STIRI SOCIALE (I)

Pentru a face economii, guvernantii vor taia toate lefurile bugetarilor si pensiile. Asta, in timp ce mii de angajati la stat se lafaie cu venituri colosale. Libertatea va prezinta castigurile catorva bugetari bastani, de unde, daca ar taia, Guvernul ar face economii consistente.

Superlefuri la TVR

Conducerea TVR nu a tinut cont de criza si a aprobat pentru anul trecut majorari consistente ale veniturilor pentru angajatii sai.

Radu Toma, membru in Consiliul de administratie (CA) al SRTV, a primit in 2009 o indemnizatie de 8.325 de euro, cu mult mai mult fata de 2008, cand a incasat “doar” 7.200 de euro.

Stanik Istvan, membru si el in CA, a avut anul trecut o leafa de 9.000 de euro, la care s-a adaugat salariul de la Societatea Romana de Radiodifuziune, de 24.000 de euro.

Ioan Todan, coordonatorul departamentului de Sport, a avut un venit de 30.143 de euro/an, respectiv 2.500 de euro pe luna.

Citeste si "Asta e, tre' sa strangem cureaua!

Sursa: Libertatea - (Elena Matei)

dolion a scris:

Sursa: Libertatea - (Elena Matei)

Libertatea este ziarul ăla plin de ţâţe şi chiloţi?
Bună (şi credibilă!) sursă!

Un reportaj foarte interesant si foarte bine, placut, scris.

Inginerul bucătăriei de la curtea Regelui Mihai

Firma de catering care a devenit Furnizor al Casei Regale e condusă de un inginer mecanic
care a început prin a vinde sendvişuri şi salate.
Acum găteşte pentru recepţii şi dineuri la Palatul Elisabeta, numai "lucruri mici care se mănâncă uşor".
Are dreptul să folosească Stema Casei Regale şi chiar Cifrul personal al Regelui,
însă patroana nu o prea face, ca să nu le asocieze cu chifteluţele

Citat :

"Niciodată nu se pun feţe de masă.
Aceasta este o regulă strictă atunci când se serveşte masa în sufrageria Palatului Elisabeta, la vreun eveniment.
Mai ales că masa este dintr-un lemn masiv, nobil, cu cristale. Iar băuturile se servesc numai din carafe la masă, niciodată din sticlă.
În sufragerie nu se fumează, ci numai în grădină, afară.
Acestea sunt numai câteva din regulile foarte stricte care trebuie respectate
atunci când servim mâncarea la un eveniment al Casei Regale", ne spune Nicu Constantin,
event manager al firmei de catering declarată în iarnă Furnizor Oficial al Casei Regale.

Acum mai bine de zece ani a fost chiar ospătar al Alteţelor Sale, aşa că ştie bine regulile casei.
La cinci după-amiază le ducea cafeaua în sufragerie - Regele Mihai nu fuma, dar Regina Ana pufăia câteva ţigări fine, franţuzeşti.
Apoi, la Palat, niciodată nu a servit altfel decât cu mănuşi albe, şi numai într-o anumită ordine: capul familiei, Regina,
după care copiii, de la cel mai în vârstă spre cel mai tânăr.
"Regele era foarte cumsecade, nu avea niciodată nimic de comentat", îşi aminteşte Nicu Constantin.
..........

.........

Citat :

.........
Are 42 de ani, iar firma a deschis-o prin '96, când nu prea se auzise de catering în România.
Ca formaţie este inginer mecanic, iar mâncare ştia să facă atât cât o simplă gospodină. Mâncăruri fine nu gătea niciodată.

" Ce afacere pot să încep cu bani puţini? " , se tot întreba.
Despre catering n-a prea avut de unde să afle căci la vremea aceea internetul era aproape un lux.
A început cu sendvişuri şi salate. Apoi au apărut multinaţionalele şi clădirile business, iar asta a fost un vad bun.
Într-o zi a realizat că oamenii s-au săturat să mănânce numai sendvişuri şi a început să producă şi mâncare gătită.
La un moment dat ajunseseră să facă şi o mie de porţii pe zi.

În bucătărie se muncea ca-n uzină, la foc continuu, zi şi noapte.
Acum, cu criza, din 70 de angajaţi au mai rămas 46, iar evenimentele s-au restrâns cu 70%.
Dar Anca Mitu tot e optimistă: "Ne menţinem la suprafaţă în acest moment, adică suntem cu nasul aşa, cam deasupra apei.
Cred că cine va reuşi să supravieţuiască crizei va câştiga apoi piaţa".

Fetita lituanianului Drasius Kedys, micuta care a fost data chiar de mama ei pe mana unor barbati care au abuzat-o sexual, e din nou in grija femeii care o "vindea" pedofililor.

Desi initial s-a spus ca micuta Deimantela va fi incredintata unei matusi, sora tatalui ei, vineri, sentinta judecatoreasca a cazut greu asupra ei: fetita de patru ani i-a fost inapoiata mamei, in ciuda faptului ca femeia obisnuia sa le-o ofere unor barbati, care o foloseau drept obiect sexual.

