Klaus Johannis - Presedintele ales

Emil Condor a scris:

Aș vrea să-l întâlnesc și eu pe cel ce refuză o mărire de salariu.
Există cineva? Nu cred.

Cu atat mai mult cu cat beneficiarii sunt aceiasi cu cei care le maresc...
Cum sa-ti refuzi singur marirea de salariu?

In acest caz, trebuie sa intervina, insa, o terta.
Cum ar fi, in cazul de fata, cei de la care provin banii pentru marire,
respectiv contribuabilul. El trebuie sa-si dea acordul.
Cum? Iesind in strada, cum vor face medicii. Apoi, profesorii, minerii, etc....

Trebuie vazut acum, dupa marire, daca vreunul dintre ei, va mai trece pe la DNA.
Eu zic ca vor trece.
Pai, noi avem aici miliardari si tot au furat. Dar au fost prinsi si condamnati.
Dar ei niste bieti bugetari...

Alooo! Cotroceniule, esti acasa? Nu? Nimic nou.
Dar vezi ca cei care iti platesc salariul, nu stiu cum se spune in turca, sau germana, nici nu ma intereseaza, in romaneste se spune medici, deci medicii romani vor sa intre in greva. N-ai gasit 30 de secunde sa-i dai dispozitie unui incasator de salariu marit cu 70%, sa scrie pe facebook un mesaj prin care sa-ti arati sustinerea fata de ei? Ah, nu-i sustii... Am inteles, ghinion! Cum a spus un mare... al Romaniei!
Noi, astia care ne tratam prin Romania, ii sustinem pe medicii devotati meseriei si sustinem revendicarile lor!

Vad ca iti e dor de "vizite de lucru"?
Asta parca era pe vremea "Impuscatului'', nu?

Multă lume se întreabă unde a dispărut Iohannis. Ei bine, s-a aflat. E la reparat. Da, da, la reparat.
A fost chemat în service la Langley, Virginia, SUA.
Un agent CIA, care a dorit să rămână anonim emoticon grin, ne-a relatat prin intermediul Wikileaks:
Ceea ce nu stiţi voi e că Iohannis e jumatate om, jumatate robot. E android. L-am prelucrat noi anul trecut, după alegeri, când a venit, chipurile, la Miami. De aia vorbeşte sacadat şi se mişcă ca o buturugă. În fine, ideea e că a început să ne încurce şi pe noi cu vacanţele astea. A fost o eroare de programare. În subrutinele alocate, pe langă comenzile gen "dă-ne resursele Romaniei", "dă-ne Roşia Montană", "fii supus SUA" etc, a scăpat şi un cuvânt acolo, "vacancy", care în engleză înseamnă "loc liber, nealocat" şi pe care procesorul lui l-a interpretat ca "vacanţă", din cauza asemănării fonetice cu cuvântul românesc. Şi uite aşa, procesorul rulează în buclă subrutina vacancy în forma românească şi stă numai prin vacanţe. L-am reparat, am umblat chiar si la procesorul vocal, să vorbească ceva mai repede, că am văzut că vă scotea din sărite pe voi, românii, faptul ca vorbea rar. Îl punem în ţiplă şi în câteva zile ajunge înapoi.

Klaus Iohannis, de trei săptămâni în vacanță. S-a aflat în sfârșit unde se află acesta

Radu Cristescu de la partidul PMP, invitat într-o emisiune la România Tv, a dezvăluit unde se află acum președintele României. ”Klaus Iohannis e la Miami”, a spus acesta.

Un site de știri scria luni că președintele Klaus Iohannis se află în vacanță în străinatate. Informația prezentată se baza pe surse neoficiale. De câteva săptămâni nimeni nu mai știe unde este Klaus Iohannis, șeful statului neavând nicio apariție publică.

Mai mult, într-un articol recent, Ion Cristoiu afirma că este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când un președinte dispare și nimeni nu mai ştie nimic de el.

”Știu sigur că vineri la prânz dl Klaus Iohannis rupe ușa Cotrocenilor, deci el nu stă, nu l-ar găsi nici dacă începe un război atomic vinerea după-amiază, pentru că el consideră că weekendul lui de bugetar trebuie respectat cu sfințenie. De ce face asta? Pentru că el știe ca nu trebuie să rezolve el anumite chestiuni, le rezolva băieții, sistemul. N-am pomenit în cei 25 de ani ca un președinte să dispară pur și simplu, să nu mai știi nimic de el, adică nu a fost la Ziua Marinei, nu apare. Ați verificat poate nu mai trăiește, să mă ierte dl Klaus Iohannis dar nu există așa ceva, președintele României este obligat să dea un semn că există, e acolo, că a mai facut ceva, ori e un semn că el nu există.”, a declarat Ion Cristoiu.

”E pentru prima dată după 25 de ani când un președinte dispare. Poate el nu mai trăiește. Asta dovedește că el nu mai există. Nimeni nu l-a mai văzut în ultimele săptămâni. Nu el a câștigat alegerile. El era un prapure plimbat prin București de Servicii. El crede că el le-a câștigat. El crede că va sta 10 ani la Cotroceni. A participat la 2 așa-zise confruntări care erau aranjate. Are noroc că e Victor Ponta premier și își poate permite. O să vedem peste un an cum merge această strategie.”, a adăugat Cristoiu.

http://www.eskape.ro/klaus-iohannis-de-trei-saptamani-in-vacanta-s-a-dezvaluit-in-sfarsit-unde-se-afla-acesta/

Anunţ bombă! Preşedintele Klaus Iohannis va afectua o vizită la Bucureşti...

Potrivit unor surse, Presedintele Romaniei, dl Klaus Werner Iohannis, insotit de sotia sa, Carmen Iohannis, urmează să efectueze o vizită oficială la Bucuresti la finalul lunii august.
Nu se cunoaşte incă programul vizitei, dar estimăm că va fi vorba despre vizitarea Palatului Cotroceni, a şantierului de la Vila Lac 3, precum şi întalniri cu Alina Gorghiu, Vasile Blaga si Gabriel Oprea, precizează sursele noastre.
Vom reveni amănunte.

Agenţia LOL
Scris de Daniel Fenechiu pe Facebook.

