ACCENTE

Am un prieten, mi-a fost coleg de birou in tinerete... a plecat ca si tine intr-o "aventura" in grecia... imi povestea ca a spalat munti de vase!
ce ma surprinde ca tu nu ai incercat niciodata sa-ti gasesti ceva de lucru, mcar o zi-doua, pentru o masa, pentru niste bani de benzina... de ce n-ai facut-o?

aurora a scris:

Am un prieten, mi-a fost coleg de birou in tinerete... a plecat ca si tine intr-o "aventura" in grecia... imi povestea ca a spalat munti de vase!
ce ma surprinde ca tu nu ai incercat niciodata sa-ti gasesti ceva de lucru, mcar o zi-doua, pentru o masa, pentru niste bani de benzina... de ce n-ai facut-o?

El actiona intuitiv si in ultima vreme ca in transa. Un popas pentru o zi si contactul cu oamenii de acolo(polonezi care stia ca nu ii sufereau pe romani) i-ar fi marit sansele sa se intalneasca din nou cu infractorii. A fost o combinatie nemiscibila. Un om corect intre oameni care faceau orice pentru a rezista in acea vreme...

Citat :

Benzina se consumase şi aşteptam o nouă minune ca să merg mai departe.

De-acuma simt ca trebuie sa ghicesc cum te ajuta Dumnezeu... Pai vrei sa ii ghicesc lui Caile?
Buun, gasesti pe jos niste bani!

zaraza26 a scris:

aurora a scris:

Am un prieten, mi-a fost coleg de birou in tinerete... a plecat ca si tine intr-o "aventura" in grecia... imi povestea ca a spalat munti de vase!
ce ma surprinde ca tu nu ai incercat niciodata sa-ti gasesti ceva de lucru, mcar o zi-doua, pentru o masa, pentru niste bani de benzina... de ce n-ai facut-o?

El actiona intuitiv si in ultima vreme ca in transa. Un popas pentru o zi si contactul cu oamenii de acolo(polonezi care stia ca nu ii sufereau pe romani) i-ar fi marit sansele sa se intalneasca din nou cu infractorii. A fost o combinatie nemiscibila. Un om corect intre oameni care faceau orice pentru a rezista in acea vreme...

Eeeei, ce film ar iesi....la moda, cu interventii divine, cu halucinatii...

ACCENT a scris:

Vă rog să mă atenţionaţi dacă deranjez pe cineva cu glumele pe care eu le cred amicale. Îmi cer scuze dacă în mod neintenţionat mai supăr pe cineva. Eu vreau să vă am prieteni pe toţi.

Accent, nu deranjezi pe nimeni, şi cine se simte deranjat să intre pe lângă popas.

accent a scris:

Pasivitatea mă cuprindea din toate părţile făcîndu-mă să nu mă mai îngrijorez. Important era că ştiam acum cîţi bani îmi trebuiau. Şi ce dacă nu-i aveam? Trebuia să nu mă tem.

Am trăit această stare şi te înţeleg. Ştiu că ai fost ajutat de necunoscuţi. Sunt curios sub ce formă a fost acel ajutor. Dacă nu ai citit, când ai timp, intră la taclale cu abbilbal şi de la pag. 1 vei afla povestea vieţii mele.

Vă mulţumesc pentru că-mi faceţi pe plac, numai că eu n-am avut timp să mai scriu. Dar mîine veţi citi următorul episod. Pînă atunci... priviţi!

Interesant
http://www.trilulilu.ro/varvari/79ff51cd44fb76

https://www.youtube.com/experiencewii

ACCENT a scris:

Vă mulţumesc pentru că-mi faceţi pe plac, numai că eu n-am avut timp să mai scriu. Dar mîine veţi citi următorul episod. Pînă atunci... priviţi!

Interesant
http://www.trilulilu.ro/varvari/79ff51cd44fb76

https://www.youtube.com/experiencewii

Sa stii ca scriindu-ti tie cele de mai sus, mi-am facut si mie placere...asta e, ori ma zgandare unu' sa scriu, ori aveti rabdare pana ma dezmortesc...asa, cateva luni...

Episodul 1 pag. ..6_____ Episodul ..6 pag. 26_____Episodul 11 pag. 38
Episodul 2 pag. ..8_____ Episodul ..7 pag. 31_____Episodul 12 pag. 39
Episodul 3 pag. 13_____ Episodul ..8 pag. 35
Episodul 4 pag. 16_____ Episodul ..9 pag. 36
Episodul 5 pag. 20_____ Episodul 10 pag. 36
********************,,extemporal,, pag. 28.*********************

Episodul 13 din ,,Coşmarul"

Cînd m-am trezit, promoroaca din interiorul habitaclului mă împiedica să văd afară. Răsărise soarele. Am profitat de ocazie şi m-am schimbat de vestimentaţia cea mai apropiată de corp. Nu mă mai suportam în lenjerie nespălată. A trebuit să mă dezbrac complet şi să mă îmbrac ca la armată. Nu ştiu cîte grade erau în maşină, dar afară erau tot minus 25, ca la Krakowia.
În mod special n-am pornit motorul ca să nu fiu văzut din afară. Mă mir şi acuma cum de am avut curajul să mă dezbrac de tot pe un asemenea ger. Cred că mă călisem. Şi nici după aceea n-am pornit motorul, ca să nu consum bruma de benzină ce mai era pe fundul rezervorului.

