Ştiri politice interne

Cei care nu sunt nici basisti , nici usl-isti, cum sunt eu,
se bucura ca a invins "aritmetica".
Fara calcul, fara matematica, s-a demnstrat, ca nu se poate trai nicio secunda.

ostrovna a scris:

...din toate tarile bucurati-va...

Cei mai multi din România, totusi...

E doar începutul sfârsitului pentru politicianul Crin Antonescu.
El dispare de pe scena politică românească, iar PSD-istii au realizat acest adevăr si îl vor „ajuta”.
Chiar si PNL se va debarasa de el - membrii partidului său au realizat că acest George Crin Laurentiu nu are nicio calitate de lider.

Sindromul maimuţei din cocotier


Ecouri ale referendumului
Se spune - nu am văzut cu ochii mei - că dacă treci pe lângă un cocotier în care se află o maimuţă, poţi obţine uşor nuci de cocos din cocotierul respectiv, aruncând o piatră sau alt obiect către maimuţă: ea îţi va răspunde aruncând către tine o nucă de cocos.

Mi-am adus aminte de această poveste în aceste zile ale “loviturii de stat eşuate” din ţara noastră (“eşuată” pentru că boicotul referendumului şi decizia CCR asupra referendumului l-au adus înapoi pe domnul Preşedinte Băsescu, altfel, dacă domnul Băsescu era demis şi alegeam alt preşedinte, era “reuşită” ?) .

