Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Invierea Domnului Mar 28 Feb 2012, 20:03
Aveti aici un flashmob din Houston, SUA, organizat de o biserica, pentru a da vestea buna a Invierii Domnului comunitatii lor. Este ceva deosebit, merita vazut.
Modurile in care Dumnezeu comunica cu noi si in care noi putem sa-L marturisim pe El sunt intr-adevar foarte diverse, infinite.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 01 Apr 2012, 09:49
Marea Sarbatoare a Învierii Domnului Sfintele Pasti
“Niciodata nu este Hristos asa aproape de noi pacatosii ca în Noaptea de Pasti Purtatoare de Mare Lumina”, spunea parintele Gherasim de la Noul Valaam, calugar-pustnic din Alaska. “Oamenii spun ca, în dimineata de Pasti, soarele danseaza pe cer de bucuria iesirii din mormânt a Mântuitorului”, scrie englezul Alexander Carmichael. Este o sarbatoare a întregii creatii. Si morti si vii. Undeva în Pateric se povesteste ca un umil monah, în ascultarea sa de mânastire, a trecut cu lampasul si prin hruba mortilor. Cu sufletul tot numai o bucurie, cum spusese peste tot pe unde mersese vestea Învierii, a spus si în osuar ridicând lampasul ca sa cada lumina pe oseminte: “Hristos a înviat!”. Si, spre înfiorarea lui, toate hârcile au tresaltat si s-a auzit un glas înfundat zicând: “Adevarat a înviat!”. În noaptea aceasta în vazduhul întregului cimitir de la biserica Sfintul Nicolae din Scheii Brasovului tremura flacarile lumânarilor aprinse pe morminte de la multimea ce se revarsa de la Slujba Învierii cu lumânari aprinse care le umplu de para fetele. Viii si mortii sunt uniti peste pragul dintre timpul perisabil si cel etern într-o familie spirituala, într-o lumina tainica venind de sus, care nu se vede dar se simte caci transfigureaza pe toti crestinii. Probabil ca nu întâmplator primul lucru dupa ce Dumnezeu a creat cerurile si pamântul a fost Lumina - ca o exprimare (împartasire, izvorâre) a unui atribut esential al Fiintei Dumnezeesti (Geneza 1,3). Ea n-a încetat de atunci sa ajute continuu creatia chiar când punctul central al ei, omul, s-a înstrainat de adevarurile esentiale. “Lumina lina, leac divin/ Încununându-l pe strain,/ Deasupra stinsului pamânt/ Lumina lina, logos sfânt” (Ioan Alexandru). Dumnezeu este afirmare, creatie, actiune pozitiva. De aceea este Lumina. Întunericul este antitetic: negatie, distrugere, actiune anihilatoare. Expresia "Lumina lumineaza în întuneric si întunericul nu a biruit-o" (Ioan 1,5) nu este tautologica; ea are un sens adânc. Lumina, ca si pacea, sunt termeni simbolici (în acelasi timp cu întelesul lor concret) care caracterizeaza tainic atribute ale Prezentei lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu este, cum spune Crezul, "Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat". Noi oamenii suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. De aceea auzim: "Ia seama ca Lumina care este în tine sa nu fie întuneric" (Luca 11,35). “Acum sunteti lumina în Domnul, umblati deci ca niste copii ai luminii”, le spune ucenicilor sai Sfântul Apostol Pavel (Efes. 5,8). Este aceeasi lumina care, cu atingerea ei usoara, albastruie, aprinde în fiecare an lumânarile la biserica ortodoxa de la Sfântul Mormânt în Ierusalim. Când mironositele au venit la mormânt “s-a facut un mare cutremur de pamânt; caci un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormântului, si a sezut pe ea. Înfatisarea lui era ca fulgerul, si îmbracamintea lui alba ca zapada” (Matei 28, 2-3). Ca si la Schimbarea la Fata a Domnului Iisus pe muntele Tabor, când nu soarele poleia silueta Mântuitorului ci Însusi trupul Lui stralucea orbitor, de cei