In urma hotararii, lituanienii s-au revoltat, trimitand scrisori presei, in care cer ajutorul lumii intregi. Potrivit CNN, zeci de oameni s-au adunat in fata casei micutei, protestand, iar indemnul acestora e ca toti aceia care le sustin cauza sa protesteze in fata ambasadelor Lituaniei, pentru ca nu este normal ca Deimantela sa le fie data inapoi pedofililor care si-au batut joc de ea.

Sursa: Libertatea - (Redactia Libertatea)

Incidente in traficul nocturn din București demne de Vestul Salbatic.
Noaptea trecuta, un bucureștean a tras mai multe focuri de arma spre doi taximetriști, deranjat de faptul ca unul dintre aceștia ii ceruse sa elibereze banda de circulatie. Deranjat de solicitarea șoferului de taxi, posesorul BMW-ului cu geamuri fumurii care blocase strada s-a enervat, a scos un pistol cu bile de cauciuc și a inceput sa traga.
"Victima" a fost lovita in zona faciala și a ajuns la spital cu un glont in buza. Agresorul a fugit de la fata locului. Daca va fi gasit, barbatul risca un dosar penal pentru vatamare corporala.

Sursa: Evenimentul Zilei

dolion a scris:

Incidente in traficul nocturn din București demne de Vestul Salbatic.
Noaptea trecuta, un bucureștean a tras mai multe focuri de arma spre doi taximetriști, deranjat de faptul ca unul dintre aceștia ii ceruse sa elibereze banda de circulatie. Deranjat de solicitarea șoferului de taxi, posesorul BMW-ului cu geamuri fumurii care blocase strada s-a enervat, a scos un pistol cu bile de cauciuc și a inceput sa traga.
"Victima" a fost lovita in zona faciala și a ajuns la spital cu un glont in buza. Agresorul a fugit de la fata locului. Daca va fi gasit, barbatul risca un dosar penal pentru vatamare corporala.

Sursa: Evenimentul Zilei

Eh, dacă i-au reţinut numărul de la maşină, o să-l găsească...

delta a scris:

dolion a scris:

Incidente in traficul nocturn din București demne de Vestul Salbatic....

Eh, dacă i-au reţinut numărul de la maşină, o să-l găsească...

Probabil taximetriştii au uitat treba asta, sau n-au avut pix, că doar în lipsă de hârtie ar fi scris în palmă.

Actriţă Ruth Ford, o fostă stea de la Hollywood,
care a murit anul trecut la vârsta de 98 de ani, şi-a lăsat toată averea servotorului.
Indra Tamang (de 57 de ani), majordomul de origine nepaleză, s-a ales, prin testament,
cu o avere estimată la 8.4 milioane de dolari,
după ce a fost angajatul familiei actriţei timp de mai multe decenii.

Fiica şi nepoţii vedetei n-au primit nimic, însă au declarat prin avocat că se bucură pentru nepalez.

Mai puţin încântaţi au fost locatarii din clădirea luxoasă de lângă Central Park,
unde a locuit Ruth Ford, când au aflat că îl vor avea drept vecin pe un fost servitor.

aurora a scris:

Actriţă Ruth Ford, o fostă stea de la Hollywood, care a murit anul trecut la vârsta de 98 de ani, şi-a lăsat toată averea servotorului.
Indra Tamang (de 57 de ani), majordomul de origine nepaleză, s-a ales, prin testament, cu o avere estimată la 8.4 milioane de dolari, după ce a fost angajatul familiei actriţei timp de mai multe decenii.

Fiica şi nepoţii vedetei n-au primit nimic, însă au declarat prin avocat că se bucură pentru nepalez.

Sunt convins că nu mai puteau de bucuria care i-a cuprins...

aurora a scris:

Mai puţin încântaţi au fost locatarii din clădirea luxoasă de lângă Central Park, unde a locuit Ruth Ford, când au aflat că îl vor avea drept vecin pe un fost servitor.

hehe, şi declarau că n-au nimic cu nepalezii chiar dacă majoritatea sunt cam hoţi şi cel puţin stranii, însă subliniază că aveau la facultate un coleg de origine nepaleză care le era cel mai bun prieten...

La un magazin de specialităţi suedeze din Băneasa,
cineva evalua diferitele specialităţi (mai mult sau mai puţin suedeze) de lasagna:
"Lasagna de elan o mai fi preferata Mihaelei Rădulescu?"

Câtă răutate!

În ultimul an, în faţa blocului meu au apărut patru maşini noi:
o Mazda 3, o Kia Cee'd, un Audi Sport şi o Lancia Delta.

Abia aştept să treacă criza să văd ce mai cumpără vecinii mei cu restanţe la întreţinere.

Din ciclul "nume de familie româneşti"...
ataşatul pe probleme de muncă al Ambasadei României în Marea Britanie
se numeşte Bogdan Cârpă-Veche.

În atenţia celor care studiază istoria mentalităţilor.

Nu se mai doreşte atât de intens să moară capra vecinului.
Se tânjeşte după moartea vecinului, ca să-i luăm capra!

La braşov există un restaurant numit "Ceasul Rău".

