ACCENTE

Ce bine-mi pare că v-am regăsit în adăpostul popasului...
Pînă aseară am avut de muncă cu prăjiturile. Le-am şi distribuit,,, şi ne-o mai rămas.
Aş fi vrut să vă dau şi vouă, aşa virtual, dar nu ştiu cum să aşez pozele pe forum.
A urmat curăţenia pînă pe la miezul nopţii. Bine că aici nu vin colindători, că m-ar fi prins cu treburile neterminate. Apoi au început să zornăie telefoanele cu urările ştiute.

Cum noi nu sîntem petrecăreţi din fire, nici măcar la televizor nu ne-am uitat. Aveam nevoie de linişte şi de odihnă, nu de tam-tam. Şi ne-am odihnit aşa de bine... fără aburi de alcool, fără îmbuibare, fără gălăgie. A fost minunat.

Azi ne-am hrănit din belşug cu briza mării. E o plăcere să te plimbi pe faleză într-un decor plin de palmieri. Ia priviţi-i!

Mulţumesc Aurorei pentru că-l uitasem pe Nicu Alifantis. Îmi place să-l ascult cîntînd. Acum l-am şi văzut mult mai în vîrstă faţă de cum îl ştiam eu. Dar vocea nu i s-a schimbat. Ai ştiut ce-mi place.

Mulţumesc şi lui Emil pentru pendula de la orologiu. De unde ştiai că-mi plac ceasurile de perete cu pendul?
Pentru Roxy mai am imagini cu zăpadă, însă fără săniuţe.
Domnul să vă binecuvînteze pe toţi care citiţi şi participaţi cu prezenţa în popasul meu.
Peste cîteva ore urmează al doilea episod din ,,Coşmarul".

accente, nu mai stiu daca la capitolul de calculatoare exista scris cum se pun pozele pe forum

pe undeva in mod sigur exista, cred ca am explicat chiar eu, dar nu mai stiu pe unde

si acum chiar nu am nervi, nu am dispozitie, sa caut (m-a suparat foarte tare Roxy, cu urarea aia a ei

emil, te rog mult daca gasesti scris pe undeva, pune tu link-ul la capitolul de "CALCULATOARE"

As vrea tare mult ca "accent" sa ne puna poze cu prajiturile pe care le-au facut.

Si tare as vrea in anul care vine sa fiu mai harnica si sa pun si eu, si celelelte fete, retete de prajituri. Poate chiar si cu poze din etapele de pregatire.

Roxy a scris:

omule, tu nu de dat cu sania ai nevoie, ca nu mai esti copil, tu ai nevoie de POCAINTA !

Matei 7:3 De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

Aurora, ca sa pui poze, foloseste un program de hosting
exemplu:

http://www.imageshack.us/

sau

https://www.photobucket.com/

zuum a scris:

Matei 7:3 De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

pentru ca prin mine vorbeste Duhul, prin tine nu.

Roxy a scris:

zuum a scris:

Matei 7:3 De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

pentru ca prin mine vorbeste Duhul, prin tine nu.

Psalmi Cap. 11 3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie.

Discuţiile astea suplimentare se pot ţine pe OFF TOPIC

Într-o oarecare măsură sunt de acord cu spusele lui TUDOR, mai exact: religioasele să fie în forumul destinat pentru aia. Altfel, la Popasuri vor fi multe discutii libere ce pot fi încadrate la off topic dar nu's...

Roxy a scris:

zuum a scris:

Matei 7:3 De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

pentru ca prin mine vorbeste Duhul, prin tine nu.

Ce vorbeşti Roxi ? Chiar aşa de purificată şi pură ai ajuns ?

Emil Condor a scris:

Într-o oarecare măsură sunt de acord cu spusele lui TUDOR, mai exact: religioasele să fie în forumul destinat pentru aia. Altfel, la Popasuri vor fi multe discutii libere ce pot fi încadrate la off topic dar nu's...

La orice poaps omul vorbeşte vrute şi nevrute. Deci din start popasurile sun offtopice.
Şi treptat, treptat centrul de greutate al forumului va fi aici şi la religii, pentru cei care mai au "idei" doctrinare.

Discuţiile paşnice merită întreţinute, dar izbucnirile de ceartă nu trebuiesc promovate nici măcar pe Off Topic. A modera o discuţie aprinsă, nu cred că-i de prisos. Mai rău ar fi fost dacă se dădea apă la moară.

Tensiunea din discuţii şi tonul ridicat, dau naştere la disconfort nu numai participanţilor la ele, dar chiar şi cititorilor ocazionali. Ce dacă ne străduim fiecare să purtăm discuţii cuviincioase şi amicale? Eu cred că devenim mai agreabili.

