CAMERA DE WHISKY (II)

Anahoret a scris:

Ai observat că exact aceeaşi chestie se întâmplă când o maşină are pană?

Chestiile astea se întâmplă mai ales cu masculii.
Ei sunt cei atotştiutori şi dau cu sfatul!

Nu-mi place ce ai scris, dar ai dreptate!
Masculii sunt cu mâinile în buzunare şi dau "indicăţii preţioase"!
_________________________
P.S. Nu dezvolt subiectul pentru că am intra în polemici!

Anahoret a scris:

Nu-mi place ce ai scris, dar ai dreptate!

La Marée Haute
Lhasa De Sela

La route chante
Quand je m’en vais
Je fais trois pas...
La route se tait

La route est noire
À perte de vue
Je fais trois pas...
La route n’est plus

Sur la marée haute
Je suis montée
La tête est pleine
Mais le cœur n’a
Pas assez

Mains de dentelle
Figure de bois
Le corps en brique
Les yeux qui piquent

Mains de dentelle
Figure de bois
Je fais trois pas...
Et tu es là

Sur la marée haute
Je suis montée
La tête est pleine
Mais le cœur n’a
Pas assez

Sunt cu ochii pe tine...

Aşa face şi Tau!
Cred c-am să fac şi eu un clip cu el. Prăpăditul a reuşit să mi se bage la suflet!

Anahoret a scris:

Aşa face şi Tau!
Cred c-am să fac şi eu un clip cu el. Prăpăditul a reuşit să mi se bage la suflet!

Hei te salut:)

Sărut mâna Geta!

Numele ei are ceva legături cu generalul ?

Ada Milea (n. 5 august 1975, Târgu Mureş) este o actriţă şi cântăreaţă română.
A absolvit Liceul Liviu Rebreanu din Bistriṭa (Jud. Bistriṭa-Năsăud) profilul fizică-chimie. Mai târziu - Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş, actorie, cu rolul "D-na Quickly" din "Nevestele vesele din Windsor" (Shakespeare). A fost actriţă a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, apoi a devenit artist independent.

A facut coloana sonora a unor spectacole în diferite teatre:

* Teatrul Odeon: “Aventurile lui Habarnam” de Nikolai Nosov, regia Alexandru Dabija; “De ce fierbe copilul în mămăligă” de Aglaja Veteranyi,regia Radu Afrim; “Chip de foc” de Marius von Mayenburg , regia Felix Alexa; “Şefele” de Werner Schwab, regia Sorin Militaru;
* Teatrul Bulandra: “Trilogia Belgrădeană” de Bilijana Srblijanovic, regia Theodor Cristian Popescu; “Scaunele” de Eugen Ionescu, regia Felix Alexa;
* Teatrul National din Târgu Mureş: “Eu, când vreau să fluier, fluier” de Andreea Vălean, regia Theodor Cristian Popescu; “Micul Prinţ” de Antoine de Saint Exupery, regia Cornel Popescu; “Buratino” de Al. Tolstoi, regia Cornel Popescu
* Teatrul Naţional din Timişoara: “Crima din strada Lourcine” de E. Labiche, regia Felix Alexa;
* Teatrul Nottara: “Leonce şi Lena” de Georg Buchner, regia Felix Alexa;
* Teatrul Luni de la Green Hours: “No Mom’s Land” după o fostă idee de Beckett, regia Radu Afrim; “ America-ştie-tot” de Nicole Duţu, regia Radu Afrim.
* Teatrul Naţional Bucureşti – “Neînţelegerea” - Albert Camus, regia: Felix Alexa

Distincţii

* "Premiul special al juriului" la Festivalul International de Teatru de la Piatra-Neamţ pentru muzica din "Eu, cand vreau să fluier, fluier", regia Th. Cristian Popescu;
* "Premiul special al juriului" la Festivalul HUMORROR pentru muzica spectacolului "Trilogie belgradeană" de Biljana Srbljanović, regia Theodor Cristian Popescu;
* "Premiul criticii" la Gala UNITER -2006
* "Premiul special pentru muzica de teatru" la Gala UNITER 2008.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ada_Milea

Nu se face nici-o referire la Generalul Milea.