Există oare şi unul "Locul nepotrivit"?

cum vei arăta la bătrâneţe... VIDEO

Cercetătorii din California au descoperit că, la fiică, faţa capată semnele îmbătrânirii la fel ca la mamă.
Şi astfel se poate stabili exact unde şi cum trebuie să intervină chirurgii plasticieni.

aurora a scris:

La braşov există un restaurant numit "Ceasul Rău".

Există oare şi unul "Locul nepotrivit"?

"Ceasul rău" în Braşov este de când lumea. Locul nepotrivit este "La încurcă lume".

Femeile din Kenya au confirmat, în mod ingenios, zicala
"bărbaţii conduc lumea, iar femeile conduc bărbaţii".

Exasperate de conflictele violenţe dintre primii bărbaţi ai ţării - preşedintele Kibaki şi premierul Odinga -
şi de lipsa de reacţie a propriilor soţi, ele au atacat punctul sensibil:
au declarat grevă de sex până la instaurarea păcii în ţară.
Organizaţia Femeilor pentru Dezvoltare le-a chemat şi pe primele doamne
- soaţele prezidentului şi primului ministru - să susţină acţiunea
şi au plătit prostituatele, ca să nu lucreze!

Ăsta da front comun!

Apa , în cuptorul cu microunde!!!

Este durerea unei mame al cărei fiu a avut acest stupid şi dureros accident.
Este o întâmplare adevărată, un ghinion pe care l-ar putea avea oricare dintre noi, din neştiinţă sau ignoranţa.

Acum 5 zile fiul meu de 26 de ani s-a decis să bea o ceaşcă cu ceai.
A pus la încălzit la microwave (ceea ce a mai făcut şi înainte în diferite ocazii) o ceaşca cu apă.
Nu ştiu exact pentru cât timp l-a programat însă mi-a zis că dorea să fiarbă apa.
La expirarea timpului, cuptorul s-a stins şi el a scos ceaşca cu apă.
Pe când privea ceaşca, a realizat că apa nu fierbea; totuşi, apa i-a sărit direct în faţă.
El a lăsat să cadă ceaşca din mâini după ce apa i-a sărit în faţă datorită energiei acumulate..
Pe toată faţa are răni de 1s şi 2s grade şi e foarte probabil ca faţa să-i rămână marcată pe lângă faptul că nu mai vede cu ochiul stâng.
Pe când eram la spital, medicul care l-a îngrijit a spus că sunt foarte frecvente aceste tipuri de accidente şi
că nu ar trebui să se pună apa singură la încălzit la microwave.
Dacă se încălzeşte apa în acest mod întotdeauna trebuie să se pună ceva în ea, un beţişor de lemn sau un plic de ceai,
dar dacă se intenţionează să se încălzească doar apa e mai bine să se folosească aragazul.

Iată ce a spus un profesor de fizică despre acest subiect:
"Mulţumesc că m-ai avertizat în privinţa folosirii apei în microunde.
Cunosc câteva cazuri. Acesta se datorează unui fenomen cunoscut ca supraîncălzire."

Se poate întâmpla în orice moment când apa se încălzeşte mai ales dacă recipientul folosit e nou.
Ceea ce se întâmplă e că apa se încălzeşte mult mai rapid înainte ca bulele să se formeze.
Dacă cana e nouă, nu are nici o zgârietură sau un loc unde ar putea să se ducă bulele şi să se formeze bule în apa care fierbe, apa se încălzeşte trecând de timpul care îi ia pentru a se încălzi (cum se spune fierbe...... .
fierbe...... . şi fierbe...... ..)..
Atunci apa se înăbuşă, stă pe loc şi în contact cu aerul ţâşneşte cu putere din cauza energiei pe care o are.


POATE MULŢI NU ŞTIU ACEST LUCRU: A NU SE ÎNCĂLZI APA ÎN MICROWAVE !!!!

Sursa: primit prin mail

Cocălarul şi vinul sfinţit! - o poveste... merită să aveţi răbdare! Citiţi pînă la capăt.

Autor: Bruno Ştefan (sociolog, preşedinte BCS)

Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.

Când m-am mutat în cartierul Militari apartamentul mi-a fost spart de trei ori în jumătate de an, iar o vecină mi-a şoptit că banda lui Mădălin a fost implicată în cele trei spargeri. Cei mai mulţi vecini se temeau de el, căci pe unii i-a bătut şi i-a tăiat cu cuţitul. În ciuda sesizărilor la poliţie el era de neatins, iar reclamanţii se trezeau imediat cu maşinile sau apartamentele sparte, cu copiii maltrataţi ori nevestele hărţuite. Am înţeles că poliţia era neputincioasă în faţa lui abia la a treia sesizare, când poliţistul de proximitate m-a luat de-o parte şi mi-a spus să o las mai moale cu nemulţumirile dacă vreau să nu o păţesc mai rău. Mădălin era stăpânul zonei, peştele celor mai multe prostituate din cartier şi organizatorul celor mai multe activităţi comune: el repartiza locurile de parcare, el stabilea cine şi când are dreptul să joace fotbal pe terenul şcolii de vis-a-vis, el stabilea care este temperatura optimă în apartamente şi toate reparaţiile şi acţiunile de modernizare a blocurilor din jur depindeau în totalitate de voinţa lui.

