind zilnic in contact cu fictiunea, prin studiul literaturii, am o perceptie oarecum mai "elargie" despre adevar. Insa in viata de toate zilele si in relatiile cu oamenii foarte apropiati, nu suport minciuna. In rest, imi plac minciunile frumoase, mai ales daca te pot face sa visezi. Pe Onorabbilul l-am inteles foarte bine, am mai avut noi o discutie despre minciuna si adevar, si am constatat ca gandim la fel. Parca era si Zaraza pe-acolo...sau ma insel!

abba a scris:

Pe Onorabbilul l-am inteles foarte bine, am mai avut noi o discutie despre minciuna si adevar...

Înteleg opinia voastră gândind la faptul că tu "X-lescu" spui adevărul cu toată convingerea dar apoi, mai târziu realizezi că erai gresit (nu minteai!) si te îndrepti după "noul adevăr" descoperit tie care la rândul lui poate fi... tot o greseală!

Emil Condor a scris:

abba a scris:

Pe Onorabbilul l-am inteles foarte bine, am mai avut noi o discutie despre minciuna si adevar...

Înteleg opinia voastră gândind la faptul că tu "X-lescu" spui adevărul cu toată convingerea dar apoi, mai târziu realizezi că erai gresit (nu minteai!) si te îndrepti după "noul adevăr" descoperit tie care la rândul lui poate fi... tot o greseală!

Nu, ideea era alta, ca adevarul meu poate sa fie altul decat adevarul tau, deci sa credem in adevaruri diferite.

Păreri - este ceea ce numesc eu, adevăruri diferite.
Eu am o părere si tu nu trebuie să ai aceeasi părere, iar adevărul poate fi la tine, la mine, ori la niciunul. Mai există expresia "adevărul e undeva la mijloc" - crede cineva că e posibil? Personal, în astfel de situatii, cred că adevărul e... la nimeni! Logic: când e la mijloc, nu-i la niciunul!.

Deci, adevăruri diferite = păreri sau opinii.
Acestea când sunt exersate îndelung si cu mare convingere ajung cedinte (la modul general) iar credintele sunt greu de zdruncinat. Din acea cauză e bine ca omul să stie a respecta părerea (opinia) sau credinta celui de lângă el. Toti oamenii avem asa ceva si necesită o muncă atentă si inteligentă pentru a nu ofensa pe nimeni în discutiile purtate.

* Suntem constienti de faptul că prejudecătile, chiar si ele sunt considerate de cei subjugati, drept "adevăruri"!

Emil Condor a scris:

abbilbal a scris:

Eu unul nu-mi dau seama când spun adevărul şi când mint. Pentru mine minciuna este adevăr şi adevărul este minciună în egală măsură. Mint spunând adevărul şi spun adevărul minţind. Prin relativitatea acestor noţiuni nu pot face o delimitare precisă: de aici şi până aici este adevăr, iar de aici şi până aici este ninciunbă. Minciuna îmbinându-ae perfect cu adevărul cred pe mincinos şi nu-l cred pe cel drept. Cred pe cine vreau şi fac mincinos pe cine-mi place. Sunt un mincinos şi spun adevărul. Sunt eu şi nu altul. Dacă aş fi alt fel, nu aş mai fi eu.

Asimilez mesajul tău doar ca un joc de cuvinte - am văzut că esti meserias la aceea...

De data asta ai zmintit. Nu era un joc de cuvinte. Era jocul adevărului şi minciunii care se joacă în egală măsură cu noi. Şi când spun adevăr şi minciună, nu mă refer doar la acele mici bagatele de zi cu zi de genul : "Ai văzut pe X ? Da, l-am văzut, dar nu sunt sigur că era el."

Nu contează că as fi sau nu as fi de acord cu afirmatiile făcute de tine, Abby, pe prima pagină, important este că înteleg de unde vii si unde pleci.

Greseală sau minciună?