Nu am să mă refer aici la absurdul - şi nocivitatea pentru România a – catalogării, de către unii români, a hotărârilor Parlamentului de demitere a preşedinţilor celor două camere (în urma modificării structurii lor politice) şi de suspendare a Preşedintelui României (în urma încălcării repetate a atribuţiilor sale) drept o “lovitură de stat”. Am să mă refer la intervenţiile externe în această cauză.
De ce au sărit ca arse personalităţi din U.E. şi din S.U.A. în apărarea domnului Băsescu şi deci a P.D.L.? Opinia mea fermă este că din interes: îşi vedeau periclitate, fiecare în felul său, direct sau indirect, interesele. Să vedem câteva.
Ştim că domnul Preşedinte Băsescu şi P.D.L. au dat numeroase semnale că sunt de acord cu exploatarea aurului preconizată de proiectul R.M.G.C. la Roşia Montană, iar în spatele companiei Gabriel Resources Ltd. din Canada stau acum mulţi americani influenţi. Loby-ul făcut de R.M.G.C. pe lângă diferite comisii din Parlamentul Europen este mai mult sau mai puţin cunoscut. În fapt, trei proiecte de exploatare a aurului în Apuseni de către companii mixte în care statul român este minoritar aşteaptă undă verde: proiectul Roşia Montană şi proiectul adiacent Bucium, ale R.M.G.C., şi proiectul Certej, al Deva Gold. Ori, U.S.L. se opune acestor proiecte, care fac ca practic tot aurul să plece în afară, noi rămânând cu cianurile.
Ştim că domnul Preşedinte Băsescu şi P.D.L. sunt încântaţi de exploatarea gazelor de şist de către compania americană Chevron. Domnia sa a spus că prin aceasta România va deveni independentă de gazul rusesc, ignorând faptul că Chevron deţine cele două acorduri petroliere în România în proporţie de 100 % şi că legea petrolului cere de la Chevron doar o redevenţă în bani, nu în gaze - ignorand deci că tot gazul de şist ce ar fi obţinut de Chevron ar pleaca în afară. Domnia sa acuză total nefondat opozanţii că susţin interesele ruseşti legate de gaze. Ori, U.S.L. (guvernul Ponta) a instituit un moratoriu legat de gazele de şist.
Ştim că Parlamentul European (PE) are 754 membri aleşi prin vot direct pentru 5 ani , proporţional cu populaţia fiecăreia din cele 27 de state membre (minimum 6, maximum 96 membri per ţară din 2014), că PE are acum 7 grupuri parlamentare şi că Partidul Popular European (PPE), cu 271 membri, este cel mai numeros grup, Alianţa Progresivă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) cu 188 membri, fiind pe locul al doilea şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cu 85 de membri, fiind pe locul al treilea. România, la populaţia sa declarată de 21,5 milioane de locuitori la alegerile pentru PE din 2009, are acum 33 de membri în PE: 14 în PPE (P.D.L. cu 11 membri, U.D.M.R. cu 3 membri, în timp ce P.N.Ţ.C.D. (P.N.Ţ., prin demersul lui Corneliu Coposu din 1987, a aderat la Internaţionala Creştin Democrată şi a fost înregistrat sub denumirea de P.N.Ţ.C.D. la 8 ianuarie 1990) nu are membri în PPE, fiind ţinut în afara Parlamentului din România), 11 în S&D (de la P.S.D.), 5 în ALDE (de la P.N.L.), şi 3 neînscrişi în nici un grup. În Franţa, în urma ultimelor alegeri, partidul lui Sarkozy, reprezentat în PPE, a pierdut în detrimentul socialiştilor, reprezentaţi în S&D, iar în România, în decembrie 2012, trendul este ca P.D.L. să piardă masiv alegerile în favoarea U.S.L.. Aşa că, la alegerile viitoare din PE din iunie 2014, există riscul pentru PPE să piardă masiv din membri sau chiar supremaţia în PE.
Iată deci câteva din problemele care preocupă cred U.E. şi S.U.A., şi care le-au determinat să sară în apărarea domnului Băsescu şi implicit a P.D.L., fără să se gândească la – sau fără să le pese de – resentimentele ce pot lua naştere la adresa lor în cei 7,4 milioane de români care au votat în favoarea demiterii domnului Preşedinte Băsescu la referendumul din 29 iulie.
Dacă ne uităm în istoria României secolului 20, vedem tot interese şi presiuni externe. Să amintesc câteva:
În perioada interbelică, au existat două tabere în politica economică românească: a celor care au promovat politica prin noi înşine (proclamată de către P.N.L. încă înainte de primul război mondial) şi a celor care au promovat politica porţilor deschise (în care intrau toate celelalte partide politice din România) .
Teoreticianul incontestabil al politicii prin noi înşine a fost Vintilă Brătianu, care a fundamentat programul prin noi înşine sub forma lui integrală – aceea a naţionalismului economic- care rezerva primul loc „forţelor vii ale naţiunii”, adică capitalului, muncii şi iniţiativei româneşti.
Adepţii politicii porţilor deschise dădeau liber capitalului străin în România, fără restricţii.
Celebra Lege a minelor din 1924, comună pentru mine (aur etc.) şi petrol, scoasă de liberali în cadrul politicii prin noi înşine, prevedea printre altele ca resursele naturale, printre care aurul şi petrolul, să fie exploatate doar în companii mixte în care capitalul românesc să aibă cel puţin 60 % participare. A existat o puternică presiune externă, europeană şi americană, ca legea să fie modificată. Trebuie să amintim activitatea diplomatică strălucită desfăşurată de N. Titulescu pentru protejarea intereselor României: „România a putut face faţă la toate nedreptăţile. Greşelile i-au fost întotdeauna măsurate cu metrul. Nedreptatea şi dreptul, cu milimetrul”. Citez din istoricul Gh. Buzatu: “Fiind de acord cu o întrepătrundere a intereselor României cu cele ale puterilor apusene, diplomatul (N. Titulescu) se pronunţa pentru respectarea reciprocităţii, respingând ferm orice ingerinţe în treburile interne ale ţării sale. Cu referire specială la bogăţiile naţionale, el a afirmat pe atunci, la Geneva, „suveranitatea” deplină a dreptului