Despre noi

În trecut luptam împotriva prostiei umane pe care, inevitabil o întâlnim peste tot, nu poate fi ocolită în totalitate.
În ultima perioadă nu o mai fac - îi las pe prosti să înoate în handicapul lor.
Oricum nu-i putem schimba: în ochii lor, ei sunt „cei mai cei...”.
Dar mi-e milă de toti, chiar si numai pentru faptul că sunt inconstienti.

Emil Condor a scris:

În trecut luptam împotriva prostiei umane pe care, inevitabil o întâlnim peste tot, nu poate fi ocolită în totalitate.
În ultima perioadă nu o mai fac - îi las pe prosti să înoate în handicapul lor.
Oricum nu-i putem schimba: în ochii lor, ei sunt „cei mai cei...”.
Dar mi-e milă de toti, chiar si numai pentru faptul că sunt inconstienti.

Din punct de vedere spiritual, al evolutiei constiintei umane, toti trecem prin toate fazele.

Zaraza dragă, spune-mi, te rog, cum îi vezi pe toti trecând prin toate fazele?
Întreb asta pentru că eu văd pe unii (nu putini!) care, spiritual se dezvoltă la niste limite, actualmente foarte reduse fată de limitele altora, iar respectivii pleacă în cele din urmă, pur si simplu nedevelopati spiritual.
Unii nu au sansa de a se dezvolta, altii nu au puterea de-a o face...
Gresesc?

Emil Condor a scris:

Zaraza dragă, spune-mi, te rog, cum îi vezi pe toti trecând prin toate fazele?
Întreb asta pentru că eu văd pe unii (nu putini!) care, spiritual se dezvoltă la niste limite, actualmente foarte reduse fată de limitele altora, iar respectivii pleacă în cele din urmă, pur si simplu nedevelopati spiritual.
Unii nu au sansa de a se dezvolta, altii nu au puterea de-a o face...
Gresesc?

Ar trebui admisa ipoteza reincarnarii...

Sa se reincarneze in ce?... cu ce pot fi mai buni dupa reincarnare?

dolion a scris:

Sa se reincarneze in ce?... cu ce pot fi mai buni dupa reincarnare?

Spiritul pastreaza ceea ce a castigat ca evolutie spirituala, si anume capacitatea de a iubi neconditionat, detasarea, capacitatea de a-i accepta pe ceilalti asa cum sunt. Astea se castiga treptat de-a lungul vietilor, prin diferite experiente in functie de trasaturile spirituale.

Mie personal, iubirea asta sună a toleranță. Sau, mai degrabă, indiferență.
Mai apoi, există progres, dar și regres, evoluție, dar și involuție. Sau nu?

Ciprian a scris:

... iubirea asta sună a toleranță.

E ceva foarte des întâlnit în lumea asta, inclusiv în sânul bisericilor crestine
unde e de presupus să fie, totusi un pic diferit.
Multi, foarte multi oameni nici măcar nu înteleg iubirea adevărată.

Ciprian a scris:

Mie personal, iubirea asta sună a toleranță. Sau, mai degrabă, indiferență.
Mai apoi, există progres, dar și regres, evoluție, dar și involuție. Sau nu?

Absolut.
Si de asemenea exista si batutul pasului pe loc.

Absolut.
Și câteodată, bătutul pasului pe loc poate să fie ori regres, ori progres.
Ba mai mult, și regresul poate să fie un progres, în sens negativ!

Ciprian a scris:

... și regresul poate să fie un progres, în sens negativ!

Chiar si pozitiv!
A se vedea mesajul lui Dolion de la „Vorbe de duh spuse de un cinic”
despre cel ce s-a pus pe picioare datorită crizei când banca i-a luat masina.

Ciprian a scris:

Absolut.
Și câteodată, bătutul pasului pe loc poate să fie ori regres, ori progres.
Ba mai mult, și regresul poate să fie un progres, în sens negativ!

Batutul pasului pe loc este flat, nu este ascendent sau descendent. Poate doar in sensul ca puteai sa urci si uite ca ai ramas pe loc - atunci poate fi luat drept pierdere (de vreme...) sau regres (nu ai urcat).

Totul e relativ de la Einstein încoace. Depinde cum le raportezi, la ce, și care e rezultatul urmărit.

Ciprian a scris:

Totul e relativ de la Einstein încoace. Depinde cum le raportezi, la ce, și care e rezultatul urmărit.

Einstein a prins firul acela, care trebuia sa-l prindă creștini. Dar din cauza ca avea nasul pe sus, Dumnezeu a descoperit acest mare adevăr, unui ateu (evreu) smerit.

Noi știm sa-i condamnam pe cei din timpul Evului Mediu, pentru ca l-au ars pe rug pe Galileo Galilei, dar azi la fel procedam, dar sub alta forma, mai moderna.