USL ne-a propus un presedinte, care sa doarma tot timpul la Cotroceni, dar nu l-am vrut. Am ales unul care nici nu prea da pe acolo! Deci se poate si asa...

Intr-o Republica  "Semi"-prezidentiala, avem un "Semi-presedinte.
Nu vad unde/care e problema d-lui Fenechiu?...

Numai daca ii e dor de alte vremuri...
De vremea cand Presedintele era, ca si partidul, "in toate cele ce sant....."

Priviti de cate ori apare la tv. Hollande, unde Republica e prezidntiala.
Si de cate ori apar la tv. Prim- Ministrul si Presedintii Camerelor din Franta...
Presedintii Camerelor din Franta nici nu-i cunosc.
Desi privesc zilnic TF1.

Pe cata vreme la noi, ce e Parlamentul, cine e Zgonea, cine e Tariceanu?....
Sa nu mai vorbim de VVP.....

Nemaivorbind de SUA, unde Republica e Prezidentiala, cu un Presedinte ce are drept de "veto".

Asa incat eu zic ca, acum, cand am intrat in normalitate, lumea vrea anormalul.
Pentru ca asa s-a obisnuit. Cu anormalul aparitiilor de pe vremea lui Basescu...
Cand nu puteai sa te duci undeva, unde sa nu fie si el...

Acum, presa vrea sa spuna ca Presedintele e in cealalta extrema.
Pai, cam asa ceva se vrea si din partea Clasei politice romanesti, nu?
Asa zicea odata Antonescu....
Ceva ca in Italia, Germania sau Austria unde Presedintele e onorific.

Asa cred parlamentarii nostri . Ca asta ar fi solutia cea mai buna.
Da, dar, zic eu, atunci parlamentarii sa nu aiba  dreptul la mai mult de DOUA.....
Pai nu? Ce vrem alta dictatura? Cea parlamentara?

Dispărut de aproape o lună de zile, președintele Klaus Iohannis a revenit spectaculos în atenția publicului, după ce s-a certat cu portarul de la Cotroceni care nu-l lăsa să intre pentru că nu-l recunoștea.A fost in vacante maine pleaca in concediu ca e surmenat ))

ostrovna a scris:

Dispărut de aproape o lună de zile, președintele Klaus Iohannis a revenit spectaculos în atenția publicului, după ce s-a certat cu portarul de la Cotroceni care nu-l lăsa să intre pentru că nu-l recunoștea.A fost in vacante maine pleaca in concediu ca e surmenat ))

Vad ca Iohannis i-a luat locul lui Basescu.
Nu numai la Cotroceni, vreau sa zic. Ci si, mai ales,  pe forumuri.
Desi Basescu rezista cu stoicism la unele posturi de tv.
Inca!?....

Un singur lucru trebuie stiut.
Presedintele nu pleaca decat prin vot.
Pe cata vreme Guvernele pleaca mai usor.
Mai si cad, uneori.

Asa incat eu as zice asa:
Daca asta ii face pe unii mai fericiti, chiar decat sunt in realitate sau ar putea fi,
si pe altii mai necajiti, n-au decat sa tipe cat vor.
Vorba lui Iliescu:
"N-au decat sa fiarba in suc propriu..."

Daca s-ar folosi aceste energii ''defaimatoare", la adresa Presedintelui, pentru
a se castiga ceva, intr-adevar, pentru omul de rand, atunci as mai intelege.

Dar se vede treaba ca tot omul de rand, pierzandu-se in certuri sau ocari,
tot el iese fara castig, saracu'...

Succes tuturor!
Vorba ceea:
"Lac sa fie ca broaste sunt destule!"

Chiar daca e vorba de Iohannis, am sa postez un articol despre Ponta,
din care spicuiesc:
''Cu naturaleţea binecunoscută, Ponta a mai tras o minciună după întâlnirea cu procurorii, susţinând că nu există prejudiciu, încercând să manipuleze opinia publică prezentând în apărarea sa opinia separată a expertului angajat de Şova."

Ori el zicea invers. Ca DNA manipuleaza opinia publica...
Pe cine sa mai crezi?!....

In link-ul urmator, gasiti restul:

http://www.gds.ro/Opinii/2015-08-22/masa-critica-de-motive-pentru-o-demisie/

Ne-ați făcut de râs, domnule Johannis!
După nouă luni, de la instalarea d-voastră la Cotroceni, ați ajuns de râsul presei bucureștene!

Unii se întreabă dacă mai trăiți, atât de bine vă „ascundeți” de ochiul public. Alții vă numără zilele de chiul prezidențial, din acest an, și constată că ați muncit puțin peste 60% din zilele lucrătoare. Numai prim-ministrul Ponta vă întrece, cu un neonorant procent de puțin sub 60% zile lucrate. Amândoi sunteți considerați autorii măririi fără rușine a salariilor demnitarilor, între care vă numărați. Și amândoi v-ați tras zile libere imediat după ce v-ați asigurat lefurile mărite. Ce să mai spun că amândoi ați fost inexistenți pentru România pârjolită de focul solar. Mă întreb de unde aveți atâta putere să suportați asemenea critici, sfidându-le!, de parcă ați fi umili funcționari de stat, nu ditamai demnitarii, șefii lui.

Veți spune că cei care vă critică nu v-au simpatizat niciodată, mai ales de când ați ajuns președinte. Și? Vi se pare că asta scuză criticile pe care vi le aduc? Personal, cred că de ce mi-a fost frică n-am scăpat! V-am votat cu inima strânsă, pentru că ați fost contracandidatul lui Victor Ponta. Aveam argumente să-l văd pe Ponta ca pe un pericol național, în calitate de prim-administrator al societății noastre. Și nu cred că m-am înșelat. Ponta a vrut la guvernare, dar habar nu are să administreze o țară. Poate, nici măcar un chioșc. De aceea v-am ales ca pe Iliescu, în 2000, atunci împotriva lui Vadim Tudor, bufonul de serviciu al politicii dâmbovițene.
Pe d-voastră nu aveam de ce să vă cred pericol național. Renașterea Sibiului – e-adevărat, cu minusuri, dar și cu mai multe plusuri -, după 2000, vă este și d-voastră datorată. Chiar dacă ați avut antecesori importanți, pe care niciodată nu i-ați recunoscut. Și totuși mi-a fost teamă că nu veți renunța la stilul sfinx de-a vă manifesta ca ales (și ce ales!), indiferent și rece la critici, sugestii și opinii binevoitoare. Mi-a fost teamă că nu veți renunța la plecările intempestive în concedii exotice, ca pe vremea când ați fost primarul Sibiului. Și cel mai teamă mi-a fost că nu veți face față comunicării publice specifice Capitalei României. În special, relațiilor cu jurnaliștii bucureșteni, știind că pe ei nu-i veți putea „controla” ca pe cei din Sibiu. Și toate temerile mele, în timp record, s-au dovedit întemeiate. Dar, fiți sigur, nu mă bucur!

