BISERICA EVANGHELICA LUTHERANA

BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ

Biserica Evanghelică Lutherană are aceeaşi doctrină ca şi Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană. Spre deosebire de evanghelicii C.A., credincioşii evanghelici-lutherani sunt de naţionalitate maghiară şi slovacă.
După înfiinţarea, în sec. XVI, a Bisericii Reformate, au mai rămas în Transilvania cîteva parohii luterane maghiare în jurul Braşovului, altele în Banat (unele cu credincioşi slovaci) şi altele în Ţara Crişurilor. Comunităţilor maghiare lutherane din satele din jurul Braşovului, sate care erau proprietatea acestui oraş, li s‑a impus păstrarea credinţei lutherane de către autorităţile săteşti din Braşov, în baza principiului „Cuius regio, eius religio”. Aceste comunităţi au fost încorporate în episcopia lutherană a saşilor.
Parohiile lutherane din vestul ţării au intrat sub jurisdicţia Bisericii Lutherane din Ungaria. În anul 1887 şi parohiile evanghelice maghiare din jurul Braşovului au intrat sub jurisdicţia acestei biserici.
După 1 Decembrie 1918, parohiile lutherane maghiare şi slovace din România Mare au format o biserică aparte de cea a saşilor. Acest cult numără, conform datelor recensământului, 27.112 credincioşi, cei mai mulţi maghiari, restul slovaci, precum şi circa 200 credincioşi de limbă română, în Bucureşti.
Biserica Evanghelică S.P. are trei protopopiate (cu sediile la Braşov, Cluj‑Napoca şi Nădlac), 45 de biserici, 39 parohii, 6 filii şi 44 preoţi.
Activitatea diaconiei, unităţilor de asistenţă socială este coordonată de către „Diaconia Lutherana” cu sediul în Brasov, fundată în anul 1998.
Munca tineretului în Biserica Evanghelică-Lutherană este coordonată de către Asociaţia Tinerilor Evanghelici din România cu sediul în Braşov.
Organizarea cultului are la bază principiul sinodo‑presbiterial, ceea ce înseamnă că laicii au un rol important, conducerea este colectivă iar unităţile de bază sunt autonome.
Organul suprem reprezentativ, legislativ şi elector, respectiv de luare a deciziilor teologice este Sinodul. Între sesiunile acestuia conduce Presbiteriul Episcopal. Membri din oficiu cu drept de vot ai Sinodului sunt: prezidiile episcopale şi ale protopopiatelor, notarul suprem general, curatorul secund şi consilierul juridic al circumscripţiei. Pe bază de alegeri mai sunt alese din cele trei protopopiate 30 de persoane din rândul clerului şi al laicilor. Sinodul se întruneşte de regulă din trei în trei ani, în caz de nevoie poate fi convocat oricând.
Presbiteriul episcopal este format din episcop, prim‑curator general, episcopul adjunct, referentul de misiune internă, consilierul principal episcopal, protopopii, preşedintele comisiei Teologice, referentul catehetic, referentul diaconic şi responsabilul de presă. Dintre funcţionarii laici ai Episcopiei: curatorul secund al episcopiei, curatorii protopopiatelor, secretarul extern, consilierul economic, consilierul juridic, procurorul şi preşedintele Curţii de conturi. Presbiteriul episcopal se întruneşte de regulă anual, dar în caz de nevoie se poate convoca în şedinţă extraordinară..
Conducătorul cultului este episcopul ales de adunările generale ale parohiilor.
Pregătirea preoţilor se face la Secţia evanghelică S.P. a Institutului Teologic Protestant din Cluj‑Napoca.
După 1989 au luat fiinţă în cadrul Bisericii, Asociaţia Evanghelică a Şcolilor Duminicale din România, Asociaţia Evanghelică a Tinerilor din România, „Diaconia Lutherana”, Fundaţia Culturală „Remenyk Sandor”; totodată face parte din Asociaţia Creştină a Şanselor Egale din România, Societatea Biblică Interconfesională şi AIDRom.
Are ca organ de presă revista trimestrială „Evangelikus Haranszo” („Clopotul evanghelic”), editată la Braşov, după decembrie 1989.
Biserica Evanghelică S.P. este membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, Conferinţei Bisericilor Europene şi Federaţiei Lutherane Mondiale.