Noi, doi, ce multă vreme am fost înşelaţi!
Walt Whitman

Noi, doi, ce multă vreme am fost înşelaţi!
Revenind de unde am plecat, schimbaţi, dispărem în grabă.
Natura găseşte întotdeauna o ieşire.
Suntem Natură. Multă vreme am fost absenţi,
dar, acum, ne-am întors.
Devenim plante, trunchiuri, frunzişuri,
rădăcini, scoarţă de copaci,
Suntem stânci, ne tolănim pe pământ;
Suntem stejari, creştem în luminişuri unul
lângă altul;
Suntem amândoi în turme de sălbăticiuni, fireşti
ca oricare dintre ele, păscând împreună;
Suntem doi peşti şi înotăm în mare împreună;
Suntem ceea ce sunt florile de salcâm, lăsând,
dimineaţa şi seara, miresme pe cărări;
Suntem, de asemenea, obişnuitele necurăţenii ale
animalelor, suntem legume, minerale;
Suntem doi ulii de pradă, ne rotim sus şi privim în jos;
Suntem doi sori strălucitori, noi care ne mişcăm
ca aştrii pe orbită, noi care suntem ca două comete;
Suntem rătăcitori prin pădure, în patru labe
şi cu colţii scoşi, sărind pe pradă;
Suntem doi nori care, dimineaţa şi seara,
plutim în înălţimi;
Suntem două mări ce îşi amestecă apele, două
zglobii valuri rostogolindu-se unul
peste altul, înfăşurându-ne unul în altul;
Suntem atmosfera, transparentă, primitoare,
accesibilă, impenetrabilă;
Suntem zăpadă, ploaie, frig, întuneric, suntem
amândoi fii ai planetei şi în
acelaşi timp demiurgi ai ei.
Ne-am rotit şi ne-am rotit, până am
ajuns iarăşi acasă.
Am lăsat totul pe drum în afară de
libertate;
Am părăsit totul în afară de propria
noastră bucurie.

Postarea de mai jos este una dintre piesele mele de suflet din toată discografia Pink Floyd.
Atenţie că durează mult şi cere răbdare...

Cred că, mai degrabă, Woodstock a fost o stare de spirit. Sau, ca să mă exprim mai plastic, o sclipire a acelei societăţi utopice la care visau filosofii veacului al XVII-lea: când toată lumea iubeşte pe toată lumea.

Mai mult, cred că pe perioada festivalului, cei care au participat acolo chiar au fost liberi.
O să-mi fac timp să văd clipul în seara asta şi, după aia, dacă vrei, comentăm.

Călător solitar printre stânci de suprafaţă sau din subteran, am avut timp şi răbdare suficiente pentru a asculta Pink Floyd şi Woodstostock.

Despre Woodstostock pot spune că a fost un amalgam de "festival, accident şi nebunie" care ca orice amalgam creează ceva nou, în cazul de faţă o muzică ce are priză la public şi nu te lasă să stai "lemn Tănasă" când o asculţi.

'Nă searaaaaaa!!!
Anahoret, primesc şi aici o cafea sau trebuie să merg la secţiunea cu o cafea, o ţigară etc?

Sara bună Live.

Cafei primeşti orinde-ţi cade bine. Deocamdată călăgurul lipseşte şi îin eu locul gazdei.



Cafeasua e servită în ureche de măgar, cu ceară ceruită să nu curgă.
După ce terimi cafeiu pofteşte prin forum la panoul vizitatorului, la divertisment, la muzică şi prin alte părţi pe unde-ţi face plăcere.

abbilbal a scris:

Sara bună Live.

Cafei primeşti orinde-ţi cade bine. Deocamdată călăgurul lipseşte şi ţin eu locul gazdei.



Cafeasua e servită în ureche de măgar, cu ceară ceruită să nu curgă.
După ce terimi cafeiu pofteşte prin forum la panoul vizitatorului, la divertisment, la muzică şi prin alte părţi pe unde-ţi face plăcere.

Să trăieşti! Săru' mâna, boierule! CĂ CAna aia cu cafea(sau o fi ness?) este exact pe măsura mea: şi eu beau cu găleata.
De altfel, noi doi ne-am mai întâlnitără, cândva, pe câmpiile netului. Cred că pe Atractiv, unde am bântuit, pt o scurtă perioadă. Acolo mă "intitulam" Wild Flower. Da-i de demult asta şi nu cred că-ţi aminteşti taman de mine.