trei ucenici prezenti au trebuit a-si ascunde fata la pamânt, lumina venea de la straiele si fata îngerului care se pogorâse în Sfântul Mormânt sa aduca marea veste a Învierii Domnului. “M-am nascut fara sa stiu ca exist, am început sa exist fara sa stiu ca exist… Nasterea mea în pacat a fost o nenorocire mai mare decât nonexistenta însasi. Nu am puterea sa ma eliberez de înfricosatorul abis. Mâna dreapta a lui Dumnezeu ma elibereaza. El mi-a dat numele Sau, m-a pecetluit cu semnul Sau”, scrie Sfântul Ignat Briancianinov în Lamentatia sa. In aceasta noapte sfânta stam direct sub verticala cerului, ca o axa perfecta a lumii, în Lumina lui Dumnezeu care prin Învierea Fiului Sau ne cheama la transfigurare, ne îmbraca în lumina, ne elibereaza, ne pecetluieste pe fiecare cu semnul Sau.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 01 Apr 2012, 09:56
Învierea Domnului cu părintele Liviu Brânzaș, 19 aprilie 1952
În singurătatea de la celula 7, începe o nouă epocă de efervescenţă sufletească. Acum totul începe să fie foarte clar. Parcă mi s-a ridicat un văl de pe creier. Percep frumuseţea Creştinismului cu toată intensitatea. Simt un impuls masiv de a mă dărui slujirii lui Hristos.
Nu există un sens al existenţei în afara lui Hristos. Sunt atât de entuziasmat pentru acest moment de renaştere sufletească, încât notez în “Jurnal” bucuria regăsirii mele, prin aceste cuvinte:
“Pe frontispiciul acestei celule trebuie să se scrie cu litere de foc: în acest cavou s-a născut un om!”
Este data de 19 aprilie 1952. Din 29 decembrie 1948 nu am mai avut un asemenea moment de creştere interioară. Mă simt în profunzime altul. A dispărut din sufletul meu orice teamă şi orice îndoială. De-acum toate aspiraţiile şi energiile mele se vor concentra spre idealul apostolic.
Această înviere sufletească a mea se petrece în chiar aceste zile ale Sărbătorii Învierii Domnului. În aceste zile nu am fost scos la anchetă şi nu am fost întrerupt în elanurile mele sufleteşti.
Doar două momente au tulburat această linişte. Primul, în legătură cu Zita. Acum câteva zile a fost scoasă la anchetă. Cel care a condus-o la Weiss era plutonierul Seres. Acest individ sadic, nu s-a putut stăpâni să n-o lovească cu cizmele peste picioare, în timp ce o ducea la anchetă. Când a revenit în celulă, Zita plângea. De-abia a reuşit Aurora să o liniştească.
A doua întâmplare a fost ieri, în prima zi de Paşti. În tot cursul zilei, am avut impresia că nu prea s-au făcut anchete. A fost linişte pe coridoare. Pe la amiază, a apărut la vizetă sublocotenentul Codileanu. Era, probabil, ofiţer de serviciu. Când a deschis uşa, a pătruns în celulă un puternic miros de parfum. Aha, mi-am zis, sărbătoreşte şi el Paştele!
- Eşti singur? m-a întrebat el cu un ton binevoitor.
- Da! am răspuns.
M-a privit stăruitor şi în ochii lui nu era nimic din lucirea metalică care emană, de obicei din ochii securiştilor. A închis vizeta şi s-a depărtat. Deşi părea o vizită de rutină, undeva, în adâncul intuiţiei, a stăruit impresia că vizita nu era întâmplătoare.
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 01 Apr 2012, 10:02
“Vedeti mâinile si picioarele Mele, ca eu însumi sunt, pipãiti-Mã si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, cum mã vedeti pe Mine având… Si asa se cãdea sã patimeascã Hristos si sã învieze din morti a treia zi”. (Luca 24, 39-46)
Cu aceaste cuvinte i-a întâmpinat Mântuitorul pe ucenicii sãi, care, desi au fost martori directi ai multor minuni savarsite de Iisus, nu le venea sa creada ochilor ceea ce vedeau. Erau martorii celei mai mari minuni pe care Mantuitorul a facut-o asupra persoanei sale.