Unul dintre cele mai dificile lucruri admise de oameni este să accepte că sunt gresiti. Este în natura umană această tendintă ca fiecare să se vadă drept tot timpul.
Noi tinem la opiniile noastre, la crezul nostru pe marginea fiecărui subiect ca având dreptate iar cei ce nu sunt de acord, simplu, sunt gresiti! Meditati un pic la acest lucru: nu este chiar asa! Nu contează unde esti, mereu vezi oameni cu opinii diferite aflati "la cutite" unii cu altii!
Si în Proverbele 21:02 ni se spune: "Omul socoteste că toate căile lui sunt fără prihană". Este în natura umană dar... Dar cui îi pasă în zilele noastre (si nu numai) de ceea ce zice Dumnezeu? Omul, totdeauna a hotărăt să-si trăiască viata asa cum el a considerat că se potriveste, considerându-se drept în toate deciziile personale. Dar aia a fost si este o minciună, o viată trăită departe de adevăr, o viată falsă; mereu omul se bazează pe mândrie si egoism: el însusi e pus mereu primul.
Că omului îi place sau nu, natura lui este adevărata cauză a problemelor create în lume. Orice conflict, invidie, competitie, ură, război, stres si atâta nefericire în viată îsi au originea în natura ticăloasă a omului.

În viată sunt două căi principale: una să dai si cealaltă să iei. Prin natura noastră ticăloasă, noi trăim (majoritatea) calea de luare, agonisire. Omul nu stie, pur si simplu, calea păcii, calea de a da celor ce îl înconjoară. Asta se poate deduce cu usurintă din istoria sângeroasă de 6 000 de ani ai omenirii. Realitatea dureroasă a vietii e să realizezi că omul este adâncit în înselăciune, în minciună.

Probabil, fiecare dintre noi stie că omul trăieste o viată plină de prejudecăti. Astea sunt foarte greu de văzut la tine însuti si extrem de greu se ajunge la admiterea acestui adevăr.
Prejudecătile... Mda! Prejudecătile mă duc negresit cu gândul la subiectul dezbătut pe Forumul Religii. Prejudecătile religioase reprezintă izvorul celor mai dureroase dezbinări între oameni, sursa principală a urii din inimile umane.
În istoria planetei, multele si deferitele religii existente au constituit cauza cea mai mare a suferintelor umane. Fiecare dintre noi ar trebui să înteleagă de ce...
Una dintre realitătile cele mai dificile de acceptat pentru oameni este să realizeze că întreaga lor viată au fost mintiti despre/ în credinta lor, au fost păpusi manevrate de altii. Din această cauză, cei mai multi nu vor să renunte la preconceptiile lor (oricât de gresite ar fi!), ei, instinctiv apără crezul propriu deoarece este fundamentul a tot ce au făcut în viată, cadrul de bază al tuturor deciziilor pe care le-au luat în majoritatea problemelor.
Multumesc Cerului că mi-a dat capacitatea de a întelege greselile din viata mea si acum am puterea de a pricepe si face diferenta dintre binele comun si cel personal. Sunt multumitor că stiu calea ce trebuie urmată pentru a fi bun, util semenilor mei, pentru a fi cu ceilalti chiar mai bun decât cu mine însumi. Încercăm fiecare dintre noi să fim buni cu semenii nostri? Când reusim acest lucru, realizăm câte satisfactii personale vin din acea atitudine sănătoasă.

Emil Condor a scris:

Nu contează că as fi sau nu as fi de acord cu afirmatiile făcute de tine, Abby, pe prima pagină, important este că înteleg de unde vii si unde pleci.

Da este şi normal să ştiţi toţi de pe forum de unde vin şi unde plec deoarece eu umblu la vedeală, nu tupilat prin cotloanele întunericului, şi asta pentru că nu am ce ascunde. Dar, la urma urmei, de ce ar trebui să-mi fie ruşine de trecutul meu? Doar pentru că i s-a năzărit cuiva să condamne comunismul ?

Toate formele de guvernământ au ceva condamnabil în ele...
Comunismul, ca toate celelalte a avut si părti bune, părti pe care le-am trăit si le cunosc.
Dacă ati sti că North America este comunistă tot mai mult si mai mult, poate mai comunistă decât a fost comunismul cunoscut de noi, unii si-ar schimba părerea.

Aici încercăm să fim toti deschisi, să nu umblăm - cum spui - tupilati. Este partea care atrage cel mai mult la Popasul nostru si ne vom mentine pe pozitie. Vor fi si împotrivitori dar aia nu ne interesează... Prin PRISMA CONDOR vor fi filtrate toate actiunile de pe acest site si... am convingerea că mai departe ne vom simti minunat împreună. Când vin acasă, îmi zic: hai să intru la Popas unde-i cald si bine - vorbele lui abba la intrarea pe acest forum. Si chiar asa simt si eu: e cald si bine aici, cu voi.