Am căutat, mergînd pe jos, o benzinărie. Nu era chiar departe. M-am întors, am luat maşina, parcînd-o lîngă benzinărie. Apoi am solicitat celor de acolo să mă lase ca să dau un telefon măcar la Ambasadă. N-au vrut în ruptul capului. Şi nici prin împrejurimi n-am găsit înţelegere. Era greu de lămurit dacă nu cunoşteam limba. Totuşi trebuia să fac ceva ca să dispar repede din Polonia. Eram în pericol de a fi găsit de cei care mă căutau.
Cred că venise omul roş de la Warşowia, şi o fi fost informat despre dispariţia mea. Şi n-o fi stat el cu mîinile în sîn. Maşina mea era vînată de toţi pîndarii lui. Cît să mai fi durat ca să mă găsească, la cîţi de mulţi erau pe acolo?

Gerul îşi făcea de cap, dar parcă nici nu-l mai simţeam. Trebuia să fac repede rost de benzină. Am cerut respectuos de la cîteva benzinării, dar n-am căpătat nici un strop. Măcar cîte un litru dacă primeam de la 10 benzinării şi tot făceam 10 litri. Dar n-a fost să fie, decît pierdere de timp pentru toată ziua de joi. A trebuit să rămîn încă o noapte acolo. Şi nimeni nu s-a oferit să-mi dea ceva de mîncare, nici bani. Oricum nu simţeam foamea. De aceea am folosit apa pe care o aveam în maşină ca să mă spăl pe ochi. În felul acesta rămăsesem şi fără apă de băut. Îmi părea rău, că puteam să mă spăl şi cu zăpadă, dar o văzusem murdară şi îngheţată.

În poligonul industruial era o construcţie recent dată în folosinţă. Am intrat în ideea că ar mai fi fost de făcut ceva curăţenie. Poate spălam măcar geamurile vitrinelor care mai avea urme rămase de la zugravi. Văzusem şi o grămadă de moluz... nu avea nici mobilierul aşezat...
Singurul birou care era într-o sală mare, prea mare parcă, părea atît de izolat undeva pe la margine lîngă intrare. Acolo un singur om învîrtea nişte hărtii căutînd prin sertare.
I-am dat de înţeles că vreau să mă pună la ceva treabă ca să-mi dea nişte bani. Am pus mîna pe mătură şi cu roaba m-am dus la grămada aceea de moluz. Voiam să încarc şi să-l duc afară.
Omul a venit după mine, calm, îmi ia mătura din mînă, nici roaba nu mă mai lăsa ca s-o ating.
Atunci am luat o cîrpă, şi cum era o găleată cu apă, am mimat că vreau să spăl geamurile. Nici asta n-a vrut. Mi-a dat de înţeles că n-are bani să mă plătească şi nu voia să muncesc degeaba. Plus de asta erau stabiliţi oamenii care trebuia să facă curăţenie. El era bineintenţionat dar nu ştia cum, şi cu ce să mă ajute. Cum aveam Atlasul rutier în maşină, l-am rugat să mă însoţească ca să-i arăt unde voiam să ajung, şi că nu aveam benzină.
A venit cu mine şi abea atunci a înţeles cum stăteau lucrurile. Mă ia înapoi cu el pînă lîngă biroul lui, făcîndu-mi semn să-l aştept că se-ntoarce imediat.

A plecat pe după un zid despărţitor, şi nu a stat mult acolo. S-a întors cu o canistră de 10 litri cu benzină. A deşertat din ea numai cît a încăput într-un bidon de trei litri, iar restul de 7 litri mi le oferea gratis. Mi-a dat şi o pîlnie/leică special ca să pot turna în rezervor. Voia să-i aduc înapoi doar leica/pîlnia şi canistra goală. Nu a mers cu mine. Avea încredere că le voi aduce.
Nici nu puteam face altfel. Cînd i le-am adus, dădea din umeri că mai mult de atîta nu mă putea ajuta. I-am mulţumit cum m-am priceput mai bine, şi-am mai mers încă 100Km pînă la Radom. Era dupăameaza zilei de vineri cînd am ajuns. Evitasem să merg pe autostradă, gîndind că pe şoseaua naţională ocolitoare aş putea găsi ceva clienţi la ocazie. Dar pe frigul acela cine să mai fi stat la ocazie?

N-ar mai fi fost mult pînă la Warşowia. Dacă-mi ajungea benzina, nu făceam eu atîtea popasuri. Mă simţeam parcă frînat în aşa fel încăt să nu apară vre-un ajutor în plus, iar dacă apărea, să mi se dea cu porţia. Mai mult de 7 litri de benzină, se pare că nu trebuia să capăt.
Ce puteam spune despre mîncare. Nu mai mîncasem nimic de duminică. Nu simţeam foame, dar cînd coboram din maşină, nu mă mai puteam ţine pe picioare, fiind subnutrit. Şi mă simţeam obosit la cel mai mic efort. De aceea m-am pus să dorm.

Sîmbătă dimineaţă, destul de devreme, m-am orientat să văd ce-aş putea face ca să nu pierd timpul degeaba. Mai erau încă vre-o sută de Km pînă la Ambasadă. Cei de acolo trebuiau să mă ajute. Doar eram român, şi unde în altă parte să solicit ajutor decît la ei. Distanţa asta puteam s-o parcurg şi cu o maşină de ocazie, dacă şoferul mă înţelegea să mă ducă gratis.
Am parcat undeva lîngă o benzinărie ce se afla la marginea oraşului. Eram hotărît să las maşina în grija lor, iar cînd mă întorceam de la Ambasadă aş fi luat-o de acolo. Numai de ar fi avut unde s-o ascundă ca să n-o vadă cei curioşi care mă căutau.
****************************************************************

Se pare că n-am fost vizitat de nimeni că n-am găsit nici o amprentă pe aici.
Am venit acum să pregătesc ceva de vizionat pentru cine doreşte. Merită.


Celine Dion - I Drove All Night @ A New Day...Las Vegas (7:48)