După ce mi-a spart a treia oară apartamentul, a trebuit în mod firesc să-mi cumpăr altă mobilă. Întâmplarea a făcut ca în momentul descărcării camionului cu mobilă să dau de Mădălin şi de oamenii din banda lui chiar în faţa blocului. Făcându-mă că nu ştiu că ei mi-au spart apartamentul şi că ei ştiu de sesizările mele la poliţie împotriva lor, i-am rugat să mă ajute să urc mobila pe scări până la etajul 6, promiţându-le că-i cinstesc pe măsură. Pe cei din banda lui i-a pufnit imediat râsul şi mă aşteptam să reverse asupra mea o serie de înjurături, dacă nu şi o ploaie de pumni şi lovituri. Dar Mădălin le-a spus serios, în mod neaşteptat:
- Haideţi băieţi să-l ajutăm pe dom` profesor.
Odată aranjată mobila în casă, am scos o damigeană de vin de la ţară şi nu m-am lăsat până nu i-am îmbătat. După ce vinul şi-a făcut efectul şi limbile s-au dezlegat, ei au recunoscut că mi-au spart apartamentul, dar mi-au promis că nu vor mai face acest lucru cu mine şi chiar mi-au spus că îmi vor da înapoi o serie din lucrurile mele pe care n-au putut să le vândă la talcioc. Tot bând şi povestind vrute şi nevrute, râzând cu ei şi arătându-mi simpatia faţă de stilul lor de viaţă, am ajuns după câteva ore să devenim apropiaţi. Abia ţinându-se pe picioare, Mădălin s-a ridicat solemn şi a decretat:
- Dom` profesor e de-acum fratele meu şi tre` să spuneţi tuturor băieţilor că cine nu-l tratează ca pe fratele meu va avea de-a face cu pumnul lui Mădălin.
Simpatia lor faţă de mine nu a dispărut nici după ce aburii alcoolului s-au evaporat. Zilele următoare mi-au oferit cel mai bun loc de parcare din spatele blocului, lucru care m-a îndatorat şi m-a făcut să-i mai invit o dată la un pahar de vin. Promisiunea lor a rămas bătută în cuie şi deşi au mai spart multe apartamente în zonă ori chiar în blocul nostru, de apartamentul meu nu s-au mai atins niciodată. Chiar mi-au adus înapoi un costum, câteva cărţi şi două lenjerii furate în spargerile anterioare. Mă salutau zgomotos cum mă vedeau şi le răspundeam la fel, deşi mi-era jenă de vecinii care se uitau la mine cu severitate, bănuind că m-am băgat în banda lor.
De mai multe ori veneau la uşa mea şi-mi cereau ba o bormaşină, ba cricul de la autoturism, ba să vorbesc la câte-o şcoală cu directorul să nu-l exmatriculeze pe câte-un golan minor din gaşca lor. Mădălin a devenit celebru pe plan internaţional, apărându-i poza în cea mai cunoscută revistă americană de turism, pentru că s-a nimerit să bată la uşa mea tocmai când aveam invitat acasă pe directorul acelei reviste americane; povestindu-i cum l-am cunoscut şi cum m-am împrietenit cu hoţii, jurnalistul a fost impresionat de amestecul neobişnuit dintre ”cei buni” şi ”cei răi”, dintre interlopi şi universitari, făcând din relaţia noastră subiectul unui interesant articol.

Cu vremea întâlnirile noastre s-au rărit, iar eu am început să lucrez mai intens la teza de doctorat despre puşcării. Într-una din vizitele mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas în nas cu Mădălin. Fusese arestat pentru că spărsese casa liderului Partidului Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher – cel mai înalt grad în ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi puscăriaşi. Discuţiile cu el m-au lămurit asupra multor fenomene sociale care se petrec în închisori şi graţie lui deţinuţii şi gardienii au vorbit liberi despre o serie de subiecte tabu şi mi-au povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat în câteva povestiri, articole şi studii de caz. Am reuşit să obţin de la conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l angajez în proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această autorizaţie am mers cu el ca asistent de cercetare în multe din închisorile patriei, iar ajutorul lui a fost atât de important încât teza mea de doctorat a fost una din cele mai bune lucrări susţinute în ultimii ani la Universitate, iar cartea mi-a fost tradusă imediat în SUA, devenind vreme de 4 luni cea mai bine vândută carte de sociologie. Acest succes a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind să iasă din puşcărie cu 2 ani înainte de termen.