D-le președinte Johannis,

Ați fost 14 ani primarul Sibiului și în numai nouă luni ne-ați făcut de râs! V-ați luat zile libere, de parcă pentru asta ați vrut să ajungeți președinte; ați fost plecat din țară și noi am aflat de la jurnaliști străini; n-ați convins că sunteți pregătit să faceți ce ați promis, atunci când spuneați apăsat că veți fi președintele românilor. Măcar să fi recunoscut, public – în direct, nu virtual! – din ce motive, și tot era mai bine decât nespusul lucrurilor, pe care poporul trebuie să le știe din partea președintelui lor, pe nume… Dle Johannis, iată de ce consider că ne-ați făcut de râs, pe noi, sibienii! V-ați gândit vreodată că sibienii, care v-au ales primarul lor, de patru ori, sunt cartea d-voastră de vizită cea mai convingătoare, ca președinte al României?

Au trecut nouă luni, în care n-ați făcut nici un pas spre o nouă politică. Nu pentru că n-ați avea potențial de conducător, ci pentru că păreți ținut pe loc de trăsăturile bogatului evanghelic, aroganța seniorială și arivismul narcisiac. Vor spune adversarii d-voastră (chiar intelectuali sași sibieni respectabili!), unii poate cu siguranța bucuriei inconștiente, că ei știau, de la început, că așa va fi, că nu veți putea fi altul decât ați a fost ca primar. Lor le-aș reaminti că nimeni nu e perfect, iar plusurile realizărilor de la Sibiu puteau fi – la momentul 16 noiembrie 2014 – cel puțin motive de speranțe că veți realiza saltul de la Sibiu, la București, nu doar geografic. Ci, evident, cu concursul conștientizării punctelor slabe pe care destui vi le-au punctat public, între 2000-2014.

În încheiere, vă mai spun doar că, în noiembrie 2014, v-am votat, personal, cu speranța că veți iniția măcar ridicarea nivelului de pretenții din interiorul clasei politice românești. V-am votat și pentru că aveam semnale că erați pe valul preferințelor tinerilor alegători, din țară și din străinătate. Alegându-vă, m-am simțit solidar… ca un fel de garanție, fie și necerută de ei, din partea generației părinților lor. Și încă ceva: mai sper că, la toamnă, vom începe să numărăm și plusurile care au făcut posibilă „minunea” răsturnării rezultatului așteptat de adversarii d-voastră, la 16 noiembrie 2014.

de Dorin Teodorescu — 18/08/2015

http://www.oradesibiu.ro/2015/08/18/ne-ati-facut-de-ras-dle-johannis/

Johannis isi dovedeste prin fapte lipsa de cinste si corectitudine si culmea tupeului ii cerea cu dezinvoltura demisia lui Victor Ponta pentru presupuse incalcari ale legii , el cam ce ar trebui sa faca la aceasta ora , sa-si dea sau nu demisia de onoare( daca are onoare)?

http://www.romaniatv.net/lovitura-pentru-iohannis-ancheta-presa-presedintele-a-incasat-mai-multi-bani-din-chirii-decat-a-de_240485.html#sthash.EpaFhzRo.gbpl&st_refDomain=www.facebook.com&st_refQuery=

Pe acte false ! Un dosar de cercetare penala bine documentat este disparut in neant din perioada anilor 2000 , dosar ce dovedeau toate falsurile facute de familia acestuia pentru intrarea in posesie a primului imobil, abia dupa aceea au urmat celalte 6 imobile , din care unul a fost pierdut tot in urma unor procese interminabile !

http://psnews.ro/scheletele-penale-din-dulapul-lui-iohannis-pe-ce-se-intemeiaza-averea-presedintelui/

Președintele Iohannis girează cel mai perfid sistem al României post-comuniste
Posted on 25 iunie 2015 by Dan Tomozei

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean: “Nu am mai auzit de interdicție pusă unui deputat în Parlament“
Senatorul PSD Șerban Nicolae: ”Eram în Senat cu Vasile Blaga și cu Mihai Răzvan Ungureanu și am văzut știrea cu propunerea lui Klaus Iohannis pentru șefia SIE. Chiar l-am întrebat pe Mihai Răzvan Ungureanu de ce nu ne-a zis şi nouă că a fost propus director la SIE. Dar el era la fel de surprins ca mine şi a spus că habar nu avea. Mihai Răzvan Ungureanu și Vasile Blaga nu ştiau dacă știrea este adevărată sau este vorba doar despre o informație pe surse” – DC News.

Am scris, poate sute de articole, despre nivelul personalității și onoarei celui devenit președinte al României la finalul anului 2014. Nu au fost necesare mai mult de șase luni pentru a declanșa același sistem despre care am vorbit, un sistem care distruge echilibre, generând, pe trădare și minciună, noi ordine, noi reguli. Aceasta este bogăția reală cu care vine în fața românilor președintele Klaus Iohannis, un lider împotriva căruia ar trebui să i se opună cu curaj toți cei care mai cred în decență.

La o altă scară, am mai arătat, Iohannis a folosit aceeași rețetă pentru a-și anihila, elimina și discredita oponenții politici. A avut sprijinul foștilor lideri PSD, PNL, PD, care, rând pe rând, au plătit pentru trădarea propriilor oameni, propriilor partide, nu înainte de a fi distruse destinele unor oameni de care românii nu au aflat, uneori nici măcar la Sibiu, acolo unde presa i-a fost aservită aproape total fostului primar Iohannis.

