BISERICA EVANGHELICA C.A.

BISERICA EVANGHELICĂ DE CONFESIUNE AUGUSTANĂ

Acest cult are la bază învăţătura lui Martin Luther (1483‑1546) cel care a iniţiat reforma religioasă ce stă la baza întregului protestantism. Călugăr catolic şi profesor la Universitatea din Wittenberg, Luther s‑a apropiat de ideile umaniştilor Renaşterii şi a dat o nouă interpretare învăţăturii creştine. În concepţia sa, omul îşi obţine mântuirea numai prin credinţă, biserica şi clerul, sfinţii, moaştele nu au nici un rol în iertarea păcatelor. În 1517, Luther a afişat pe uşa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze prin care se condamnau abuzurile Bisericii Catolice, în special comerţul cu indulgenţe.
Principii germani, interesaţi să înlăture autoritatea Bisericii Catolice asupra statelor lor, l‑au apărat pe Luther şi au răspândit noile idei. În anul 1526, dieta de la Speyer a hotărât că fiecare principe este liber să decidă religia supuşilor de pe teritoriul său. Acest „protest” al principilor‑contra încercării de reinstituire a catolicismului‑a dus la denumirea de „protestantism”, utilizată pentru toate confesiunile născute în urma Reformei.
Reforma lutherană s‑a răspândit în rândul populaţiei săseşti din Transilvania, la mijlocul secolului al XVI‑lea, în urma contactelor intense cu viaţa spirituală din vestul Europei şi cu universităţile din Germania. Organizatorul bisericii astfel înnoite a fost braşoveanul Johannes Honterus (1498‑1549). Sinodul de la Mediaş din 1572 a fixat doctrina prin preluarea „Confesiunii Augustane”, cel mai de seamă document doctrinar al lutheranismului, elaborat în anul 1530 la Augsburg, ca bază a propovăduirii şi vieţii bisericeşti.
Înglobarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic (1691) a însemnat pentru Biserica Evanghelică o schimbare simţitoare, noile autorităţi încurajând contrareforma catolică, mai ales în oraşe.
După instaurarea dualismului austro‑ungar şi anexarea Transilvaniei la Ungaria (1867), Biserica a preluat şi o funcţie social‑culturală, organizând mai ales viaţa şcolară‑confesională, în vederea menţinerii identităţii naţionale. Această funcţie şi‑a păstrat‑o şi după realizarea României Mari (1918). Din anul 1867, sediul episcopiei, care din 1572 se afla la Biertan (lângă Mediaş), este la Sibiu.
După decembrie 1989, Biserica Evanghelică C.A. acţionează intens pentru reluarea acestor activităţi social‑culturale.
Statutul organic al Bisericii Evanghelice C.A. din România datează din anul 1861, suferind cu trecerea timpului o serie de modificări.
Structura organizatorică a bisericii cuprinde: biserica locală, biserica districtuală şi biserica generală. Biserica locală (parohia) are statut de persoană juridică şi este condusă de adunarea generală a reprezentanţilor comunităţii bisericeşti şi de un consiliu parohial (prezbiteriu). În prezent, sunt 256 de comunităţi, organizate în 57 de parohii şi 265 lăcaşe de cult. În cadrul Bisericii Evanghelice C.A. slujesc un număr de 42 de preoţi.
Biserica cuprinde cinci districte bisericeşti (protopopiate): Braşov, Mediaş, Sebeş, Sibiu şi Sighişoara. Organele de conducere ale districtelor sunt: Congresul Bisericesc Districtual şi Consistoriul Districtual. Districtul este condus de decan (protopop).
Totalitatea parohiilor formează Biserica generală. Organele de conducere ale acesteia sunt: Congresul Bisericesc General şi Consistoriul Superior. Congresul Bisericesc General este alcătuit din membrii Consistoriului Superior, decanii şi curatorii districtelor bisericeşti, delegaţi clerici şi mireni, în total circa 40 de persoane. Acest for are competenţă în cele mai importante probleme ale Bisericii, inclusiv în alegerea episcopului, curatorului general şi a membrilor Consistoriului Superior. Conducătorul Bisericii generale este episcopul.
Înainte de 1944, totalul credincioşilor evanghelici se ridica la 250.000 de persoane, în peste 250 de parohii. În urma războiului şi a evenimentelor politice, mai ales în urma emigrării din ultimele două decenii, numărul enoriaşilor a scăzut simţitor, ajungând, conform recensământului din anul 2002, la 8716 credincioşi.
Pentru pregătirea preoţilor, Biserica Evanghelică C.A. dispune, la Sibiu, de o secţie în limba germană a Institutului Teologic Protestant Unic de grad universitar din Cluj‑Napoca.
Biserica Evanghelică C.A. editează revista lunară „Kirchliche Blater”, iar începând cu anul 1991 tipăreşte, bilunar, o revistă de informaţii „Landeskirchliche Information”.
Din anul 1961, Biserica Evanghelică C.A. a devenit membră în Consiliul Ecumenic al Bisericilor, iar în 1963 a intrat în Federaţia Mondială Lutherană, colaborând, ca membră, şi în Conferinţa Bisericilor Europene. Intense sunt în prezent legăturile cu Biserica Evanghelică din Germania (EKD), mai ales cu organizaţiile de ajutorare „Diakonisches Werk der EKD”, „Gustav‑Adolf‑Werk” şi „Martin‑Luther‑Bund”.