Emil Condor a scris:

Păreri - este ceea ce numesc eu, adevăruri diferite.
Eu am o părere si tu nu trebuie să ai aceeasi părere, iar adevărul poate fi la tine, la mine, ori la niciunul. Mai există expresia "adevărul e undeva la mijloc" - crede cineva că e posibil? Personal, în astfel de situatii, cred că adevărul e... la nimeni! Logic: când e la mijloc, nu-i la niciunul!.

Deci, adevăruri diferite = păreri sau opinii.
Acestea când sunt exersate îndelung si cu mare convingere ajung cedinte (la modul general) iar credintele sunt greu de zdruncinat. Din acea cauză e bine ca omul să stie a respecta părerea (opinia) sau credinta celui de lângă el. Toti oamenii avem asa ceva si necesită o muncă atentă si inteligentă pentru a nu ofensa pe nimeni în discutiile purtate.

* Suntem constienti de faptul că prejudecătile, chiar si ele sunt considerate de cei subjugati, drept "adevăruri"!

Vorba "adevarul e undeva la mijloc" mi se pare corecta. Fiindca fiecare vedem realitatea din punctul nostru de vedere. Cu cat aduni mai multe impresii, cu atat vei fi mai aproape de adevar. In unele afirmatii se spune ca omul este o constiinta care vede realitatea, care de fapt se vede pe sine, care incearca toate posibilitatile oferite de realitate. Nu stiu daca este asa, dar e interesanta ipoteza...

Citat :

Încercăm fiecare dintre noi să fim buni cu semenii nostri? Când reusim acest lucru, realizăm câte satisfactii personale vin din acea atitudine sănătoasă.

Vreau sa-mi ajut semenii si intr-o vreme ma intristam ca nu aveam posibilitatea. Acuma m-am mai linistit, n-am incotro...va gasi Dumnezeu modalitatea. Tot timpul ne intereseaza soarta celor apropiati si aflati in nevoie. Nu e productiv sa arunci bani la cersetori, dar mai fac si asta, altfel as crede ca am inima impietrita spre ei. Fiica mea are un prieten care e lasat in plata Domnului de catre parintii si familia lui. Incercam sa il mentinem pe drumul cel bun...e, probabil, tot ce are nevoie...Sa simta ca nu e singur.

Dar pe primul plan e familia. Cand voi fi la pensie si voi avea "salariul" asigurat, voi fi libera 8 ore pe zi. Sper sa ma mentin sanatoasa. Si-apoi, nu stii niciodata ce-ti aduce ziua de maine.

Emil Condor a scris:

Toate formele de guvernământ au ceva condamnabil în ele...
Comunismul, ca toate celelalte a avut si părti bune, părti pe care le-am trăit si le cunosc.
Dacă ati sti că North America este comunistă tot mai mult si mai mult, poate mai comunistă decât a fost comunismul cunoscut de noi, unii si-ar schimba părerea.

Aici încercăm să fim toti deschisi, să nu umblăm - cum spui - tupilati. Este partea care atrage cel mai mult la Popasul nostru si ne vom mentine pe pozitie. Vor fi si împotrivitori dar aia nu ne interesează... Prin PRISMA CONDOR vor fi filtrate toate actiunile de pe acest site si... am convingerea că mai departe ne vom simti minunat împreună. Când vin acasă, îmi zic: hai să intru la Popas unde-i cald si bine - vorbele lui abba la intrarea pe acest forum. Si chiar asa simt si eu: e cald si bine aici, cu voi.

unde-i cald si bine...

Bradulet, bradut dragut
Ninge peste tine...
Haide, hai in casa mea
Unde-i cald si bine.

Pom de Anul Nou te fac,
O, ce bucurie!...
Cu beteala-am sa te-mbrac
Si stelute-o mie.

Si fetite si baieti
Batand din palmute
Vor dansa si vor canta
Cantece dragutze.

aurora a scris:

Karima a scris:

Emil Condor a scris:

I had a pleasant surprise today when my kids came over and brought me a nice photo camera. Let me see... it's a Sony Cybershot. Beside that, I got a T-shirt with the words "I know, I'm not perfect but I am so close, it scares me". (They really think that about me! Wow!)

It wasn't any special day for me like birthday, anniversary or anything else, but they certainly made it special. Thay said: it's only the warm-up for Christmas, dad. Kids! They got nothing else to do with their money...