După ce a dărâmat viceprimari, candidați și destine, acum, având complicitatea unor instituții de forță ale statului, Președintele Iohannis dărâmă un Guvern al României. PNL-ul de azi va plăti mâine cu aceeași monedă cu care au plătit Năstase, Boc, Băsescu, Tăriceanu, plăcerea de a fi parteneri cu “modestul” și tăcutul președinte.

Dacă actuala guvernare se va prăbuși, “meritul” este al Președintelui Iohannis care se dovedește a fi mai perfid și mai mizerabil decât decadentul Traian Băsescu. Odată cu instaurarea noii ordini în România, una total lipsită de coordonatele și nevoile reale, terestre ale majorității românești, dacă românii nu se vor trezi la realitate, fiecare dintre cei care mai gândesc și au curajul să vorbească despre dreptate, românism, adevăr, echilibru, fie își vor căuta liniștea pe alte meleaguri, fie vor fi izolați și supuși unui sistem de decredibilizare umilitor.

Ura cu care Președintele României Klaus Iohannis își conduce poporul, în timp ce huzurește din stipendii naționale, acceptând o Justiție umilitoare și promovând în funcții cheie persoane degradate public, devoalează adevăratul chip al celui desemnat câștigător de votul majoritar al românilor. Aceasta este România reală? Voi persista să afirm că este doar o altă eroare a românilor, pentru care țara și fiecare dintre noi vom plăti.

P.S. – Constat că, la fel ca în campania electorală, în timp ce Iohannis are o agendă clară de demolare a Guvernului, premierul (autosuspendat) și miniștrii său au o problemă de conectare la realitatea care revendică ripostă. Ei continuă să lucreze ca și cum asta interesează sau vede cineva. Dar, cum a pierdut alegerile, PSD va pierde și bătălia asta, pentru că nu mai este capabil să înțeleagă lumea în care ne aflăm cu toții, una lipsită de reguli, de onoare și cuvânt.

http://dantomozei.ro/2015/06/25/presedintele-iohannis-gireaza-cel-mai-perfid-sistem-al-romaniei-post-comuniste/

COMENTARIU - Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând

Tăcerea președintelui ales în fața nedreptăților suferite de Mariana Rarinca vine să confirme încă odată valoarea umană a președintelui României. O tăcere complice cu cei care îi fac jocurile de putere, care îi asigură spațiul și liniștea necesară pentru a poza în liderul de care România are nevoie. Despre acest om am scris cu vreme în urmă (8 februarie 2014), când alesul aspira la funcția de ministru de Interne… De atunci, de aproape un an și jumătate, avem confirmări succesive despre avariția, lipsa de respect, grandomania și obsesia de putere a celui care este președintele tuturor românilor. Credea cineva că președintele Traian Băsescu poate fi urmat în funcție de un președinte la fel de lipsit de scrupule, morală, onoare și respect față de români?

Când mai bine de şapte ani ai scris despre afacerile dubioase ale unui personaj implicat în administraţia şi viaţa politică locală, este greu să rămâi indiferent atunci când îl vezi urcând până la statutul de (propus) ministru şi vice-premier al României. Iată de ce, găsesc necesar să spun că, în cazul Iohannis, avem în faţă cea mai interesantă specie politică născută de după 1990. Mai mult, punând în balanţă performanţa administrativă şi hoţia, omul este în primul rând hoţ, pentru că, în calitatea lui de primar, nu a făcut decât să îşi facă datoria, însă pe cea de hoţ nu o avea trecută în fişa postului. Se poartă Iohannis, este la modă, prin urmare nu se face să spui adevăruri care supără, despre modelul local care cochetează cu înalta politică. El vine gata ambalat în frumosul care acoperă mizeria umană, adevărul despre onestul și bunul primar KLAUS WERNER IOHANNIS.

Constat, deloc cu uimire, că în haosul generat de disputa politică cvasi-generală de la Bucureşti, opţiunea Iohannis este tratată de presă cu o îngăduinţă indecentă, aproape salvatoare, câtă vreme naivitatea sau „controlorii” de media par să pună botniţă realităţilor care îi pot afecta imaginea de „superb” a propusului ministru şi vice-premier. Din capul locului, Iohannis este un afin al preşedintelui Băsescu, pe lângă pasiunea pentru case având-o şi pe cea pentru maşini.

Vina pentru că un om precum Klaus Iohannis a ajuns „soluţie salvatoare” în politica românească aparţine în primul rând presei din Sibiu care a tratat puţin spre deloc afacerile imobiliare în care a fost şi este implicat primarul în prezent liberal. Detaliile afacerilor care au făcut ca Iohannis şi soţia acestuia să deţină 6 imobile în zona centrală a Sibiului sunt accesibile celor care doresc să vadă realitatea şi să îşi explice cum, cu un salariu de primar şi unul de profesor de liceu, poţi acumula rapid (chestiune de câţiva ani) atâtea imobile. Câtă vreme sibienii nu ştiu adevărul despre Iohannis, cum să îl cunoastă românii din afara judeţului?

În afacerile imobiliare, Iohannis a avut sprijinul foştilor decani ai Baroului de Avocaţi şi ai Camerei Notarilor Publici din Sibiu (parte din ei intraţi în atenţia procurorilor), al Bisericii Evanghelice, aşa încât, până la decizia instanţei de apel din Braşov, care a anulat documentele prin care Iohannis devenea proprietar, totul a fost consemnat în declaraţia de avere a primarului şi în tragedia unor familii care au cumpărat imobilele de la statul român.

Mai mult de zece ani de procese au dus la disperare familiile aflate în litigiu cu Iohannis, războiul surzilor fiind prea puţin pentru a descrie realitatea halucinantă de la Sibiu. Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui preşedinte a fost până de curând Klaus Iohannis, a jucat un alt rol important în afacerile imobiliare din Sibiu. Când în calitate de preşedinte de ong (FDGR) faci solicitări în revendicare în cooperare cu Biserica Evanghelică, apoi dispui în calitate de primar, cum altfel decât conflict de interes să numeşti afacerea? De atunci, Iohannis a pierdut procesele imobiliare, însă domnia sa și prima doamnă a țării nu se jenează pentru că au distrus liniștea și viețile a zeci de oameni. Asta nu contează în sistemul de valori prezidențial și al celor care continuă să îl susțină orbește în România.