abbilbal, mă uimesti cu adevărat - mă refer la activitatea ta pe Forumul Religii (si nu numai!).
Acum sunt curios dacă stii câte ceva si despre Oastea Domnului, Martori ai lui Jehova...

Emil Condor a scris:

abbilbal, mă uimesti cu adevărat - mă refer la activitatea ta pe Forumul Religii (si nu numai!).
Acum sunt curios dacă stii câte ceva si despre Oastea Domnului, Martori ai lui Jehova...

Oastea Domnului sunt un fel de ortodocsi mai...ortodocsi!

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

bulache a scris:

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

De unde stii ?

Nu pot sati spun precis dar sti.Si apropo au o biblie selectata.

bulache a scris:

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

Eu îi stiu ortodocsi, ortodocsi, cum zuum a spus. Soacra mea a fost în tinerete la ei, undeva prin Sibiu.
Dar prin trăirea lor spirituală pot fi numiti (impropriu folosit, totusi!) protestantii ortodocsi.

Despre Biblia selectată, e prima dată când aud aia.
Stiu că erau iubitori ai muzicii, toată ziua (si noaptea) erau în stare să cânte spre lauda lui Dumnezeu.
Din istorisirile soacrei mele, se pare că erau oameni de mare caracter.

Emil Condor a scris:

bulache a scris:

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

Eu îi stiu ortodocsi, ortodocsi, cum zuum a spus. Soacra mea a fost în tinerete la ei, undeva prin Sibiu.
Dar prin trăirea lor spirituală pot fi numiti (impropriu folosit, totusi!) protestantii ortodocsi.

Despre Biblia selectată, e prima dată când aud aia.
Stiu că erau iubitori ai muzicii, toată ziua (si noaptea) erau în stare să cânte spre lauda lui Dumnezeu.
Din istorisirile soacrei mele, se pare că erau oameni de mare caracter.

Socrul meu este din Oastea Domnului, langa Piatra Neamt...la 80 de ani poate rosti pasaje intregi din Biblie. Se aduna pe la frati tot timpul si se roaga, nu lipseste de la biserica de la toate slujbele dar nu l-am auzit niciodata vorbind de gaini peste groapa, sau alte minunatii!

bulache a scris:

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

Hmmm! Văd că sotia spune exact ca tine!
Cine mai stie ce sunt si ăia?!

Emil Condor a scris:

bulache a scris:

Nu Zuum.Sunt Neoprotestanti.

Hmmm! Văd că sotia spune exact ca tine!
Cine mai stie ce sunt si ăia?!

Nu inteleg cefel de neoprotestanti, cand merg la biserica ortodoxa cu ritual ortodox

Oastea Domnului este considerata secta de catre Biserica Ortodoxa.

Roxy a scris:

Oastea Domnului este considerata secta de catre Biserica Ortodoxa.

Si reciproca....