Mai bine ar fi ca cel care nu se poate stăpîni de la furie, să ignore provocarea, şi să se abţină de la a posta, pînă trece valul cel rău. Mie-mi place exemplul Karimei.
Domnul să vă binecuvînteze pe toţi cu înţelepciune, să vă întreţină sănătatea neştirbită, iar bucuria lăuntrică să nu vă părăsească nicicînd. Radiaţi de fericire şi nu împrăştiaţi tristeţe!

Să nu apună soarele peste mînia voastră (Efeseni 4:26).

Episodul 2 din ,,Coşmarul,,
(a se vedea pagina 6 pentru primul episod)

Am găsit cozi kilometrice de maşini, mai întîi la pichetul poliţiei de frontieră, şi imediat după aceea înainte de a intra în vamă. Dar nu se respecta rîndul care mergea foarte anevoios. Cine avea cunoştinţe şi dispunea de bani, trecea pe lîngă rînd, dădea şpaga cui trebuia, şi avea drum deschis. Acelaşi lucru aveam să-l cunosc şi-n Ukraina.

Uitai să vă spui că omul meu care mă închiriase cu tot cu maşină, era un tip roşcat cu barbă.
Nu se vopsea. Aşa era culoarea părului.
Mă uitam la el şi-mi aminteam că citisem un basm în primii ani de şcoală în care se spunea: ,,De omul roş să te fereşti,, numai că eu n-am păstrat distanţa legală.

Omul roş avea cunoştinţe şi relaţii pe la punctul ăsta de frontieră berechet. Tot felul de feţe dubioase la acea oră întunecată mă priveau cu tîlc în timp ce vorbea cu el. Toţi arătau a infractori, talhari, şarlatani şi bătăuşi. Dar nu-mi era frică. Ştiam că voi scăpa de ei. Nu ştiam cum, dar eram sigur.

Pînă la ora 5 mai erau două ore. Autocarul nu l-am văzut. Avea trecerea prin altă parte.
Mă gîndeam cum o să trecem vama chiar la ora 5, cînd funcţie de mişcarea de melc a coloanelor de maşini, ne-ar fi trebuit poate chiar o săptămînă.
Ninsoarea nu slăbea şi stratul de zăpadă îngreuna circulaţia.
Mai erau 20 minute pînă la ora precizată şi omul roş vine de undeva din întuneric indicîndu-mi să trec cu maşina pe lîngă rînd fără să mă opresc la pichetul poliţiei de frontieră.

Mi-era frică să nu rămîn fără acte şi să nu-mi întocmească dosar penal sau poate o amendă zdravănă. Dar cum intrasem în horă, nu-mi rămînea decît să joc la risc.
Am trecut de frontierişti, şi am ajuns la vamă tot pe lîngă rîndul de maşini, în huiduielile şoferilor de camioane care se simţeau ignoraţi.
Un vameş pregătit, care menţinea poarta închisă, cînd ne-a văzut, a şi deschis poarta doar pentru noi. A aplicat ştampila pe paşapoarte, şi fără a ne verifica prin maşină bagajele, ne-a lăsat să trecem.

Pe terenul neutru dintre cele două ţări nu era chiar aşa de mare rîndul de maşini. Poate am fi trecut vama ukraineană cam într-o oră, dar şi aici a funcţionat şpaga.
Aşa ne-am trezit circulînd prin Ukraina pe timp de zi. Am aflat că ziua nu era pericol să fim atacaţi de ,,beretele negre". Nici poliţiştii nu prea cereau suveniruri la tot pasul.
Zăpada se topea, şi drumurile deveneau mizerabile

De la Cernăuţi pînă la vama Mostişka erau peste 400Km. I-am parcurs cam în 10-11 ore.
Nu mergeam încet, dar ori ne rătăceam din cauza lipsei indicatoarelor, ori ne oprea poliţia rutieră pentru verificări. Şi nu mai mergeam împreună cu autocarul. Noi trebuia să ajungem mai devreme decît autocarul la Mostişka pentru a aranja treburile cu şpaga la vameşi.
Autocarul era oprit mai des de către poliţişti pentru a-şi căpăta suvenirurile.
Am trecut prin Kolomia, Ivano-Franciski, Rogatin, L*Viv.