intern. Totodată, într-un subcomitet al Societăţii Naţiunilor el s-a opus cu tărie celor care insistau pentru internaţionalizarea bogăţiilor naturale ale statelor posesoare, precizând – cu menţiune anume la petrolul românesc – că „nu acceptă” presiuni pe această temă asupra guvernului de la Bucureşti. …Într-o epocă dominată cum se ştie de presiuni ale trusturilor internaţionale şi de tentative de internaţionalizare a bogăţiilor solului şi subsolului, Titulescu remarca cu sagacitate: „Când în România era nevoie de credite, de maşini, de susţinerea schimbului ei, nu aud niciodată vorbindu-se de internaţionalism.Când statele străine au nevoie de bogăţiile României, internaţionalismul apare imediat”. De aici, propunerea fermă a diplomatului român în faţa forului de la Geneva unde reprezenta ţara: „Să ne punem în comun acord riscurile şi nevoile şi pe urmă să căutăm cum internaţionalismul se poate împăca cu suveranitatea naţională”. » (vezi Anexa pentru mai multe citate foarte concludente).
În 1929, în urma presiunilor externe, după pierderea alegerilor de către liberali, legea minelor din 1924 a fost abrogată (amănunte în Anexă).
După 1989, în România, legile separate ale minelor şi petrolului au fost concepute în spiritul politicii “porţilor deschise”, fiind din ce în ce mai defavorabile statului român (legea petrolului în perioada 1990-1995 prevedea împărţirea producţiei, avantajoasă statului, legea petrolului 134/1995 prevedea concesiunarea, cu redevenţă variabilă în natură, pentru ca în legea petrolului 238/2004, redevenţa petrolieră să devină fixă, de maximum 13,5 %, şi în bani, nu în natură). Astăzi, UE ajutată de FMI (sau invers ?) aproape că au reuşit sa impună internaţionalizarea bogăţiilor naturale ale României; sărăcia, ţiganii, etc. au rămas însă ale României.
După cel de-al doilea război mondial, occidentul a fost de acord ca ţara noastră să intre sub sfera de influenţă rusească în proporţie de 90 % (celebrul petec de hârtie scris la Yalta) şi a închis deci ochii la comunizarea ţării. În zadar M.S. Regele Mihai a cerut ajutor occidentului; în zadar i-am aşteptat pe americani să vină să ne salveze, cei mai curajoşi dintre noi rezistând şi murind cu arma în mână în munţi: nu au venit, nici măcar nu au răspuns M.S. - nu era în interesul lor, am aflat după aceea. Europeni şi americani, deopotrivă, au asistat pasivi la ororile comunismului din ţara noastră, spunând apoi că n-au ştiut ce se întâmplă.
A venit în sfârşit anul 1989: am scăpat (nu ştim exact cum nici acum) de comunism – ultimii din Europa. Am fost foarte fericiţi că vom începe o viaţă nouă, mai bună, doar au venit în sfârşit americanii - şi europenii. Ni s-a dat puţină atenţie, am dat petrolul. Ni s-a mai dat puţină atenţie, am dat cimentul, apoi gazele, şi tot aşa. Au disparut fabrici, au apărut mall-uri în locul lor. Ni se dau bani cu împrumut, cu dobandă, dăm întreprinderi de stat viabile. Acum se doreşte să dăm şi aurul şi gazele de şist şi să privatizăm ultimele întreprinderi de stat importante.
În 2007, am intrat în Uniunea Europeană: nu eram pregătiţi să stăm la masă cu ei, nu ştersesem încă urmele celor 50 de ani în care am fost ţinuţi în bezna comunismului. Dar li s-a făcut milă de noi, credeam, şi ne-au acceptat cum eram: în interesul nostru, sau şi al lor, sau mai ales al lor ? o piaţă de desfacere aşa mare cât România, resurse naturale, o sursă de specialişti buni, pregătiţi gratis… În loc să ne primeasca în UE cu scuze, că ne-au împins după cortina de fier pentru atâta timp, europenii au început să ne certe că nu suntem la nivelul lor; păi cum să fim la acelaşi nivel, când am trăit în condiţii aşa de diferite ? Aveam Parlamentul român, dar acum Parlamentul European este deasupra lui, legile europene având prioritate faţă de legile româneşti. Aveam partidele politice româneşti şi lupta pentru putere din România, dar acum partidele politice europene şi lupta pentru putere din UE sunt deasupra lor, adică partidele şi lupta pentru putere din România sunt parte a partidelor şi a luptei pentru putere din UE. Am intrat într-o uniune pe care o credeam ideală în naivitatea noastră, în care credeam că suntem egali, dar se pare că “egalitatea nu este pentru căţei”, că “ unii sunt mai egali decât alţii”. Am scăpat de Uniunea Sovietică, am dat de Uniunea Europeană; am scăpat de emisarul şi comisarul sovietic, am dat de emisarul american şi de comisarul european. Toată lumea ne urechiază, când are un interes de atins. Istoria se repetă (vezi Anexa).
Dezamăgire mare şi o singură concluzie: trebuie, la rândul nostru, să vedem care este interesul României şi să-l apărăm, cu demnitate şi înţelepciune !
Lasând pe planul doi adversitatea dintre anticomunişti şi (neo)comunişti, se conturează, în opinia mea, din nou, în mod natural, cele două vechi tabere, în funcţie de politica economică românească şi de conjunctura economică mondială actuală:
- cei ce susţin politica prin noi înşine (lângă P.N.L. au venit P.S.D. şi P.C., formând alianţa U.S.L.; mai sunt lângă P.N.L, se pare, grupul din jurul fostului Preşedinte Emil Constantinescu şi P.N.Ţ.C.D. (aripa domnului Ciorbea - conţinând nucleul original, serios al PNŢCD - cea purtată prin tribunale din 2008 de aripa Pavelescu şi de “justiţia independentă”) şi
- cei ce susţin politica porţilor deschise (P.D.L. şi Preşedintele Traian Băsescu; mai nou, se pare, Partidul Noua Republică, P.N.Ţ.C.D. (aripa Pavelescu) şi două fundaţii).
“Războiul” pentru o Românie puternică, într-o UE puternică, trebuie să înceapă.
Să începem prin a da jos, prin vot, în decembrie, maimuţele din cocotier, înainte ca să dispară din el toate nucile de cocos.
Afrodita Iorgulescu
sursa: cotidianul.ro