Fără îndoială, mânaţi de pasiuni mai mult sau mai puţin subiective, susţinătorii lui Iohannis aduc ca argument performanţa edilului, prin comparaţie cu alte oraşe ale României. Nimeni nu poate contesta schimbările înregistrate în oraşul de pe Cibin în cele trei mandate ale actualului primar, cum, la fel, nimeni nu trebuie să scape din vedere bugetele uriaşe alocate Sibiului de guvernările Năstase şi Tăriceanu. „Cu bani poate oricine”, se poate afirma... însă, o privire mai atentă a afacerilor derulate între anii 2003 – 2008 va revela combinatorica perfectă pe care Iohannis a practicat-o cu partidele aflate la putere, cu care (prin intermediul firmelor) a împărţit permanent bugetele. Iată de ce, la Sibiu, s-a reuşit ceva mai mult decât în alte oraşe, chestiune cunoscută de liderii marilor partide care se văd acum în situaţia de a avea în preajmă propriul produs politic, unul care impune condiţii.

În volumul „Iluzia democraţiei – Bariere în calea accesului la informaţia publică” (www.potiinvinge.ro), apărut în anul 2010 la Editura Universităţii „Lucian Blaga”, am arătat cu documente cum onestul primar al Sibiului foloseşte funcţia publică pentru a ajunge să dispună de imobile, autoturisme şi deconturi.

Sunt în totală contradicţie cu cei care susţin: „domnule, toţi fură”. Să ne lămurim. Un om nu poate fi şi onest şi hoţ, în acelaşi timp. Ori, potrivit documentelor publice, Iohannis a jucat în numeroase rânduri şi în calitate de primar şi în calitate de beneficiar, fiind în gravă contradicţie cu legea. Dar, şi această situaţie este cunoscută de actualii lideri PSD şi PNL, câtă vreme, în campaniile electorale, Iohannis a fost facilitator de limuzine de lux pentru candidatul la preşedinţie Crin Antonescu.

Istoria de succes a posibilului ministru pus să păzească afacerile interne ale României, poate chiar vice-premier al ţării, poate genera tema unui roman viu, în care personajele principale ar trebui să fie oamenii care au avut de suferit direct, oameni care trăiesc la Sibiu, dar pe care interesele de partid şi controlul presei nu îi consideră, deocamdată, suficient de importanţi. Între omul Iohannis şi omul care a pierdut o casă, om care a experimentat teama evacuării, alegerea în statul de drept nu mai aparţine dreptăţii, iar modelul unei naţiuni devine un alt individ deloc cinstit.

Ce vor descoperi în scurt timp simpatizanţii lui Klaus Iohannis va fi indispoziţia acestuia la întrebările directe, la discuţiile simple şi realiste. Cu alte cuvinte, confruntarea cu realitatea. Vor descoperi atitudinea sfidătoare, superioară, a unui primar care timp de trei mandate nu a găsit timp să organizeze o oră de audienţe cu sibienii pe care îi păstoreşte, semn de respect şi consideraţie din partea unui primar apreciat mai ales pentru că este neamţ.

http://dantomozei.ro/2014/02/08/comentariu-cat-conteaza-un-om-in-romania-iohannis-vs-omul-de-rand/

Iohannis, acelaşi scenariu. Este România egală cu Sibiul?

Preşedintele ales în noiembrie 2014 şi cei care îi fac agenda par să copieze scenariul aplicat cu succes la Sibiu în perioada în care Klaus Iohannis era un primar cu Dacia 1310, fără un costum de doamne-ajută, fără discurs, incapabil să relaţioneze public, dar decis să îşi elimine concurenţa.
Primul eliminat a fost unul din liderii de atunci ai PD, viceprimar care îi punea în pericol realegerea din 2004, aşa că, în iarna lui 2002, după o înţelegere cu organizaţiile locale PDSR (actualul PSD) şi PD, au forţat demisia lui Gheorghe Tuluc. Au urmat şi alţii despre care am mai scris, apoi instalarea în toate funcţiile cheie a unor slugi obediente, dependente de primarul model.
Un alt scenariu folosit la Sibiu a fost permanentul pericol la adresa “liderului suprem” local. Aşa s-a ajuns la apariţia unor pachete şi scrisori anonime, lipsite de vreun pericol, care soseau pe adresa FDGR. De aici până la detaşarea unor echipaje de poliţie locală 24/24h în faţa porţii şi în spatele curţii primarului, nu a mai fost decât un pas.
Cine să îl ameninţe pe alesul preşedinte, câtă vreme românii l-au votat şi acceptat ca învingător, dar mai ales de cine şi de ce se teme Iohannis?

Dacă PSD nu va înţelege cât mai repede că este parte dintr-un scenariu, că guvernarea pe care se luptă să o ducă până la final de mandat este dusă pas cu pas în cadrul unui proiect controlat de Iohannis, riscul opoziţiei va deveni certitudine pentru multă vreme, după 2016.

Iohannis şi cei care se află în spatele lui reprezintă gloria cinismului, autovictimizarea când nimeni nu te pune în pericol, specia rară umanoidă lipsită de emoţii în faţa obiectivelor. Am mai spus, preşedintele preferat de majoritatea alegătorilor români nu are nici cea mai mică legătură cu poporul care l-a ales, fiind incapabil să înţeleagă mecanismele de ordin emoţional şi factual ale acestuia. Chiar dacă pare să reacţioneze mai greu, poporul român va ajunge la concluzia corpului străin prezent în spectacolul cotidian.

Mandatul guvernamental al cabinetului condus de Victor Ponta ar putea fi trecut în cartea recordurilor, cu o rată de rezistenţă chiar mai mare decât a guvernului Tăriceanu care a rezistat sub presiunea preşedintelui Traian Băsescu. Actuala guvernare rezistă în ciuda atacurilor furibund-isterice ale unei opoziţii corupte şi bolnave de putere, în ciuda atacurilor subtile dar tot mai evidente ale preşeditelui Iohannis, dar mai ales în ciuda loviturilor devastatoare date, în numele anticorupţiei, de DNA.

Pentru rezistenţa unui guvern hărţuit permanent de o haită înnebunită, singura explicaţie o găsesc exclusiv în prezenţa unui scenariu controlat de Iohannis, cunoscut din perioada în care se afla la Sibiu, în funcţia de primar.