La Mostişka am fost întîmpinaţi de alţi atleţi români cu feţe de criminali şi musculoşi de parcă făcuseră culturism.
Să-l fi văzut pe omul roş cum se lăuda lor, cu maşina şi şoferul lui... referindu-se la mine.
Am băgat de seamă că fiecare vamă era controlată permanent de un fel de mafioţi români care asigurau trecerea celor pe care-i cunoşteau, şi-i împiedicau pe cei ce nu-i cunoşteau dacă nu colaborau cu ei sau dacă nu contribuiau cu ceva sume importante. Tot ei se ocupau şi de schimbul valutar fraudulos.

Rîndurile de maşini erau destul de mari şi aici, dar procedeul cu şpaga a funcţionat perfect.
,,Meseriaşii" care păzeau pe vameşi, şi-au făcut datoria, comportîndu-se într-un fel deosebit cu omul roşu. Ziceau că este ,,mare mahăr". Nu ştiu cum se traduce. Sper să nu fie ceva ce nu trebuia să scriu. Dar aşa s-au exprimat ei, şi-l respectau ca atare, de erau în stare să ia şi poziţia de drepţi ca să-i dea onorul ca la armată. Deci eu transportam un fel de tartor principal. Poate că era un fel de şef al mafioţilor într-o anumită ramură.

Graniţa am trecut-o relativ uşor. Prima localitate din Polonia era ,,Medica-Semeş".
Am un atlas rutier cu Europa, dar nu găsesc nicăieri Mostişka, nici Medica-Semeş.
Atlasul rutier pe care-l aveam atunci, cumpărat din România, specifica şi localităţile astea.
Ne-am oprit să aşteptăm autocarul ce întîrzia să apară.
Abea aici am aflat că din autocarul ce urma să se îndrepte spre Varşovia, trebuia să luăm patru tineri între 14-16 ani, pe care trebuia să-i ducem cu noi la Katoviţe.

Omul roşu (marele mahăr) aplicase un fel de strategie. Plătise excursia celor 4 copii ca să meargă în mod special cu autocarul prin România şi Ukraina, ca să nu bată la ochi, şi să nu iasă în evidenţă cu ce se ocupa el. Aşa era mai comod, nemaitrebuind să dea explicaţii eventualilor poliţişti mai curioşi/plini de zel.
Eu fiind foarte obosit, am adormit aşteptînd. Şi a adormit şi omul roşu, măcar că el dormise pe locul din dreapta, cu spătarul dat pe spate, cît am condus eu.
Se făcuse seară cînd ne-am trezit. Nimeni nu ne deranjase.

Mahărul era vădit îngrijorat. Cele 4 canistre cu benzină erau în autocar, şi eu mai aveam doar în portbagaj o canistră metalică cu 20 litri de benzină. Nu ne ajungea pînă la Katoviţe.
Plus de asta, cei 4 minori, nu ajunseseră în maşină cu noi. Trebuia să întrebe la vamă dacă autocarul a fost întors din drum sau dacă a trecut cu bine. Şi dacă o fi trecut, se întreba de ce n-o oprit ca să coboare cei 4 băieţi. Noi stăteam cu maşina exact pe unde trebuia să treacă autocarul. Era imposibil să nu fim văzuţi.

Cînd s-a-ntors la maşină, era şi mai încurcat decît cum plecase. Nimeni nu putea să-i dea vre-o informaţie despre autocar. Asta presupunea că a fost blocat undeva prin Ukraina. Prin telefon nu se putea lua legătura nicicum. Acum îi părea rău că am luat-o înaintea autocarului, în loc să fi mers odată cu el. Plătise destui bani pentru excursia celor patru minori, plus cît dăduse pe benzina din cele patru canistre... Îşi număra banii, pentru că nu-şi luase mulţi cu el, decît pentru strictul necesar. În partea poloneză nu mai era nici un om de-a lui de la care să se împrumute. M-a-ntrebat dacă mi-am luat eu ceva bani la mine.

Fiind conştient de faptul că nu era suficientă benzină pentru a ajunge la Katoviţe, am scos cei 50 de mărci pentru cheltuială. Promisese că mi-i dă înapoi cu dobîndă, imediat ce începem treaba. În Polonia era o marcă germană / litrul de benzină. A făcut el socoteala, şi cu cît mai adăuga el, zicea că ajungem la Katoviţe. Traseul era prin: Rzeszovia, Tarnow, Krakovia.
Am pornit la drum.

El, stăpînindu-şi cu greu nervii, a adormit din nou pe scaunul din dreapta, iar eu conduceam orientîndu-mă după indicatoarele reflectorizante foarte bine amplasate. Eram fascinat de curăţenia de pe asfalt şi de pe trotuare. În rest era zăpadă din belşug. Şi se instala deja Crivăţul. Circulam cu viteze mari, cam 120-130Km/h, uneori depăşeam pînă la 150Km/h.
Era trecut de miezul nopţii cînd am ajuns la Katoviţe.