ROST... de Dan Puric

Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea, de-am fost nevoit s-o parasesc.

Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul
si credinta.

Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism, de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune, a unei generatii care a trait atatea grozavii este stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani, nu exista familie. Fara batrani, nu exista viitor.

Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant, în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte
inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".

La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca d-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de
la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp, cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii, primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre, împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-L ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva, ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting, pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

Dan Puric a scris:

ROST...

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare:
familia, pamantul si credinta.

Eu zic altfel: cele trei rosturi, de fapt, e unul, Dumnezeu.
Dacă Dumnezeu este, El sustine familia, sfinteste pământul si întăreste credinta.
Asta lipseste României.
Stiu, la fel ca în trecut, unii (nu putini) vor spune că Dumnezeu este cu poporul român care este un popor credincios.
E doar autoamăgire: poporul român s-a depărtat de credinta în Dumnezeu si acum este lăsat în blestemătiile proprii.
Când o să fie cu adevărat lângă Dumnezeu, multe din durerile prezente vor dispărea.
Aceasta îmi este credinta.

As vrea sa-i vad si eu pe basescu si udrea linga Dumnezeu dar sigur nu sunt nici macar in gind nu i-am vazut facind macar o cruce:(
Vai de noi ce conducator avem care cu atit tupeu s-a intors la tronul mult iubit impotriva romanilor multi cu ajutorul minoritatilor

Cuvântul lui Dumnezeu catre români si catre presedintele Traian Basescu
Link audio :
http://www.noul-ierusalim.ro/php/look.php?cheie=1136
Te rog sa nu consideri spam acest mesaj al Domnului pentru romani.

ostrovna a scris:

As vrea sa-i vad si eu pe Basescu si Udrea linga Dumnezeu...

Aici nu ne referim la doi trei oameni, ci la popor.
Poporul să fie làngă Dumnezeu si atunci, El pune conducătorii potriviti.
Cei ce-L cunosc pe Dumnezeu înteleg perfect ceea ce spun aici.

Herta Muller, scriitoarea de origine romana caștigatoare a premiului Nobel pentru Literatura, a acordat un interviu publicatiei britanice The Guardian, in care critica dur Partidul Social Democrat.

”Partidul comunist s-a reinventat și are un nou nume. Social-democratii sunt acum la putere. Sunt niște staliniști care ne duc tara inapoi in trecut”, sustine Muller, adaugand ca Uniunea Europeana poarta o parte din vina pentru ca nu a luat masurile necesare eradicarii totale a comunismului din fostele tari aflate sub influenta sovietica.

”Ceaușescu era nebun și a innebunit jumatate de Romanie. Sunt nervoasa din cauza lui”, a mai spus Muller, care traiește in Germania.

Scriitoarea sustine ca Securitatea - o tema majora a cartilor sale - este inca activa. ”40% dintre angajatii din vremea comunista au fost preluati de SRI. Restul sunt milionari care au facut banii din privatizari”, sustine Muller. Caștigatoarea premiului Nobel a mai povestit ca a plans in ziua in care a fost executat Nicolae Ceaușescu. ”Am plans toata ziua. In mare parte, eram ușurata, insa nu poti sa vezi pe cineva cum este impușcat. Chiar daca mi-am dorit 20 de ani acest lucru, nu imi doream sa vad scena”, a spus Muller.

Sursa: Evenimentul Zilei - (Sorin Breazu)

Ceea ce n-a spus Herta Muller este ca SECURITATEA de azi e in mana lui Traian Basescu si nu in a PSD. Poate nu stie...

Franz Schneider a scris:

Ceea ce n-a spus Herta Muller este ca SECURITATEA de azi e in mana lui Traian Basescu si nu in a PSD. Poate nu stie...

Haha, cand o fi scapat din mana Iliescu &co securitatea?!
Tu nu vezi ca astia isi impart ciolanul frateste? Are ea ceva cu psd-ul... si eu am, dar adevarul e ca nu poti ajunge sus fara ajutorul fostilor securisti.

Zara, sper ca glumesti. Habar nu ai cat sunt de zelosi securistii de azi. Aia expirati erau mielusei pa langa astia de acum. A avut grija Basescu.

Si inca cum doar sunt in mina lui si el e seful lor...din pacate

http://www.incont.ro/politica/basescu-ldquo-o-gasca-de-politicieni-s-a-hotarat-sa-si-faca-constitutie-si-de-asta-stau-eu-cu-referendumul.html

„...asta nu e Constitutia Romaniei, e Constitutia unei gasti, a unui grup. Ca sa fi fost o Constitutie pentru romani, trebuia dezbatuta public, trebuia sa ia observatii de la cetateni. E o gasca de politicieni care s-au hotarat sa-si faca o Constitutie pentru ei...”

http://www.incont.ro/politica/basescu-ldquo-o-gasca-de-politicieni-s-a-hotarat-sa-si-faca-constitutie-si-de-asta-stau-eu-cu-referendumul.html

As spune ceva dar mai bine ma abtin.
Nu pot insa sa nu spun ca... "cum iti asterni, asa dormi".
Ceea ce se intampla acum nu e decat un apendice al celor petrecute in dinastia PDL. USL-istii au vazut ca asa se procedeaza si fac si ei la fel.

Franz Schneider a scris:

As spune ceva dar mai bine ma abtin.

De ce? Dă-i drumul...

Citat :

"cum iti asterni, asa dormi".

Categoric!

Citat :

Ceea ce se intampla acum nu e decat un apendice al celor petrecute in dinastia PDL. USL-istii au vazut ca asa se procedeaza si fac si ei la fel.

Asta e scuza?    

Scuza lor, probabil, nu a mea.

Mă bucur că nu e a ta.
Poporul ar trebui să respingă niste scuze la actiuni îndreptate împotriva intereselor nationale.
Dar... niciodată nu poti sti cum reactionează masele largi de oameni... Asta e!