Jertfa Mantuitorului de pe crucea Golgotei ar fi fost zadarnica, daca Invierea nu s’ar fi produs. Intre Cruce si Inviere exista o unitate ontologica. Ambele stau la baza procesului de mantuire a neamului omenesc cazut sub robia pacatului adamic. Crucea conduce spre Inviere, iar la Inviere nu se putea ajunge decat prin Cruce.
In Adam toti eram sortiti pacatului si deci mortii, dar in noul Adam, toti devenim curatiti de acest pacat, impacati cu Dumnezeu si deci candidati la mantuirea universala. Cerul este din nou deschis prin jertfa sangeroasa adusa pe altarul crucii. (Vezi 1 Cor. 15,22,47; Ioan 3,16).
Ziua Invierii Domnului este praznicul cel mai sfant al intregii crestinatati, “sabatoarea sarbatorilor si praznicul praznicelor, care intrece in stralucire pe celelalte sarbatori, asa cum intrece soarele stralucirea stelelor”. (Sf. Gregorie Teologul), este “ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim într’însa”. (Psalm 117,24).
Invierea stã la baza credintei noastre, este totodata chezasia mantuirii noastre. Dupa cum Apostolii au crezut si experimentat realitatea actului soteriologic petrecut a treia zi dupa rastignire, asa si noi experimentam actul invierii dupa aproape doua mii de ani. Sfantul Apostol Pavel subliniaza importanta acestui act pentru intreaga Biserica cand spune: “Si daca Hristos n’a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta noastra… pentru ca daca n’a inviat Hristos... voi sunteti inca in pacatele voastre”. (Citit Epistola 1 catre Corinteni, cap. 15).
Fara minunea Invierii, taina Intruparii nu ar fi fost decat o legenda, iar taina vietii sale pamantesti o simpla povestire. Invierea a trasformat nu numai Apostolii ci intreaga omenire, renascandu-ne la o noua viata, dandu-ne noi perspective.
Invierea e dovada cea mai graitoare ca si noi vom invia din morti, la Judecata finala: “Eu sunt invierea si viata, cel ce crede in Mine, va fi viu, chiar daca va muri”. (1 cor. 6,14; Ioan 5,25-29).
Dupa Legea Vechiului testament, oamenii sacrificau animale pentru ca Dumnezeu, cautand la sangele jertfei lor, sa le ierte pacatele; Mesia cel intrupat din Fecioara Maria, “la plinirea vremii”, se aduce pe sine insusi, fiind in acelasi timp Arhiereu si jertfa, dand dovada cea mai graitoare a iubirii lui Dumnezeu spre om: “Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac”.
Cu bratele Sale intinse pe lemnul insangerat al crucii, Iisus a imbratisat intreaga omenire; sangele Sau cel scump a spalat pacatul, omorand pe cel potrivinic. Adam si Eva au fost scosi la lumina din imparatia celui “viclean”.
Daca inainte de Inviere, Sfintii Apostoli au fost dominati de teama si s’au ascuns, dupa Inviere si aratarile lui Iisus, ei se schimaba fiind convinsi ca Iisus este Mesia, “Domnul pacii si al pamantului”.
Din relatarile evanghelistilor retinem urmatoarele:
Invierea s’a petrecut Duminica dimineata, la trei zile de la rastignire, fiind insotita de evenimente deosebite, cutremure si aparitia îngerilor la mormant.
Dupa Inviere, Mantuitorul s’a aratat ucenicilor vreme de patruzeci de zile, vorbind cu ei, mancand cu ei si dandu-le ultimile instructiuni inainte de Inaltarea la cer.