Eliberarea lui a fost un eveniment pe care banda lui trebuia să-l serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. În spatele blocului s-au întins mesele pline cu bucate, iar grătarele sfârâiau continuu pentru a asigura fripturile şi micii pentru toţi cocalarii zonei. Însuşi Adi Minune şi Vali Vijelie au venit şi au cântat la această petrecere, iar versuri precum: ”puşcărie, puşcărie / urâtă mi-ai fost tu mie” ori ”n-ai venit la vorbitor / curvo vezi că te omor” au răsunat până târziu în noapte. Mădălin m-a pus în capul mesei alături de el şi le-a cerut maneliştilor să compună pe loc o serie de cântece pentru mine. ”Dom` profesor eşti deştept / i-ai tras pe gabori în piept” a fost refrenul cel mai cântat în acea seară ca omagiu adus mie – eliberatorul lui Mădălin.

În a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise să-mi vorbească despre planurile lui, despre loviturile pe care voia să le dea şi despre modurile în care vedea reorganizarea bandei lui de tâlhari. Era plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din cămară un vin mânăstiresc, adus de la Muntele Athos de un prieten. A băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a mulţumit pentru ajutor şi a plecat să se culce. De-atunci nu l-am mai văzut. Fratele lui mi-a spus că a doua zi s-a dus la biserică – lucru neobişnuit pentru el. S-a spovedit şi apoi a plecat la mânăstirea Neamţ să se călugărească.

Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi în timpul detenţiei lui, dar mai puţin agresivă, mai puţin zgomotoasă. O parte din membrii ei au plecat după integrarea României în Uniunea Europeană în diverse ţări la furat. Cei rămaşi s-au băgat în politică şi i-am văzut în campaniile electorale alături de Traian Băsescu – idolul absolut al lui Mădălin şi al întregii bande. Între timp eu m-am mutat din acel bloc din cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin se ştergea tot mai mult din memoria mea, lăsând locul altor evenimente şi personaje mai actuale.

În săptămâna patimilor din acest an, am fost la Muntele Athos împreună cu câţiva prieteni. La izvorul tămăduirii am întâlnit un pustnic român care vorbea câtorva pelerini cu înflăcărare despre Fecioara Maria. M-am apropiat să-l ascult şi eu. Călugărul care mă însoţea mi-a şoptit că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un cucernic capabil să vadă în oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost cel care l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut. Când a aterizat pe helioportul de la mânăstirea Marea Lavră, cei mai mulţi călugări români s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să dea mâna cu preşedintele României, mai ales că venise cu o donaţie importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii româneşti. Dar Varsanufie i-a strigat să plece, căci a făcut un legământ cu necuratul şi are întotdeauna doi draci în spatele lui. Toţi călugării au făcut atunci câţiva paşi înapoi, iar stareţul Marii Lavre i-a spus lui Traian Băsescu că nu îl poate găzdui peste noapte dacă pustnicul a văzut aşa ceva în jurul lui.
L-am privit cu atenţie – era un om foarte slab, cu părul lung prins într-o coadă, cu o barbă pe care şi-o mângâia cu nişte degete foarte lungi şi subţiri. Se diferenţia de ceilalţi călugări şi preoţi întâniţi pe muntele sfânt prin corpul extrem de slab şi ochii foarte pătrunzători. S-a întors spre grupul nostru să ne cuprindă şi pe noi cu privirea. Se uita pe rând la fiecare dintre noi şi ne spunea câteva vorbe care ne amuţeau prin exactitatea lor: unuia i-a spus că degeaba a încercat să aibă copii în ultimii 10 ani, căci dorinţa i se va împlini abia peste alţi 3 ani (”ce e scris să apară peste 13 ani, atunci va apărea şi orice-ai face nu vei reuşi să scurtezi termenul”). Altuia i-a spus că va continua să-şi înşele nevasta cu secretara lui încă un an, după care se va potoli. Unui prieten i-a descris cu exactitate accidentul de maşină pe care l-a avut în urmă cu un an şi jumătate. Când a ajuns în dreptul meu m-am aplecat cu smerenie să sărut mâna acelui sfânt, aşa cum făcuseră şi cei dinaintea mea, dar el nu m-a lăsat. M-a privit în ochi şi m-a întrebat:
- Dom` profesor, nu mă recunoşti?

Abia după accentul cu care mi-a vorbit (diferit de cel cu care a vorbit celorlalţi pelerini) mi-am dat seama că Varsanufie este aceeaşi persoană cu Mădălin. Ceafa groasă şi tunsă scurt era acum înlocuită cu o ceafă subţire acoperită de un păr lung, degetele butucănoase, pline de inele şi ghiuluri, erau acum subţiri şi golaşe, lanţurile de aur de la gât erau înlocuite de un şnur de care avea agăţată o icoană despre care călugărul însoţitor mi-a spus că e o icoană a Fecioarei Maria venită pe mare direct lângă chilia lui, făcătoare de minuni, de care nu se dezlipeşte de câţiva ani.
- Mădălin? – l-am întrebat nesigur.
- Varsanufie acum, mi-a răspuns.