Ce consultare populara? Ce e aia?
De cand pot asculta pe internet posturile de tv private, am scris, acolo unde am putut, pe toate site-urile lor si moderatorilor de televiziune, propunerea mea cu privire la limitarea numarului de mandate pentru alesii de orice fel si de la orice nivel, la maximum DOUA.
Ce credeti ca mi-a raspuns vreunul?
Aici am trimis articolul la New York Magazin si mi l-au si publicat.
TF1, post francez, de cate ori le scriu cate ceva, imi raspund cu politetrea cuvenita.

Ai nostri parca sunt surzi si orbi. Nu numai politicienii, dar si gazetarii.
Nu dau niciun ban pe cele spuse de omul de rand.
Numai ce zic ei e bine.
Sa nu credeti ca Basescu mi-a raspuns. Deh..
Toti sunt la fel. Tot o apa si-un pamant.

De aceea, solutia ultima este aceea de a nu mai vota niciun candidat ce are mai mult de DOUA mandate. Precum nici pe aceia care nu merita nici pe al doilea.

Dati din gura in gura aceasta propunere.
Tipati cat puteti mai tare! Luati-i la goana!

Dati-le un sut in fund tutror acelora care au deja doua.

Numai asa lucrurile vor capata alta turnura.
Vor simti ca puterea este in votul alegatorului.

Si nu in vointa partidelor politice si ale sefilor lor.

Desteapt-te, Romane!
Nu mai vota pe oricine!


Doamne, ajuta-l pe Roman,
Si da-i gandul cel bun!

Emil Condor a scris:

Mă bucur că nu e a ta.
Poporul ar trebui să respingă niste scuze la actiuni îndreptate împotriva intereselor nationale.
Dar... niciodată nu poti sti cum reactionează masele largi de oameni... Asta e!

1. Care sunt alea "interesele nationale"?
2. Nu e adevarat ca nu poti sa stii cum reactioneaza masele largi. Vezi "revolutia" din Decembrie. Exista o intreaga "stiinta" a sociologiei care se ocupa cu asta, sociologie care analizeaza nu doar cum masele reactioneaza, dar si cum pot sa fie influentate si manipulate.

@ Ion:
Am mai amintit despre asta, anterior: si eu sunt de acord cu termenul limitat. Dar care sunt argumentele, si cum se aplica ele americanilor, dar si romanilor?

Ion a scris:

Ai nostri parca sunt surzi si orbi. Nu numai politicienii, dar si gazetarii.Nu dau niciun ban pe cele spuse de omul de rand.
Numai ce zic ei e bine.

Si exact asa e si in America. Cica daca votezi, e democratie. Ca in Egipt si toate celelalte tari fascisto-musulmane cuprinse de febra primaverii arabe.

Ciprian a scris:

1. Care sunt alea "interesele nationale"?

Mă refeream strict la interesele poporului nostru, a natiunii române.
Nu am avut intentia să merg mai adânc de atât.

Citat :

2. Nu e adevarat ca nu poti sa stii cum reactioneaza masele largi. Vezi "revolutia" din Decembrie. Exista o intreaga "stiinta" a sociologiei care se ocupa cu asta, sociologie care analizeaza nu doar cum masele reactioneaza, dar si cum pot sa fie influentate si manipulate.

Chiar dacă sunt de acord cu afirmatiile tale, trebuie să amintesc că studiile sociologilor sunt în curs, incomplete si din când în când au parte de rezultate „necalculate”. A se vedea atâtea situatii din lumea asta, mai recent în Bulgaria, Turcia...

Emil, cea mai mare "pacaleala" PDL-ista este ca nici pana in ziua de astazi nu stim cu certitudine cati romani mai suntem pe Terra, dupa ultimul recensamant al populatiei. Si sa nu-mi spui ca lipsa acestei informatii se datoreaza USL-istilor ca imi dau singur palme.

Cu riscul de a ma repeta am sa reiau aici ceea ce cred ca am mai spus in legatura cu acest subieect.
Am publicat in 2007 un articol in New York Magazin in 2007 , intitulat "Doua Mandate", in care imi sustin propunerea.
Arat in acest articol si preocuparea Congresului American in aceasta directie.
In primavara lui 1995 si in iarna lui 2013.
Am sa postez acest lucru in americana, sper sa nu va suparati, acum si aici, pentru a raspunde lui Ciprian.

Bill of Right in Action =

Spring 1995 (11:3)
Updated July 2000
Historical and Current Proposed Changes in the Way the Federal Governmen=
t Operates
BRIA 11:3 Home | The Balanced Budget Amendment | The Income Tax Amendmen=
t | Term-Limits Debate =