Criza naște și tirania.
Cât despre Dumnezeu, El dă tuturor, cu mână largă, după planul Său.
Nu cred că Einstein a fost smerit și nici ateu nu a fost. Am mai pomenit odată de el când discutam cu unu' de se dădea bun pe aici. Ziceam eu atunci că impresia mea era că Einstein a fost panteist.
Nu mult după aceea am citit cartea de mai jos, a lui Flew, care a fost cel mai notoriu ateu al vremii sale, dar și-a schimbat opinia, și care a crezut că musai trebuie să existe Dumnezeu. Așa a crezut și Einstein, dar nu acesta nu a crezut în Dumnezeul biblic, precum nu a crezut nici Flew. Flew a fost prieten cu Einstein, și redă, în carte, un interviu cu Einstein privitor la subiect. Einstein a crezut într-un Spirit Atotcreator, care a fost din-nainte de timp, materie și spațiu.

Ciprian a scris:

Criza naște și tirania.
Cât despre Dumnezeu, El dă tuturor, cu mână largă, după planul Său.
Nu cred că Einstein a fost smerit și nici ateu nu a fost. Am mai pomenit odată de el când discutam cu unu' de se dădea bun pe aici. Ziceam eu atunci că impresia mea era că Einstein a fost panteist.
Nu mult după aceea am citit cartea de mai jos, a lui Flew, care a fost cel mai notoriu ateu al vremii sale, dar și-a schimbat opinia, și care a crezut că musai trebuie să existe Dumnezeu. Așa a crezut și Einstein, dar nu acesta nu a crezut în Dumnezeul biblic, precum nu a crezut nici Flew. Flew a fost prieten cu Einstein, și redă, în carte, un interviu cu Einstein privitor la subiect. Einstein a crezut într-un Spirit Atotcreator, care a fost din-nainte de timp, materie și spațiu.

Einstein a fost un prost de n-avea pereche. Dumnezeu a văzut ca il ducea căpățâna si pentru capacitatea lui intelectuala dar si pentru faptul ca era evreu, i-a dat cea mai grozava descoperire.
Dar el îngâmfat ca toți evreii, si imoral pe deasupra, a folosit apocalipsa Domnului pentru orgoliul sau si pentru răul lumii.
S-a apropiat Dumnezeu de el cum nu s-a apropiat de nimeni in secolul trecut, dar degeaba.
Apoi L-a așteptat Dumnezeu pana la sfârșitul vieți, dar el tot un egoist a rămas.
Avea ocazia sa fie un creștin model si apreciat de toți oameni, sa facă din descoperirile Domnului minuni, folositoare întregi omeniri dar el a preferat sa jignească Cuvântul Sfânt a Lui Dumnezeu zicând ca : "Biblia este o colecție de legende primitive".

Oare când o să mai am timp si pentru mine însumi?
Dar... oare chiar am nevoie de aceea?
Poate timpul consumat pentru altii nu înseamnă altceva decât... pentru mine însumi!

Emil Condor a scris:

Oare când o să mai am timp si pentru mine însumi?
Dar... oare chiar am nevoie de aceea?
Poate timpul consumat pentru altii nu înseamnă altceva decât... pentru mine însumi!

In niciun caz!! Daca nu faci ce-ti face tie placere, daca nu iti cultivi talentele, a face pentru altii inseamna sa scoti ceva din tine, dar in tine nu creste mai nimic. Vei fi un corp obosit inainte de vreme, epuizat. Daca fiecare ar face pentru celalalt, unde am ajunge? Altcineva nu se poate bucura de muzica ce-mi place mie, si la ce mi-ar folosi ca asculta altul? Altcineva nu se poate bucura de natura in locul meu, nu poate dansa in locul meu...   Gasesti si alte activitati asemanatoare...

De ce în niciun caz?
Consider că situatiile mentionate de tine se potrivesc realitătii dar sunt si alte împrejurări în care sunt valabile alte... realităti!
Spre exemplu am $1 000 000 - nu m-as simti bine dacă nu as investi câteva sute de mii pentru copiii mei. Făcând asta pentru cei dragi nu poate însemna decât faptul că o fac pentru mine însumi.
Am luat un exemplu întâmplător, la repezeală, probabuil sunt si altele mai potrivite.
Si chiar la bucuria pentru natură sau muzică dacă fac pe altii părtasi la ea, simt că o fac pentru mine însumi, nu doar pentru ei.

Spui mai sus: „dacă nu faci ce îti face plăcere, dacă nu îti cultivi talentele...”
Asta e problema, ce fac pentru altii o fac cu plăcere folosindu-mă de tot ce mi-a dat Cerul ca zeste.
Lumina ce am primit trebuie împrăstiată în jur, altfel nici nu se mai poate numi lumină.
Exact cum spune si Cuvântul despre lumina tinută sub oboroc (sau cam asa ceva).
Dacă Soarele ar tine lumina doar pentru el, ce ne-am face?

zaraza26 a scris:

Daca fiecare ar face pentru celalalt, unde am ajunge?