Iisus se arata prima data Mariei Magdalena (Ioan 20,1) care, venind la mormant, gaseste piatra de la intrare rasturnata si mormantul gol. Speriata, se intoarce spre a-l instiinta pe Petru si pe cceitlalti, dar revenita la mormant, doi îngeri ce strajuiau mormantul îi fac cunoscuta Invierea.
In cele din urma i se arata si Domnul Iisus.
Se arata si femeilor mironosite (Matei 27,5-10; Luca 24,1-11), care veneau sa unga trupul lui Iisus cu mirodenii. Ingerul le spune si lor ca Mariei Magdalena:
“Nu vã înspãimântati. Cautati pe Iisus din Nazaret, care a fost rãstignit: a înviat, nu este aici. (Marcu 1,6-7).
La scurt timp li se arata si Iisus, Caruia femeileI se închinã. In aceeasi zi, Iisus se arata lui Luca si Cleopa in drum spre Emaus (Luca 24,13-35), care-l recunosc pe Iisus numai cand frange painea la cina. Spre seara Domnul se arata si Apostolilor, exclusiv Toma, cand sufland peste ei le-a incredintat darurile Sfantului Duh.
Apostolul Toma, care si inainte a mai cerut dovezi fiind si cel mai greu de convins, dorea sa se convinga personal de acest act minunat al Invierii. La opt zile de la Pasti, Mantuitorul s’a aratat lui Toma si celorlalti ucenici, incredintandu-l pe Toma, care, la pipairea urmelor cuielor si a coastei împunsã de lancã, strigã: “Domnul meu si Dumnezeul meu”. (Matei16,16).
Indoiala lui Toma serveste credintei noastre cei de astazi, caci de mult au incercat ateii sa infirme realitatea istorica a lui Iisus, realitate care este acceptata peste tot.
Iisus nu s’a aratat munai la persoanele din jurul Lui, dar s’a aratat si la multimi mari de persoane, cum se marturiseste la 1 Cor. 15,6: “ In urma s’a aratat deodata la peste cinci sute de frati, dintre care cei mai multi traiesc pana astazi, iar unii au si adormit”.
Iisus a trebuit sa se arate cat mai multor persoane spre a-i convinge asupra divinitatii Sale si a Invierii, cu toate implicatiile ei soteriologice pe plan uman.
Orice indoiala dispare la citirea acestor pasage neotestamentare, caci in vremea scrierii acestor versete, unii martori oculari se mai aflau in viata.
Invierea Domnului constituie un eveniment istoric, cu adanci rezonante in sufletele noastre, ramanand piatra unghiulara, pe care s’a zidit nu numai Biserica lui Hristos dar si intreaga teologie crestina.
Precum Iisus a postit la inceputul activitatii Sale mesianice, vreme de patruzeci de zile, asa si noi ne-am straduit sa ne curatim de pacate, sa ne iertam unii altora greselile, sa ne iubium pana si vrajmasii, astfel, ca in ziua Invierii sa ne dezmortim din moartea pacatelor noastre si sa ne sculam odata cu noul Adam spre viata cea noua.
Invierea nu devine sfarsitul lucrarii pamantesti a lui Iisus, ci este inceputul.
La Rusalii, Sfantul Duh este trimis de catre Dumnzeu Tatal, spre a desavarsi aceasta opera divin-umana, care se continua pana in ziua de astazi.
Sa ne apropiem de Iisus, astazi, precum femeile mironosite odinioara, si sa-L marturisim din adancul firii noastre. Sa mergem la biserica lui Hristos, Duminica de Duminica, care este o reactualizare si celebrare a slãvitei Invieri. Hristos se rastigneste si învie pentru noi in fiecare Duminica, pentru ca noi sa ne apropiem de El tot mai mult.
Sã cântãm cu totii:
“Hristos a înviat din morti, Cu moartea pe moarte cãlcând, Si celor din morminte viata dãruindu-le”
Fie ca lumina Invierii sã strãluceasca în inimile noastre etern, iar harurile Duhului Sfant sã ne fie cãlãuza cea mai de pret.
de Pr. George GAGE LIBERTATEA, New York Director: Nicolae Nitã Anul VI, Nr. 56, Aprilie1987
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 01 Apr 2012, 14:39
dolion a scris:
... Eu Însumi sunt...