Term-Limits Debate: Professional Politician or Citizen Legislator?
Who makes a better lawmaker—a professional politician or a citizen=
legislator? A professional politician makes a career of serving as a le=
gislator acquiring knowledge, experience, and effectiveness while also g=
aining seniority. A citizen legislator, on the other hand, serves only a=
few years in office bringing fresh ideas to do the people's business an=
d then goes home to resume a normal life.
In recent years, professional politicians have come under a great deal o=
f criticism. They have been accused of being corrupt, indebted to specia=
l-interest groups, and more interested in getting re-elected than workin=
g for the people. This cynicism about career politicians has led to dema=
nds for term limits—placing legal limits on how long legislators c=
an remain in office.
Term limits can take different forms. A legislator could be limited to a=
certain number of terms for life, or, he or she might be allowed to run=
again after being out of office for a while. Those now holding office c=
ould be required to count the terms they have already served, or, the te=
rm counting might start with the next election. Opponents of these restr=
ictions, however, argue that term limits prevent voters from electing wh=
oever they want, which violates the very idea of democracy.
Term Limits Over Time
Ancient Athens, the world's first democracy, placed a two-year lifetime =
limit on citizens who served in the Council of 500. Athenians believed t=
his term limit promoted widespread public service and prevented tyranny.=

During the American Revolution, delegates to the Continental Congress we=
re limited to three one-year terms over a period of six years under the =
Articles of Confederation. But, when Rhode Island delegates reached the =
three-year limit, they refused to leave office. After much heated debate=
, Congress finally dropped the issue and the Rhode Islanders remained.
The founding fathers were divided over the principle of "rotation in off=
ice," as congressional term limits were then called. Jefferson and Washi=
ngton favored it; Madison and Hamilton opposed it. Largely because of th=
e unpleasant experience with the Rhode Islanders in the Continental Cong=
ress, "rotation in office" never made it into the Constitution.
For the first 80 years of our country, however, few members of Congress =
served more than two terms. But after the Civil War, this changed. Congr=
ess organized permanent committees, which were chaired by the members wi=
th the most seniority. From then on, the longer a senator or representat=
ive served in Congress, the more powerful he or she became. Many members=
of Congress started serving long careers.
Ironically, the first successful federal term limits were not aimed at c=
areer politicians in Congress. They were directed at the president. Demo=
crat Franklin D. Roosevelt had managed to get elected to four terms. Aft=
er World War II, a Republican Congress passed, and three-fourths of the =
states ratified, the 22nd Amendment to the U.S. Constitution. This place=
d a two-term limit on the president. Attempts to impose term limits on C=
ongress failed at this time.
Term Limits and the States
Much of current demand for term limits is a reaction against the continu=
ing re-election of career politicians. Since the end of World War II, in=
cumbent U.S. senators have won re-election 75 percent of the time. In th=
e House of Representatives, the re-election rate for incumbents has been=
over 90 percent.
High re-election rates may simply mean voters are satisfied with their s=
enators and representatives. But it also may mean incumbents have many a=
dvantages over their rivals. They have greater name recognition, an offi=
ce staff paid by the taxpayers, and mailing privileges. They also find i=
t easier to raise large amounts of campaign money from special-interest =
groups seeking favorable legislation. This is especially true when an in=
cumbent senator or representative chairs an important congressional comm=
ittee.
In 1990, California voters approved a ballot proposition that capped ter=
ms in the state Assembly to a total of six years and terms in the state =
Senate to eight. These are lifetime limits, although a member of one hou=
se who reaches the limit there can run for the other house or for federa=
l office. Since 1990, a total of 18 states have adopted state legislativ=
e term limits.
In 1995, the Supreme Court ruled 5-4 in U.S. Term Limits v. Thorton that=
adopting similar term limits for federal legislators would require a Co=
nstitutional Amendment. Before this decision was reached, 22 states had =
already adopted term limits for their representatives in Congress.
Justice Stevens delivered the opinion of the court, writing that "Allowi=
ng individual States to adopt their own qualifications for congressional=
service would be inconsistent with the Framers' vision of a uniform Nat=
ional Legislature." He specifically cited Article I of the Constitution =
as the Framer’s definitive list of qualifications – age, res=
idency, and citizenship — for House and Senate members.
In a dissenting opinion, Justice Thomas wrote that "Nothing in the Const=
itution deprives the people of each State of the power to prescribe elig=
ibility requirements for the candidates who seek to represent them in Co=
ngress." He argued that the establishment of term limits fell into the c=
ategory of states’ "reserved powers."
The Term-Limits Amendment
The American people overwhelmingly support congressional term limits. Op=
inion polls show 70–80 percent approval ratings. During the 1994 c=
ongressional elections, House Republicans proposed a term-limits constit=
utional amendment in their "Contract with America."
After taking control of the House, Republicans led by Speaker Newt Gingr=
ich fulfilled their promise to bring term limits to the floor for debate=
and a vote. Actually, the House considered four different versions of a=
term-limits constitutional amendment. The main Republican proposal call=
ed for a maximum of six consecutive two-year terms in the House (12 year=
s) and two consecutive six-year terms in the Senate (also 12 years). The=
se would not be lifetime limits. Term counting would begin at the first =
election after the amendment had been ratified by three-fourths of the s=
tates.
During the House debate, the majority of Democrats opposed any version o=
f term limits. While most of the Republicans favored at least one of the=
proposed amendments, some veteran GOP House members rejected the whole =
idea. "In time of real crisis, we need people of experience," protested =
20-year Republican House member Henry J. Hyde (R-Ill.). By contrast, man=
y freshman House Republicans criticized the main GOP proposal for not go=
ing far enough. They wanted to cap House terms at three (6 years).
Generally, House members in favor of term limits argued that elections w=
ould become more competitive, resulting in a Congress based more on meri=
t than longevity. Since legislators would remain in office for relativel=
y short periods of time, they would be more likely to make tough legisla=
tive choices and less likely to become dependent on special-interest gro=
ups for campaign contributions. The new citizen lawmakers would also be =
less susceptible to corruption, complacency, and arrogance than "lifetim=
e legislators."
The opposition countered that term limits would sweep out both good and =
bad lawmakers. Those elected to take their place would tend to concentra=
te on immediate issues rather than what was best for the nation in the l=
ong run. By being in Washington for only a few years, senators and repre=
sentatives would be apt to become overly dependent on government bureauc=
rats and special-interest lobbyists for information about pending legisl=
ation. On the last day of the debate in the House, Rep. Hyde asserted th=
at, "America needs leaders, it needs statesmen and it needs giants&mdash=
;and you don't get them out of the phone book."
On March 29, 1995, the House voted 227-204 in favor of the main Republic=
an term-limits amendment. But the vote fell short of the two-thirds majo=
rity (290) needed for the constitutional amendment to pass.Term Limits i=
s still known as the largest grassroots movement in American history, an=
d US Term Limits (USTL) was, and still is, the leader of that movement.T=
erm limits have been placed on 15 state legislatures, eight of the ten l=
argest cities in America adopted term limits for their city councils and=
/or mayor, and 37 states place term limits on their constitutional offic=
ers. Read More.
From the BlogSenate Introduces Congressional Term Limits Bill
Senator David Vitter Praised for Introducing Congressional Term Limits A=
mendment January 22, 2013, Fairfax, VA—This afternoon, Senator Dav=
id Vitter (R-LA) introduced an amendment to the U.S. … [Read More=
...]2012 ELECTION RESULTS: Americans speak with one voice on term limits=

