BISERICA UNITARIANA

BISERICA UNITARIANĂ

Confesiunea unitariană, ca variantă radicală a protestantismului, a apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI‑lea, fiind întemeiată de David Francisc (1519‑1579), care a propovăduit antitrinitarismul. Noul cult a fost recunoscut oficial prin edictul Dietei de la Turda privind libertatea religioasă (1568).
În pofida acestui edict, cultul unitarian a fost supus unor persecuţii din partea principilor catolici şi chiar din partea celor reformaţi, ceea ce a determinat ca numărul adepţilor săi să scadă cu timpul. Astfel, de la 425 parohii câte erau la sfârşitul secolului al XVI‑lea, s‑a ajuns, în anul 1700, la numai 125.
Teza fundamentală a religiei unitariene este credinţa într‑un Dumnezeu unic şi indivizibil. Iisus Hristos este considerat om, nu şi Dumnezeu, deci nu este admisă dogma Sfintei Treimi. Bisericile sunt simple atât în exterior, cât şi în interior, pereţii sunt albi, simbolizând puritatea şi claritatea credinţei unitariene; în biserică nu se află icoane, picturi, monumente sau altar.
Cultul unitarian, cu sediul central la Cluj, cuprinde peste 70.000 de credincioşi de naţionalitate maghiară. Marea lor majoritate este grupată în judeţele: Cluj, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, unde, de altfel, sunt organizate şi cele 6 protopopiate: Cluj‑Turda, Mureş, Târnava, Cristuru Secuiesc, Trei Scaune-Alba de Sus şi Odorheiul Secuiesc. Numărul parohiilor este de 126, iar al filiilor de 32. În parohii şi filii, numărul lăcaşurilor de cult este de 143, iar al preoţilor este de 115.
Organizarea cultului are la bază principiul sinodo‑presbiterial, ceea ce înseamnă că laicii au un rol important, conducerea este colectivă, iar unităţile de bază sunt autonome. Organele centrale de conducere sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Bisericesc.
Sinodul este format, din oficiu, din episcop, doi curatori generali, alţi demnitari bisericeşti şi laici, precum şi din delegaţi aleşi de protopopiate şi parohii. În total, acest for numără circa 250 de membri. Sinodul se întruneşte o dată la 3 ani şi are ca principale atribuţii alegerea episcopului, sfinţirea preoţilor şi modificarea Constituţiei Bisericii.
Consistoriul Suprem este compus din membri aleşi şi din oficiu, preoţi şi laici; se întruneşte anual la Cluj şi are ca principală atribuţie guvernarea anuală a Bisericii. Între sesiunile Consistoriului Suprem, conducerea operativă este asigurată de Consistoriul Bisericesc, care se întruneşte trimestrial. Preşedinţia Bisericii este reprezentată de episcop, vicar, cei doi curatori generali şi directorul afacerilor publice.
La nivel de protopopiat şi parohie, organele de conducere sunt: adunarea generală a protopopiatelor, respectiv adunarea generală parohială.
Pregătirea preoţilor se face în cadrul secţiei unitariene a Institutului Teologic Protestant Unic din Cluj. Cultul are şi două licee confesionale la Cluj-Napoca şi Cristuru Secuiesc.
Cultul Unitarian publică revista trimestrială în limba maghiară „Magvetö Keresztény” („Semănătorul Creştin”) şi publicaţia lunară „Unitárius Közlöny” („Monitorul Unitarian”).
Biserica Unitariană este membră a Asociaţiei Internaţionale pentru Libertate Religioasă (I.A.R.F.), cu sediul la Frankfurt pe Main (Germania) şi a Consiliului Internaţional al Unitarienilor (I.C.U.U.).