M-a rugat să aştept să dea binecuvântarea tuturor pelerinilor. L-am urmărit cu o curiozitate sporită, nevenindu-mi să cred în transformarea unui cocalar în sfânt. După ce prietenii mei şi ceilalţi pelerini din grup s-au depărtat, am pornit să ne plimbăm amândoi pe munte, bucuros de revederea neaşteptată.
- Ştiam că ai să vii, mi-a spus el. Te-am chemat în toate rugăciunile mele să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii.
- Despre ce vorbeşti? – l-am întrebat. Despre experienţa noastră prin puşcării?
- Nu dom` profesor, ci despre schimbarea pe care ai făcut-o în mine după eliberare. Ţii minte că mi-ai dat să beau atunci o sticlă de vin mânăstiresc? N-am putut să dorm toată noaptea. Maica Domnului mi-a apărut în faţa ochilor şi mi-a spus să renunţ la stilul meu de viaţă şi să merg în calea Fiului Ei. M-a cutremurat atât de mult încât a doua zi m-am dus să mă spovedesc pentru prima oară în viaţă. Preotul mi-a spus că mă aştepta, că şi lui i-a apărut Fecioara Maria care i-a spus să-mi îndrepte paşii spre mânăstire. Am fost întâi la Neamţ, iar după ce am primit numele Varsanufie am venit pustnic aici. M-am mutat în chilia pustnicului Visarion, care murise recent – o peşteră săpată în stâncă lângă mare. Într-o noapte marea a devenit dintr-o dată agitată, iar o lumină mare ieşea din ea până la cer. Am fugit la ţărm şi am văzut că lumina însoţea o icoană care se îndrepta spre mine. Am înnotat până la ea fără să mă tem de marea agitată şi am adus-o în chilia mea. A doua zi am pus-o în schitul Prodromu, dar când am ajuns la mine în chilie ea era agăţată de-asupra patului. De-atunci o port mereu cu mine şi ea m-ajută să văd în oameni bolile şi nefericirile lor, minciunile şi greşelile vieţii lor.

Am stat ore întregi ascultându-l. Analfabetul de altă dată devenise acum un cucernic studios. Vorbea despre scrierile Sfinţilor Părinţi cu o siguranţă pe care n-am întâlnit-o nici la cei mai docţi profesori. Limbajul elevat, cuvintele alese cu grijă, smerenia şi bunătatea luaseră locul argoului de cartier, aroganţei şi violenţei din trecut. O schimbare atât de profundă nu am întâlnit până acum la niciun alt om.

La despărţire m-a rugat să duc ceva acasă. Mi-a dat 7 sticle de vin şi mi-a spus să dau câte una fiecărui membru al bandei lui: lui Jean Haiosu, lui Neluţu Schiopu, lui Fane de la etajul 4, lui Sile Şmenaru, lui Vasea de la parter, lui Gigi Bale Lungi şi lui Adiţă Frumuşelu. Ajuns în Bucureşti, am mers direct în vechiul meu cartier, la cocalarii din fosta lui bandă, lăsându-le câte o sticlă de vin cu rugămintea să o bea în prima zi de Paşti. M-au primit cu bucurie şi mi-au cerut mai multe informaţii despre vechiul lor camarad. Le-am povestit despre întâlnirea cu el şi despre schimbarea constatată, după care ne-am despărţit.

Ieri însă, sora lui Sile Şmenaru m-a sunat să-mi spună că toţi 7 au plecat spre Athos. Dacă şi ei se vor călugări mă gândesc foarte serios să aduc câteva tone de vin de pe Muntele Sfânt şi să dau câte o sticlă fiecărui cocalar din România. Aş face ţara mai frumoasă, infracţionalitatea s-ar reduce, iar manelele ar dispărea. I-am spus acest plan unui important lider politic, apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu.
- Eşti nebun? – m-a întrebat el. Tu vrei să rămânem fără electorat? Scoateţi ideea asta din cap.

aurora a scris:

Cocălarul şi vinul sfinţit! - o poveste... merită să aveţi răbdare! Citiţi pînă la capăt.

Autor: Bruno Ştefan (sociolog, preşedinte BCS)

...

Mda, se pare că dl. Bruno influenţează serios opţiunile politice!


Coincidente bizare, de Bruno Stefan , de Editor Acum
(Material propus pentru publicare la data de: 22-01-2007)