Prin “gloanţele” oarbe lansate public şi preluate de o presă tot mai puţin dispusă la scepticism şi minimă logică, Iohannis a redus clasa politică românească la sunetul cătuşelor. Repet, singurul curat şi imun pare să fie preşedintele ţării, deşi instanţele de judecată din România au dispus că se face vinovat de preluare ilegală de imobile din proprietatea statului.

Însă, cred că este problema PSD şi chiar a noului PNL isterizat după fuziunea cu PDL să înţeleagă că sunt parte într-un proces de discreditare a României. Proces realizat prin intermediul instituţiilor statului, altfel spus, cu bani publici, fiecare român contribuind la distrugerea ţării.

Isteria anticorupţie, tinde să devină malignă, niciunul dintre politicieni nefiind capabil să se opună spectacolului grotesc la care este supus Parlamentul şi Guvernul. Paralizia totală este singura formă de răspuns a celor care ar trebui să apere imaginea României, ţară care nu este 100% coruptă la nivel politic, ţară în care nu doar cu cătuşele se poate face ordine, chiar înainte ca vreo instanţă să se poată pronunţa asupra unei vinovăţii.

Dacă singura voce ridicată oficial împotriva abuzurilor DNA a rămas preşedintele Senatului României, înseamnă că sistemul democratic la Bucureşti este în gravă suferinţă. DNA nu este altceva decât o altă instituţie a statului, însă aceasta a ajuns să aibă comportamente abuzive, totalitare, mascate de ceea ce ne place să spunem, de multe ori fără acoperire, că înseamnă lupta anticorupţie.

Dacă actuala conducere a DNA se exprimă în ultima perioadă cu un exces de zel greu de înţeles, aceeaşi conducere DNA poate fi trasă la răspundere pentru complicitate, până la data alegerilor din noiembrie 2014. Avalanşa de dosare vechi de cinci-zece ani vorbeşte despre o tăcere complice pe dosare care ar fi trebuit să fie prelucrate cu mult timp în urmă.

Dar, revin. Avalanşa luptei anti-corupţie care sufocă România, devine un fenomen care din necesitate a ajuns să dăuneze şi să agraveze realitatea ţării, generând teamă şi lipsă de încredere chiar şi la nivelul partenerilor externi. Nu poţi avea încredere într-un sistem de justiţie care arestează înaintea unei sentinţe, doar pe baza unor delaţiuni verificate sau nu în realitate.

Acest fenomen similar unui tzunami foloşeşte exlusiv preşedintelui Iohannis şi celor care îl slujesc acum cu obedienţă şi dispreţ pentru România. Iohannis are darul de a se folosi de cei din jurul său, pentru ca apoi să îi execute, fără remuşcare, atunci când misiunea a fost încheiată. Însă acest model nu aparţine românilor.

De la înălţimea funcţiei şi cu zâmbetul scrâşnit, Klaus Iohannis trebuie să înţeleagă că România este mai mult decât micul oraş rural numit Sibiu, unde a aplicat şi speculat cu succes scenariul neamţului perfect, soluţie magică.
La rândul lor, PSD şi partenerii de coaliţie trebuie să înţeleagă scenariul în care au fost incluşi şi sunt dirijaţi să joace prin armele de şantaj ale falsei justiţii promvoate prin abuzurile DNA.

Sper ca politicienii români să înţeleagă că acest spectacol nu mai poate continua, că pagubele pe termen lung sunt greu de calculat, iar teama odată indusă în societate cu greu va mai fi eliminată la nivel de individ, oricât de iubit sau ales va fi preşedintele specialist în a-i întărâta pe toţi împotriva tuturor.

http://dantomozei.ro/2015/03/26/comentariu-iohannis-acelasi-scenariu-este-romania-egala-cu-sibiul/

Alternativa preşedintelui în cimitirul elefanţilor

Aşa cum a procedat în mandatele de primar, preşedintele Klaus Iohannis oferă imaginea unui om care trăieşte într-o dimensiune paralelă, conectându-se la realitatea românească rarisim şi oportunist. Curiozităţile nu îşi au locul atunci când Preşedintele pare jenat de ţara pe care o conduce, fiind dispus să joace fie pe imaginea personală, în afara României, fie să monologheze online cu susținătorii. Însă, aşa cum am scris imediat după prezidenţialele din noiembrie, Iohannis nu face decât să repete scenariul de la Sibiu. În linişte, se va urca pe cadavrele elefanților politici pentru a-şi atinge ţintele. România are nevoie de o nouă clasă politică, este o temă preferată de Iohannis. O soluție pare intrarea FDGR în Parlamentul de la Bucureşti, în 2016, cu grup parlamentar propriu, sprijinind noul PNL la guvernare, confirmând încă odată toleranța cultural-etnică de care vorbește președintele.

În noiembrie 2014, imediat după alegeri, scriam despre “Efectul Iohannis, combinaţia hidoasă a compromisului politic” arătând că “reiterez opţiunea potrivit căreia noul preşedinte ales îi va “executa”, rând pe rând, pe toţi cei care l-au făcut preşedinte: Băsescu, Blaga, Orban, MRU, Preda, Udrea etc.” şi nu m-am înşelat deloc. Adaug pe lista de atunci pe cei care azi fac “ordine” în România, transformând Justiţia într-o variantă modernă, soft, a dictaturii, însă criteriile şi motodele sunt tot de sorginte comunistă. Preocuparea celor care fac Justiţie în România începutului de an 2015 nu pare să vizeze legea şi dreptatea, ci mai ales generarea senzaţiei de dreptate. Cătuşele devin regulă şi modă în costumaţia de iarnă-primăvară 2015 a circului justiţiar.

Acreditarea că scena politică românească este populată exclusiv de personaje cu potenţial penal, situaţie exagerată voit prin spectacolul cătuşelor, vorbeşte despre imaturitatea societăţii româneşti, incapabilă să înţeleagă, la nivel de leadership, că schimbarea “domnilor” nu este egală cu bucuria nebunilor, ieri orbi, azi fără odihnă în actul de Justiţie.