You have a beautiful family and kids certainly love you very much.
Allah bless you and your family

ţe ziţe, ţe ziţe?

Hai că "îl torn" eu:
Am avut o surpriză plăcută azi când copiii mei au trecut pe la mine si mi-au adus un aparat de fotografiat tare drăgut. Stai să văd... este un Sony Cybershot. Afară de cameră, am obtinut si un tricou pe care scrie: "Stiu, nu sunt perfect dar sunt atât de aproape că mă sperie!". (Ei chiar cred aia despre mine! Wow!)

Nu a fost o zi specială ca ziuă de nastere, aniversare ori altceva, dar ei, cu certitudine au făcut-o specială. Au spus: este doar încălzirea pentru Crăciun, tată. Copii! N-au altceva de făcut cu banii lor...

Aia zâtze, Aurora...

zaraza26 a scris:

Vreau sa-mi ajut semenii si intr-o vreme ma intristam ca nu aveam posibilitatea. Acuma m-am mai linistit, n-am incotro...va gasi Dumnezeu modalitatea. Tot timpul ne intereseaza soarta celor apropiati si aflati in nevoie. Nu e productiv sa arunci bani la cersetori, dar mai fac si asta, altfel as crede ca am inima impietrita spre ei.
Dar pe primul plan e familia. Cand voi fi la pensie si voi avea "salariul" asigurat, voi fi libera 8 ore pe zi. Sper sa ma mentin sanatoasa. Si-apoi, nu stii niciodata ce-ti aduce ziua de maine.

Da, am văzut că atunci când nu ajutam pe cei în nevoi, dispăreau banii de la mine si nu realizam cum se putea întâmpla aia!!! Am început să trimit tot felul de ajutoare si din ce trimit, din aia am mai mult pentru mine si mai mult de trimis. E interesant, nu-i asa?

Total de acord cu tine, Zaraza dragă, în primul rând trebuie să ajutăm pe cei în mijlocul cărora trăim, să ajutăm familia.

zaraza26 a scris:

Haide, hai in casa mea
Unde-i cald si bine.

Am întâlnit oameni minunati aici (unde-i cald si bine), mă bucur că am avut inspiratia să deschid Popasul acesta - doar asa am avut ocazia să cunoasc mai bine niste suflete mari, deosebite, niste oameni terifici. Vă multumesc tuturor pentru că sunteti... exact asa cum sunteti.

Emil Condor a scris:

zaraza26 a scris:

Vreau sa-mi ajut semenii si intr-o vreme ma intristam ca nu aveam posibilitatea. Acuma m-am mai linistit, n-am incotro...va gasi Dumnezeu modalitatea. Tot timpul ne intereseaza soarta celor apropiati si aflati in nevoie. Nu e productiv sa arunci bani la cersetori, dar mai fac si asta, altfel as crede ca am inima impietrita spre ei.
Dar pe primul plan e familia. Cand voi fi la pensie si voi avea "salariul" asigurat, voi fi libera 8 ore pe zi. Sper sa ma mentin sanatoasa. Si-apoi, nu stii niciodata ce-ti aduce ziua de maine.

Da, am văzut că atunci când nu ajutam pe cei în nevoi, dispăreau banii de la mine si nu realizam cum se putea întâmpla aia!!! Am început să trimit tot felul de ajutoare si din ce trimit, din aia am mai mult pentru mine si mai mult de trimis. E interesant, nu-i asa?

Total de acord cu tine, Zaraza dragă, în primul rând trebuie să ajutăm pe cei în mijlocul cărora trăim, să ajutăm familia.

zaraza26 a scris:

Haide, hai in casa mea
Unde-i cald si bine.

Am întâlnit oameni minunati aici (unde-i cald si bine), mă bucur că am avut inspiratia să deschid Popasul acesta - doar asa am avut ocazia să cunoasc mai bine niste suflete mari, deosebite, niste oameni terifici. Vă multumesc tuturor pentru că sunteti... exact asa cum sunteti.

Iti multumesc pentru acest Popas. Era ceva care imi lipsea si trebuia inventat. Felul meu de a fi e sa nu ma bucur prea devreme. De aceea n-am zis pana acum cat de mult imi place pe aici...dar daca ma provoci... mwah1

Eu am observat ca nu pot sa-mi explic niste bani care imi apar in geanta, dar mai bine dau vina pe neatentia mea...