Prin martie 1990 am întâlnit într-un sat din Moldova un contabil ce semana leit cu Iliescu. Era în "vizita de lucru" pe la fostele CAP-uri unde-si facea plinul încarcând o dubita cu saci de cartofi, ceapa, un porc si câteva gaini. S-a lasat cu greu intervievat atunci, caci era tocmai în toiul "campaniei electorale" si îi era teama. Povestea lui am mai relatat-o la vremea respectiva. Pe scurt, profitând de asemanarea cu seful statului, începuse sa se identifice cu acesta, facând vizite prin fabrici, prin piete, pe la sate. In câteva saptamâni îsi angajase si body-guarzi îmbracati la costum, care jucau si rolul de staff prezidential. Era, de fapt, un profitor, un sarlatan care specula credulitatea oamenilor.
Nu l-am mai întâlnit de atunci si îmi iesise total din minte pâna acum câteva zile când, prin telefon, m-a chemat la spitalul de urgenta. Intr-o camera la reanimare, cu capul spart, desfigurat, cu câteva coaste rupte, cu un picior în gips, l-am revazut pe falsul Iliescu. Dorea sa stea de vorba cu mine. Demascarea pe care i-o facusem în presa în urma cu 7 ani avusese un rol benefic pentru el. Fusese contactat chiar de seful statului care-i trasase rutele, îi stabilise programul si temele pe care trebuia sa le abordeze la întâlniri. Spunea ca, fara el, Iliescu n-ar fi reusit sa câstige atât de detasat alegerile în 1990. La urmatoarele alegeri din '92 Iliescu nu l-a mai angajat, iar escapadele lui prin Moldova, Oltenia si Dobrogea de-abia reuseau sa sustina financiar familia lui, a fostei neveste, a unchilor, a verisorilor si a celorlalti cunoscuti care-i stiau povestea si îl sustineau.
In urma cu câteva luni fusese contactat iar de Iliescu. Timpul scurt pâna la alegeri nu-i permitea sefului statului sa mearga prin toata tara, asa ca au împartit harta în doua. Lui i-au revenit aceleasi zone; numai tematica era putin schimbata: trebuia sa vorbeasca babelor si mosilor despre necesitatea învatarii limbajelor de programare, despre facilitatile oferite de Windows'95 si despre retehnologizarea unitatilor economice.
Numai ca, într-unul din satele din Suceava i s-a întâmplat ceva neobisnuit. Caravana lui electorala a nimerit la un miting al PDSR-ului unde un alt fals Iliescu, împreuna cu un fals Snegur promiteau taranilor unirea cu Moldova în urmatorul an. In busculada ce a urmat, fata lui arata de nerecunoscut. Si, fiind în pragul unei operatii estetice, voia sa afle de la mine ce spun în realitate sondajele de opinie referitoare la viitorul presedinte. Caci dilema lui era una existentiala: sa semene pe mai departe cu Iliescu, sau sa ceara doctorilor sa-l faca la fel ca Emil Constantinescu? Sau poate ca Petre Roman?
Lectura sondajelor de opinie l-a lasat mai derutat decât era, caci diferentele de la un sondaj la altul erau enorme dar, uitându-se mai atent la mine, m-a întrebat: "Tu stii ca semeni cu Bill Clinton? Daca va câstiga iar alegerile, nu te tenteaza sa facem afaceri împreuna?"

Septembrie 1996
Bruno Stefan

Probabil, pentru o mai bună înţelegere a fenomenului merită citit şi acest articol:

Bruno Stefan: Geoana s-a dus la Moscova sa-l "taie" pe Oprescu
Vineri, 12 Februarie 2010 18:31


...

...

6. De ce erorile la cercetarile la iesirea de la urne au fost mari de-a lungul timpului?

Raspuns: In 2009, nu au fost mai mari decat la celelalte alegeri, dar au fost mai vizibile. Ganditi-va ca in anul 2000 exitpoll-urile au avut erori de peste cinci la suta. A existat insa o presiune politica asupra cercetatorilor, iar PSD este campionul acestor presiuni. Sa ne amintim ca si Sebastian Lazaroiu a confirmat ca a ascultat inregistrari cu directorii de la INSOMAR si CCSB in timp ce negociau procentele cu Hrebenciuc, in noaptea turului doi din 2009
...

9. S-a practicat manipularea asta in ultimii 20 de ani?

Raspuns: Da, in 1999, cand sondajele erau foarte rare, PSD a adunat in jurul lui mai multe institute si cu ajutorul lor a inceput o crestere sistematica in sondajele publicate. De la 16% cat avea la inceputul anului 1999 a crescut imediat la 33% in doua luni in sondajele CURS si Metromedia, apoi in 2000 a crescut la 47%, cu cateva zile inaintea alegerilor locale si apoi la 58% inaintea alegerilor parlamentare. Aceasta crestere artificiala a avut efectele manipulative dorite. Activul de partid al PSD s-a mobilizat mai bine si a reusit sa obtina 27% la locale si 36% la parlamentare. Desi institutele care l-au umflat artificial s-au discreditat atunci, ele au fost intens promovate de catre Adrian Nastase dupa ce a ajuns premier, drept multumire pentru ajutorul dat la castigarea alegerilor. In 2006, INSOMAR a inceput sa creasca PD la peste 40 de procente, dar efectul manipulativ de atunci a fost contracarat de alte sondaje difuzate.

Cel mai intens mediatizat caz de manipularea din Romania s-a petrecut la alegerile din 1992. Atunci exitpoll-ul IRSOP a fost confirmat la zecimale de rezultatele alegerilor. Ulterior, s-a facut analiza celor un milion si jumatate de voturi anulate si s-a descoperit ca au fost buletine stampilate cu tusuri diferite in mod intentionat de catre altcineva si nu de catre alegatori, in totalitate in favoarea FDSN (actualul PSD). Atunci s-a pus problema ca sondajul a fost folosit ca un indicator pentru fraudare, a cel putin zece la suta din optiunile alegatorilor. Pe tema asta a fost o mare dezbatere internationala la un Congres de Sociologie.



10.Cum apreciati ca au lucrat institutiile care au realizat exit-polluri la prezidentiale?