Văzută din exterior, România se prezintă ca o ţară în permanent seism politic, economic şi social. Când te întorci în ţară, decoperi o lume epuizată, sărăcită, debusolată, lipsită de motivaţii oneste, lipsită de orizontul unor aspiraţii pozitive. Altfel spus, se continuă procesul de dezbinare, toţi împotriva tuturor, iar preşedintele Iohannis îşi aduce din plin contribuţia, promovând schimbarea Guvernului României în timpul vizitelor externe. Deşi contrazice propriile afirmaţii din campania care l-a făcut preşedinte, Iohannis nu va renunţa la ideea de a avea “guvernul meu”.

Când a promovat-o şi susţinut-o pe Alina Gorghiu la funcţia de lider PNL, în ciuda lipsei de experienţă, de anvergură a acesteia, Iohannis a dorit să se asigure că va avea linişte, lăsând noul PNL să se macine de unul singur.

Nu liberalismul îl domină pe Iohannis, ci dorinţa de putere, iar puterea, aşa cum a arătat la Sibiu, este asigurată numai de cei ai lui, cuminţii şi supuşii membri FDGR, care sunt de aşteptat să câştige apropiatele alegerile anticipate pentru Primărie prin candidatura viceprimarului Astrid Fodor.

Electoral, sibienii, iar acum românii la nivel de țară, sunt dirijați să adopte modele surogat, iar lipsa unei alternative oneste, ferme, bazate pe realitățile locale, face loc unor situații de acest gen. O minoritate aproape invizibilă cum este FDGR, reprezentând interesele unei comunități de câteva zeci de mii de cetățeni români, devine actor important, având suportul financiar și expertiza necesară. Putem discuta fără reținere de un experiment numit România, alături de multe altele derulate în Europa Centrală și de Est, după 1989.

În 2008, fostul premier şi lider PNL Tăriceanu negocia cu Iohannis pentru ca acesta să nu fie concurat în alegerile pentru Primărie. Vom asista, probabil şi în acest an la o neprezentare a PNL în alegerile din Sibiu, pentru a face pe plac deja fostului preşedinte PNL, acum Preşedintele României, Iohannis.
Acum însă, Iohannis face jocurile pentru FDGR, o organizaţie neguvernamentală în plină ascensiune pe scara simpatiei publice, lipită de imaginea preşedintelui. Problemele imobiliare ale președintelui, afacerile suspecte din jurul Primăriei Sibiu, comunitatea de afaceri din Sibiu măcinată de dosare aflate pe masa procurorilor, nimic, absolut nimic nu tulbură măreția președintelui online.

Să privim preocuparea, grija permanentă a liderului Klaus Iohannis pentru comunitatea online, cea care l-a ajutat să devină preşedinte. România este condusă virtual, deşi problemele interne sunt extrem de reale, iar cele externe depăşesc cu mult capacitatea de reacţie fie şi numai teoretică.

Klaus Iohannis se laudă de unul singur, iar presa de la Bucureşti şi Chişinău preia isteric faptul că preşedintele României este cel mai apreciat politician din Europa… în mediul online! Cine speră că beneficiul de imagine a lui Iohannis va fi alăturat unui PNL macinat de corupţie, de lideri citaţi în dosarele DNA, dă dovadă de naivitate. Iohannis rămâne fidel celor care nu îi fac probleme, iar aceştia sunt cei din FDGR Sibiu, acolo unde şi-a lăsat urmaşi la Primărie – Astrid Fodor şi FDGR – Paul Jurgen Porr.

Meritocraţia în regimul Iohannis nu ţine numai de anumite competenţe, ci mai ales de o permanentă dovadă de loialitate. Membrii vechiului sau noului PNL vor ajunge cât de curând să se sature de “imparţialitatea” celui pe care l-au făcut preşedinte. Ori tocmai asta nu văd cum să accepte Iohannis la un partener: să îi spună că îi este dator sau ce și cum să facă, atâta vreme cât liberalii vechi sau noi au multiple probleme sub noul preşedinte.

În a doua şi ultima dezbatere televizată a campaniei electorale prezidenţiale 2014, în studioul B1TV, candidatul PNL Klaus Iohannis afirma zâmbind că nu are pe nimeni în spate, că este singur şi liber. Am subliniat aceasta declarație în mai multe rânduri.

Constat, de atunci, că preşedintele ales a fost sincer, că “România luată înapoi” va fi luată de la toţi pentru un grup infim de personaje, loial unor principii care dau bine la poză, însă total străine de România şi problemele ei reale.

Un nou succes al FDGR la Primăria Sibiu va consolida şi exacerba imaginea unei organizaţii “curate”, alternativă pentru alegerile generale din 2016, în care potenţialul online de 1,5 milioane votanţi ai preşedintelui Iohannis va asigura necesarul primului pas spre o nouă majoritate parlamentară. Sună utopic, însă proiectele mari se construiesc în timp. Vorbim de două mandate parlamentare, dacă acest scenariu va fi pus în practică.

Alegerile pentru funcția de primar al Sibiului sunt exclusiv un test electoral pentru Iohannis și FDGR, nicidecum pentru inexistentele PSD și PNL, care nu au contat deloc la Sibiu, după 2004. Jocurile financiare, imobiliare, politice, au fost făcute exclusiv de Iohannis și FDGR, iar asta se vede în scorul electoral înregistrat de aceștia, în liniștea din presa românească. Victoria PSD la președinția Consiliului Județean, având șansa coalției cu PNL, va rămâne în istoria locală drept o excepție a anului 2012. Vorbim de două partide care au atârnat mereu în “spânzurătoarea” deciziilor celui pe care l-au detestat permanent, au căutat să îl folosească, până au constatat că au devenit slugi în propriul oraș, în propria țară.

În 2000, comunitatea germană din Sibiu reprezenta 2% din populaţia județului și avea 4 consilieri locali. Deși în scădere numeric, în 2004 a ajuns la 16 consilieri din 23 (majoritate absolută), pentru ca acum, la o populație de 1,5% să aibă 15 din 23 (alegeri locale 2012).

Dacă în 2016 FDGR va prezenta listă proprie la alegerile generale, avem perspectiva unui nou grup parlamentar al minorităţilor, însă de cu totul altă factură decât ceea ce ştim azi că reprezintă UDMR-ul care “vrea să ia Transilvania”, prin comparație cu un FDGR invizibil dar care, la nivel imobiliar și de afaceri, este mult mai consolidat și protejat, chiar și din perspectiva numerică/valorică a persoanelor și dosarelor aflate în lucru.