From No Uncertain Terms: Is it fair to call a 97% victory a mandate for =
term limits? For all the talk of bitterness, polarization and division i=
n what turned out to be an electoral muddle, … [Read More...]Paul=
Ryan: “I support term limits”
Paul Ryan: "I support term limits" GOP vice presidential nominee Paul Ry=
an, who is running for his eighth term on Capitol Hill, told an audience=
member Monday morning at a town hall meeting in … [Read More...]=
The Miami Herald: Term Limits Should Get the Nod
Miami-Dade County voters will have seven charter amendments to consider.=
The first one is the most important: term limits. It sets two consecuti=
ve terms of four years for county commissioners to … [Read More..=
.]CA Term Limits PAC Endorses Efforts To Qualify Term Limits Initiative =
In West Hollywood; Deploys Resources On The Ground
Last month a group of grassroots activists and community activists in th=
e city of West Hollywood filed an initiative to place the issue of term =
limits for their City Council on the March ballot in … [Read More=
...]
Newsletter Sign Up
Sign up to receive our newsletters!
=

Youtube Channel
USTL Wonder TV 4-9-2010.wmv
U.S. Term Limits Arizona Commercial
A Message From Phil Blumel 1
Senate Introduces Congressional Term Limits Bill

January 24, 2013 By Adam

Senator David Vitter Praised for Introducing Congressional Term Limits A=
mendment
January 22, 2013, Fairfax, VA—This afternoon, Senator David Vitter=
(R-LA) introduced an amendment to the U.S. Constitution which would lim=
it the number of terms that a Congress member may serve to three in the =
House of Representatives and two in the Senate.
Term limits for members of Congress has been spotlighted in recent weeks=
as former Senator and Vice Presidential nominee Joe Lieberman announced=
that after reflection on his 24 years in office that he now supported t=
erm limits.
The Lieberman statement was followed by a polls conducted by the Gallup =
Organization released last week showing that the American people would v=
ote for congressional term limits by a 75 – 21 margin.
Phil Blumel, president of U.S. Term Limits, the nation’s largest t=
erm limits advocacy group, called on Congress to send the Constitutional=
Amendment to the states for them to decide saying, “The public cl=
early wants term limits, and it is the ultimate conflict of interest for=
fede....

Daca americanii reusesc acest lucru, va fi o lovitura mare data democratiei actuale.
Comunistii incepusera bine aceasta actiune. De fapt, in articolul meu de acolo pornesc.
Cred ca e postat deja. Il voi repeta totusi, mai jos.

DOUA MANDATE

Motto: “DESTEAPTA-TE, ROMANE,
NU MAI VOTA PE ORICINE”!