Raspuns: Erorile sondajelor din 2009 au fost mai mici decat cele din 2000, dar au fost mai vizibile. Sondajele au fost realizate corect. Modificarea cifrelor cu un procent in plus pentru Geoana a fost mica si nu i-a ajutat la nimic. I-a discreditat atat pe Geoana cat si pe sondatori.

...
13. Din toata galceava ultimelor prezidentiale, sondajele de opinie mi s-au parut cel mai comic moment! Victima sigura a acestor sondaje a fost Mircica ,,dragostea mea!". Care sunt sansele de a avea si noi o asociatie care sa faca sondaje de opinie credibile, ale caror rezultate sa se apropie la cel putin 10% fata de rezultatul alegerilor ? Caci, la noi, chestia cu sondajele e mai mult un razboi psihologic intre ,,candidati" !

Raspuns: Asociatia sociologilor este necredibila si nu poate pune ordine in piata sondajelor pentru ca cei din fruntea ei s-au compromis, atat inainte de 1989 cat si dupa, prin sprijinirea fatisa a anumitor partide si a institutelor afiliate lor. Neutralitatea lor stiintifica a fost astfel anulata. Lipsa comunicarii intre diversi sociologi face dificila asezarea asociatiei pe un fagas normal.

...

15.Aveti idee de ce s-a dus dl Mircea Geoana la dl Sorin Ovidiu Vantu? Raspunsul il primim prin posta?

Raspuns: Sa discute despre Nicolae Popa de la FNI. Iar la Moscova s-a dus sa obtina sprijinul pentru el si sa indeparteze sprijinul pentru Sorin Oprescu. In urma acelei vizite la Moscova, Oprescu s-a prabusit de la zece la trei la suta in mai putin de o luna.


...

17. Cat costa "aranjarea" unui sondaj de opinie? Cat de concludente sunt sondajele de opinie?

Raspuns: In anul 2000 am ascultat o inregistrare intre directorul unui institut si un important lider PSD si atunci pretul era de o mie de dolari procentul suplimentar. Acum nu stiu care e tariful, dar probabil se negociaza in functie de importanta mediatica a sondajului. Orice sondator care lucreaza cu PSD stie ca la un moment dat va fi pus in situatia de a aranja sondaje, caci aceasta este o practica obisnuita a acestui partid, iar acceptarea colaborarii cu PSD inseamna o acceptare implicita a masluirii sondajelor. Chiar Geoana a recunoscut ca PSD a masluit sondaje in timpul guvernarii Nastase, pentru a tine PD si PNL la procente mici. Acest lucru l-a facut cu institutele lor, nu cu BCS. Cand BCS dadea procentele reale, era acuzat de sondatorii pesedisti de neprofesionalism. Pentru ca refuzam sa ma aliez practicilor lor am fost calomniat, interzis, iar in timpul guvernarii Nastase am avut parte de 19 controale, pana si de la pompieri. In felul acesta au reusit sa-si creeze un cor de laudatori, care la randul lor au nascut epigoni, pe care ii gasim azi in piata.

...





http://www.ziuaveche.ro/intalnirile-ziuavechero/623-bruno-stefan-geoana-s-a-dus-la-moscova-sa-l-qtaieq-pe-oprescu

Un anticar ambulant şedea lângă cele vreo 15 cărţi aşezate spre vânzare direct pe trotuar,
în apropierea unei staţii de metrou, şi asculta ce-i spunea un tip în tricou cu mâneci scurte,
burtă mare şi mâini muncite:
"Băi, ştii că Georgică, după ce i-ai dat cartea aia, a luat-o razna? A început să citească.
De vreo trei săptămâni, de câte ori îl sun să-l scot la o bere, cică tot citeşte.
Ce i-oi fi dat, mânca-ţi-aş sufletul tău?"

Dacă nu mai primeşte salar de 10000 euro, pleacă de la RealitateaTv. Da, este vorba de cel ce le plânge de milă bugetarilor şi pensionarilor. Răzvan Dumitrescu.
Potrivit unor surse din trust, Razvan Dumitrescu ar fi spus ca pleaca din trust in urma cu mai bine de o luna, cand Sergiu Toader i-ar fi anuntat ca trustul nu mai poate plati salarii de 10.000 de euro, cat incasa lunar realizatorul emisiunii "Realitatea Zilei".
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-7312103-razvan-dumitrescu-pleca-realitatea-vezi-cit-cistigat-televiziunea-lui-vintu.htm

yzzy a scris:

Dacă nu mai primeşte salar de 10000 euro, pleacă de la RealitateaTv. Da, este vorba de cel ce le plânge de milă bugetarilor şi pensionarilor. Răzvan Dumitrescu.

Adică dacă are salariu de 10.000 euro/lună... atunci să nu fie nemulţumit de faptul că alţii o duc greu?

P.S. Ăla-i post comercial, deci salariile sunt în funcţie de contracte/vânzări.

delta a scris:

P.S. Ăla-i post comercial, deci salariile sunt în funcţie de contracte/vânzări.

sunt in functie inclusiv de neplata a milioane de euro, impozite si tva, la stat !