Azi putem observa o campanie subtilă derulată prin intermediul instituțiilor de stat, prin care este promovată, la nivel național, cultura și istoria comunității săsești din România. Dacă modelul aplicat cu succes la Sibiu, prin complicitatea politicienilor de la București, va avea succes la nivel național, rămâne să vedem peste mai puțin de doi ani.

http://dantomozei.ro/2015/03/18/comentariu-alternativa-presedintelui-in-cimitirul-elefantilor/

Pentru ce reinventează Klaus Iohannis trecutul propriei soții?

Având în preajmă sfătuitori de nădejde, candidatul ACL, Klaus Iohannis, încearcă să își rescrie trecutul. Trecutul privind adopțiile copiilor, trecutul achizițiilor imobiliare, iar mai nou trecutul soției Carmen Iohannis. Cei din Sibiu, cu precădere cei lângă care a crescut Carmen Lăzurca (actualmente Iohannis) cunosc, însă, adevărul simplu de care, acum, președintele PNL și candidatul la președinție dorește să îl rescrie. De ce oare, Klaus Iohannis își construiește trecutul numai pe fals?

În aparițiile televizate, Klaus Iohannis nu reușește să ofere explicații la o multitudine de teme, probleme și întrebări. Stângaci, în ciuda sfătuitorilor și protectorilor care îl înconjoară, Iohannis își construiește singur capcane. Ultima o vizează pe doamna Carmen Iohannis, fostă Lăzurca.

Primul care a debitat pe subiectul rădăcinilor soției Carmen Iohannis (CI) a fost jurnalistul și analistul sibian Emil Hurezeanu. Acesta a lansat în premieră ideea cum că CI provine dintr-o familie bogată de foști blănari din Rășinari, de unde se trage și seva financiară care a stat la baza achizițiilor imobiliare. Prezentată în urmă cu câteva săptămâni, declarația mincinoasă căuta să prezinte o nouă variantă, la fel de ridicolă, cum a fost și aceea cu bani din meditații care au ajuns să genereze șase imobile.

Istoria reală a familiei soției prezidențiabilului Iohannis o cunosc cel mai bine colocatarii sibieni din Strada Grl. Magheru nr. 35, acolo unde, soacra lui Iohannis – Georgeta Lăzurca, a fost… femeie în casă, la adevărații proprietari ai imobilului. Aceeași proprietari și ai imobilului din Str. Nicolae Bălcescu nr. 29. Prin urmare, o femeie simplă, din Rășinari, care a avut o fiică pe care a crescut-o mai mult singură, din motive care nu fac subiectul unor discuții publice.

Prin urmare, avem în față un nou fals pe care cei din jurul lui Iohannis încearcă să îl construiască, fals care lasă de înțeles că actualul lider PNL se jenează de rădăcinile simple ale propriei soții. Numai că jena asta apare exact în campania electorală.

Prezent, luni, la Realitatea TV, Iohannis a ratat din nou întâlnirea cu adevărul, fapt trădat de bâlbe și emoții. Dacă soacra sa a fost blănăreasă, cum a ajuns să trăiască dintr-o pensia de 300 de lei? Asta câtă vreme se știe că ciobanii din mărginime au fost și sunt miliardari.

Pentru ce interesați de adevăr, îi invit să margă la cele două adrese indicate. Vor afla cum soacra și soția lui Iohannis se află în spatele scandalurilor imobiliare în care acesta este implicat și în care a devenit personaj principal.

http://dantomozei.ro/2014/11/11/alegeri-2014-pentru-ce-reinventeaza-klaus-iohannis-trecutul-propriei-sotii/

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Guvernului, ca simplu cetăţean, o cerere de ofertă cu privire la cumpărarea Palatului Cotroceni.
Pe pagina sa de Facebook, Iohannis a explicat succint gestul său inedit:
“Nu cred că este normal, pentru cetăţenii României, ca preşedintele să lucreze într-un palat al statului şi pe cheltuiala statului, de aceea m-am hotărât să cumpăr Palatul Cotroceni, să îl repar şi să îl întreţin cu banii familiei mele. Pe viitor, voi închiria Palatul preşedinţilor care mă vor succeda. Aşa înţeleg corectitudinea şi un alt fel de a face politică”.
Palatul Cotroceni ar putea fi cea de a 7-a casă aflată în proprietatea familiei Carmen şi Klaus Iohannis.
Se aşteaptă reacţia Guvernului.

http://www.criterii.ro/index.php/en/national/13971-bomba-iohannis-vrea-sa-cumpere-palatul-cotroceni-ar-fi-cea-de-a-7-a-casa

Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007 şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project. În replică, Administraţia Prezidenţială susţine că toate veniturile obţinute de Iohannis din chirii au fost declarate integral.

Administraţia Prezidenţială spune, reacţionând faţă de informaţiile publicate de Rise Project privind sumele din chirii care nu ar fi fost declarate de Klaus Iohannis, că toate veniturile obţinute de preşedinte din închirierea imobilelor se regăsesc integral în declaraţiile de avere.

”Toate veniturile obţinute de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, din închirierea imobilelor deţinute în proprietate şi coproprietate se regăsesc integral în declaraţiile de avere depuse. Nu există nicio sumă provenită din chirii care să nu fi fost declarată din 2004 până în prezent. Totodată, din chiria pe care a încasat-o în nume propriu, precum şi în numele şi pentru coproprietar, domnul Klaus Iohannis a achitat toate taxele şi impozitele aferente întregii sume provenite din închirierea imobilelor. Toate veniturile au fost menţionate în declaraţiile de avere depuse succesiv şi orice altă modalitate de calcul al acestora constituie doar o speculaţie, care nu este conformă cu realitatea”, se precizează într-un comunicat de presă transmis luni după-amiază de Administraţia Prezidenţială.

Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 - 2014.

Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

Jumătate din bani, 90.000 de euro - 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică - 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: "Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. - contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa".

Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă - 19.424 de lei.

Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

http://www.mediafax.ro/politic/rise-project-diferente-intre-veniturile-din-chirii-declarate-de-iohannis-si-cele-din-contracte-reactia-presedintiei-14685979