Acolo eram aşteptaţi la un hotel compus din două pavilioane, faţă-n faţă, cu parcare între ele.
Nu în Katoviţe, ci undeva într-un orăşel numit Tychy, în apropiere de Uzina de autoturisme ,,Fiat Autopoland". Abea de aici avea să înceapă adevăratul coşmar.

Voi urmari cu mare atentie acest Popas. Accent, se vede treaba ca ai fost sortit incercarilor. Nu dispera. Daca era sa fie rau, ar fi fost pana acum. Tu insa esti un INVINGATOR. Totul e sa nu disperi. Sunt sigur, absolut sigur ca vei REUSI. Ai o credinta de nezdruncinat si asta te ajuta pe tine si familia ta.
Te asigur de intreaga mea consideratie.

Accent,
Sunt alături de tine pe tot traseul acela ce nu prea arată fantastic!
Dar vorba lui Franz: dacă esti aici să ne povestesti, înseamnă că e bine acum. Aia e important.

Emil Condor a scris:

Accent,
Sunt alături de tine pe tot traseul acela ce nu prea arată fantastic!
Dar vorba lui Franz: dacă esti aici să ne povestesti, înseamnă că e bine acum. Aia e important.

mai ales ca va veti intalni personal in scurt timp.

Roxy a scris:

Emil Condor a scris:

Accent,
Sunt alături de tine pe tot traseul acela ce nu prea arată fantastic!
Dar vorba lui Franz: dacă esti aici să ne povestesti, înseamnă că e bine acum. Aia e important.

mai ales ca va veti intalni personal in scurt timp.

Ce inseamna pentru tine "in scurt timp" ?

Franz Schneider a scris:

Ce inseamna pentru tine "in scurt timp" ?

la inceputul anului viitor.

Roxy a scris:

Aurora, ca sa pui poze, foloseste un program de hosting
exemplu:

http://www.imageshack.us/

sau

https://www.photobucket.com/

Nu pricep... de ce imi zici mie asta? ca eu stiu demult sa pun poze si am tot pus, si am invatat si pe altii chiar


Am priceput... nu ai citit cu atentie postarae mea... ma refeream la userul "accect" care a zis ca nu stie cum se pun pozele, ca ar fi vrut sa ne puna poze cu prajiturile facute de el si familia lui.

Rozy... ai putea, daca ai timp, sa pui la capitolul "CALCULATOARE" o explicatie DETAILATA, PAS CU PAS, cum se pun pozele pe forum, de la A... la Z, asa ca pentru orice necunoscator.
Sunt sigura ac ar fi un subiect foarte util pentru orice forumist, mai vechi sau mai nou

O propunere bună, Aurora, dar văd că deja ai rezolvat tu problema acelor instructiuni.
În numele celor ce se vor folosi de informatiile respective, îti multumesc!
Cred totusi că alea trei subiecte puteau fi împreună, într-un topic, nu-i asa?
Vedem noi ce facem mai târziu... Primeste multumirile noastre!

Roxy a scris:

Franz Schneider a scris:

Ce inseamna pentru tine "in scurt timp" ?

la inceputul anului viitor.

I-ai facut program lui Emil ? Sotia lui stie ?

Franz Schneider a scris:

Roxy a scris:

Franz Schneider a scris:

Ce inseamna pentru tine "in scurt timp" ?

la inceputul anului viitor.

I-ai facut program lui Emil ? Sotia lui stie ?

Nu are de unde şti că s-a întors cu spatele.

Roxy a scris:

Franz Schneider a scris:

Ce inseamna pentru tine "in scurt timp" ?

la inceputul anului viitor.

Să consider aia o profetie?!
As vrea să fie asa... Mă cam îndoiesc dar, nu poti sti niciodată ce-ti oferă ziua de mâine.

Emil Condor a scris:

As vrea să fie asa... Mă cam îndoiesc dar, nu poti sti niciodată ce-ti oferă ziua de mâine.

nu e o profetie, ci o idee. Iei avionul si aterizezi in Spania, ce mare lucru. Se merita sa te intalnesti cu Accent, crede-ma. Te asteapta o surpriza.

L-as vizita si eu, dar momentan e cam complicat. Insa la anul o sa merg.

Roxy a scris:

Se merita sa te intalnesti cu Accent, crede-ma. Te asteapta o surpriza.

Sper că nu surprize de genul celor avute de el undeva prin Polonia!

Emil Condor a scris:

Sper că nu surprize de genul celor avute de el undeva prin Polonia!

vei cunoaste un om minunat. eu zic sa te duci, fara sa mai astepti.