Cand eram tanar profesor in Romania, ni s-a cerut noua, cadrelor
didactice, de catre partidul comunist, sa dezbatem Satutul cadrelor didactice
[i, eventual, sa facem propuneri. |mpreuna cu mai multi colegi, ne-am oprit
asupra articolului in care se propunea limitarea numarului de mandate pentru
directorii de licee si scoli la maximum DOUA. Asa s-a si hotarat. Numai ca,
unii experti in limba romana au adaugat la articol expresia “de regula”, care lasa
loc de interpretare, In functie de persoana care ocupa func]ia. Cand a venit
revolutia din ‘89, mi-am zis ca vom putea elimina acea expresie si limita numarul
mandatelor la maximum DOUA. Da de unde! A fost exact pe dos. Directorii au
inceput sa treaca de la un partid la altul. Prin diferite mijloace necinstite, unii au
reusit sa iasa chiar la pensie ca directori.
Dupa ce l-au omorat pe Ceausescu, mi-am zis ca vom avea si noi o
democra]ie adevarata si nimeni nu va mai sta in anumite functii o viata sau pe
viata, asa cum voia Ceausescu. Iata insa ca nu s-a intamplat aaa. Alesii, pentru
ca despre ei e vorba aici, vor sa stea toata viaaa “alesi”. |ncepand din iarna
trecuta, la indemnul regretatului prof. univ. dr. Cezar Avramescu, editorialist la
“Gazeta de Sud”, Craiova, am inceput lupta. Cum altfel decat facand propuneri?
Asa se face ca D-l Alin Teodorescu, deputat PSD, editorialist la publicatia citata,
a avut amabilitatea sa-mi raspunda la postarile mele cu privire la limitarea
numarului de mandate. |n 14 martie 2007, dansul scrie editorialul “Meseria de
politician” in “Gazeta de Sud” (www.gds.ro). Bineinteles ca nu era de acord cu
propunerea mea, dupa cum se vede chiar din titlul articolului. Ce e aia “meserie
de politician”? Pe vremuri, un dregator a fost dat afara din primarie. |n dreptul
rubricii “meseria”, neavand ce sa se scrie, s-a completat in cartea de munca
“dat afara din primarie”. De altfel D-l Prof. Avramescu imi zicea asa: “Unde vei
gasi tu, draga Jane, parlamentul ala care sa voteze o asemenea lege?”.
A[a e. Cine sa-si taie singur craca de sub picioare?!
|ncurajat fiind de comentariile favorabile ale unor cititori, nu m-am dat
batut. I-am scris chiar presedintelui Basescu - Inainte de referendumul privind
suspendarea sa, pe site-ul www.basescu.ro - un mesaj prin care il rugam sa
introduca o intrebare in cadrul referendumului cu privire la limitarea numarului
de mandate ale alesilor la maximum DOUA. Cum era de asteptat, n-am primit
niciun raspuns. Am postat propunerea mea si pe alte site-uri, ale altor cotidiane
romanesti. Cititorii - da, ziaristii - ba. E drept ca unul singur, in persoana D-lui
Cristian Mihai Chis, editorialist pe www. ziare.com, a agreat propunerea mea.
Domnul Dan Pavel, editorialist la “Ziua”, scrie, pe 23 iulie a.c., un articol intitulat
“Gerontologie si teribilism politic” (www.ziua.ro). |n acel articol, dansul preciza
ca la americani nu e asa. Atunci i-am replicat, printr-un comentariu la articolul
respectiv, aratand ca si republicanii, aici, in America, au incercat, cu ceva timp
in urma, sa limiteze numarul de mandate la maximum DOUA, dar nu au reusit.
227-204 a fost scorul cu care a fost respins amendamentul - in martie 29, 1995
(http://www.sourcewatch.org/index.php?title=Term_limits). Iar daca si ei, americanii,
si-au pus problema limitarii numarului de mandate la maximum DOUA
(republica nefiind parlamentara, ci preziden]iala), mi-am zis eu atunci ca, la noi,
e cu atat mai necesara limitarea numarului de mandate la maximum DOUA
pentru parlamentari, In Romania republica fiind una parlamentara.
Nu stiu daca e bine sa luam modele din natura, dar, daca pui grau
de doua sau de mai multe ori la rand pe acelasi loc, risti sa strangi mai multa
neghina decat grau. Aaa si cu alesii nostri. Nu stiu daca, dupa mai mult de 8 ani,
alesii pot veni cu mai multe lucruri bune decat rele. Daca nu cumva, in loc sa
inlature unele greseli, nu vor incepe prin a le acoperi pe cele vechi, ca sa poata
face altele noi. Se spune ca alesul, oricare ar fi el, si de oriunde ar fi, isi incepe
activitatea prin a-i desconsidera pe cei care l-au ales. Romania este satula de
dictatura, la orice nivel ar fi si oricum s-ar manifesta aceasta. Eu nu am mai mult
decat meritul de a pune problema. Singur, insa, nu o pot rezolva. De aceea,
a[ dori ca presa din diaspora romana sa se organizeze o larga dezbatere pe
aceasta tema si sa se realizeze un sondaj avand intrebarea: “Credeti ca la noi
este necesara introducerea limitarii numarului de mandate la maximum
DOUA pentru alesii nostri de orice fel si de la orice nivel?”
Desteapta-te, Romane!
Oriunde vei fi fiind acuma.

August 2007