La desăvârsire.

Emil Condor a scris:

De ce în niciun caz?
Consider că situatiile mentionate de tine se potrivesc realitătii dar sunt si alte împrejurări în care sunt valabile alte... realităti!
Spre exemplu am $1 000 000 - nu m-as simti bine dacă nu as investi câteva sute de mii pentru copiii mei. Făcând asta pentru cei dragi nu poate însemna decât faptul că o fac pentru mine însumi.
Am luat un exemplu întâmplător, la repezeală, probabuil sunt si altele mai potrivite.
Si chiar la bucuria pentru natură sau muzică dacă fac pe altii părtasi la ea, simt că o fac pentru mine însumi, nu doar pentru ei.

Spui mai sus: „dacă nu faci ce îti face plăcere, dacă nu îti cultivi talentele...”
Asta e problema, ce fac pentru altii o fac cu plăcere folosindu-mă de tot ce mi-a dat Cerul ca zeste.
Lumina ce am primit trebuie împrăstiată în jur, altfel nici nu se mai poate numi lumină.
Exact cum spune si Cuvântul despre lumina tinută sub oboroc (sau cam asa ceva).
Dacă Soarele ar tine lumina doar pentru el, ce ne-am face?

zaraza26 a scris:

Daca fiecare ar face pentru celalalt, unde am ajunge?

La desăvârsire.

Sa o iau de la coada...   Daca fiecare ar face pentru celalalt, am fi niste servitori. Te intreb... de unde iti iei lumina ca sa fii acel soare?
Sunt prea multe cazurile cand lumea crede ca a fi "bun" inseamna ca pentru tine sa conteze celalalt, cand mai ales mamele cred ca trebuie sa se sacrifice pentru copii. Am auzit chiar la radio demontata aceasta prejudecata. Din fericire au facut o emisiune pentru parinti de 20 de minute si acolo zic lucruri foarte folositoare. O mama care pune pe primul plan copilul ce face de cele mai multe ori? Lucreaza de luni pana vineri cel putin 8 ore la serviciu, vine acasa, ii face puiului mancare, daca are fete poate nici nu le pune la lucru ca cica or sa lucreze cand le vine vremea (dar asta inseamna ca ele habar n-au de ce se cere intr-o gospodarie, si in plus nu invata sa se respecte pe ele, sa isi respecte timpul lor liber, necesitatea de a face ceva pentru sufletul lor; e cu totul altceva cand vorbim insa de fetele care pun pret pe aspectul lor fizic; asta fac mamele, le menajeaza si se straduiesc sa le asigure conditii ca sa arate bine). Trebuie asigurat un echilibru intre a fi gospodina si a avea grija de tine.

La polul opus credem ca daca nu ne intereseaza ceilalti, inseamna ca ne vedem de placerile noastre si uitam complet de ceilalti. Cu timpul vom constata ca suntem tot mai singuri si vom da vina pe ceilalti, desigur, ca uite ce lumea rea! Relatiile sunt foarte importante. Fara relatii nu ne putem imbunatati calitatile, nu ne putem slefui.

Banii sunt un mijloc care uneori te dispenseaza de alte griji. In momentul cand poti asigura copiilor sume impresionante sau bunuri materiale de valoare iti imaginezi ca de acum au disparut toate grijile lor. E mult mai important sa poti mentine o legatura vie cu ei, decat sa le dai cele de mai sus si sa crezi ca ai facut foooaaarte mult.

Intai exista placerea ta pentru muzica etc si apoi dorinta de a impartasi asta. Altfel depinzi de ceilalti, asculti muzica pentru ca stii ca asa vei avea "casa plina". Dar cand dintr-un motiv sau altul nu mai are cine sa-ti vina, cazi in deznadejde. Si atunci, ce ai facut pentru tine?? Unde e soarele? Trebuie sa stim sa ne simtim bine cu noi insine, singuri fiind, si abia apoi vom fi o companie placuta. Cine este dependent de ceilalti va pune o presiune pe ceilalti, care vor simti ca sunt obligati sa faca vizite...

Tu spui "lumina ce am primit", dar altii sunt atei. Si ei trebuie convinsi ca e mai important sa se ocupe intai de sufletul lor.

"De ce ar trebui ca gandurile noastre sa fie pure? Nu pentru ceilalti, ci pentru ca este componenta principala a puterii noastre interioare. "

http://noulpamant.ro/articole/eliberare-emotionala-articole/putere-si-protectie-prin-pacea-interioara-partea-1/

Matei 6 a scris:

22Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
23dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!

22“The eye is the lamp of the body. So, if your eye is healthy, your whole body will be full of light,
23but if your eye is bad, your whole body will be full of darkness. If then the light in you is darkness, how great is the darkness!