Isus, Lumina lumii (Ioan 08: 12)
Mergi fără nici o tintă, e noapte furtunoasă, Eşti plin de suferintă, durerile te-apasă.
Pe întuneric bâjbâi un drum total gresit Ti-e greu a recunoaste că esti un rătăcit!
Esti orb si nu găsesti cărarea către casă Învăluit fiind de-o ceată nemiloasă.
Cu inima zdrobită, rătăcitor mereu Nu vrei s-accepti lumina din bunul Dumnezeu.
Avem un far în noapte lăsat de Domnul Sfânt Să lumineze lumea pe-acest întreg pământ.
Isus l-a pus lumină să fie pentru neamuri Si raza lui cea dulce să ne pătrundă-n geamuri.
Deschide doar ferestra cu geamurile mate Si raza cea divină în casă va străbate.
Cuvântul ne arată cu sfântă claritate, Isus este Lumina, Salvarea de la moarte.
Dacă-L urmezi pe Isus, usoară e umblarea, Lumina se revarsă si-ti luminează calea.
“Eu sunt Lumina lumii si cine mă urmează Nu va rămâne-n noapte. Aveti credinta trează!
Mărturisesc de Mine Insumi si-i adevărat Căci Eu stiu de unde vin si unde am plecat.
Voi nu Mă stiti pe Mine si nici peTatăl Meu Că nu aveti credintă în Sfântul Dumnezeu.
Dacă M-ati sti pe Mine, ati sti pe Dumnezeu Că toate sunt făcute în Sfânt Numele Meu.”
EC - 02 Oct. 2004
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Diaporevomenos
Numarul mesajelor : 1815 Varsta : 77 Localizare : Patria lui Homer si a lui Dionisie Areopagitul Data de inscriere : 05/10/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 01 Apr 2012, 19:00
Baraba
( Joi, 17 Noiembrie, 2005 )
Ai auzit vreodată, prietene, de Mine, pe când în largul lumii cutreierai semet, pe când cu lănci si scuturi, cohortele străine te căutau să-ti ceară al vietii tale pret?
Ai auzit vreodată, prietene, de Mine, când floarea vietii tale îsi scutura podoaba? Ca să te scap de lanturi, de moarte si rusine, Eu am murit pe cruce, în locul tău, Baraba…
Eu răsădisem pacea, tu semănai furtuna. si pe-amândoi multimea ne-a pus pe un cântar. Minciuna cea din umbră alese-atunci minciuna, tâlharii cei cu vază cerură pe tâlhar.
Puteam să zbor din lume, sătul de-ai ei urgie. si-atunci multimea oarbă te-ai fi cerut degeaba. Dar M-am gândit la tine, privind spre vesnicie, si am murit pe cruce, în locul tău, Baraba…
Te chem si astăzi: Vino si vom străbate norii! Te-am căutat cu lacrimi prin spini si bolovani. Dar vremea e târzie. Mijesc pe dealuri zorii. si ceru-ntreg te-asteaptă de două mii de ani.
De-ai sti ce neagră noapte si ce adânc fierbinte va fi… când suferinta nu va cunoaste graba… Vei plânge totdeauna si-ti vei aduce-aminte că am murit pe cruce, în locul tău, Baraba!
Scrisa de:Costache Ioanid
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
“Vedeti mâinile si picioarele Mele, ca eu însumi sunt, pipăiti-Mă si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, cum mă vedeti pe Mine având… Si asa se cădea să patimească Hristos si să învieze din morti a treia zi”. (Luca 24, 39-46)
Cu aceaste cuvinte i-a întâmpinat Mântuitorul pe ucenicii săi, care, desi au fost martori directi ai multor minuni savarsite de Iisus, nu le venea sa creada ochilor ceea ce vedeau. Erau martorii celei mai mari minuni pe care Mantuitorul a facut-o asupra persoanei sale.
Jertfa Mantuitorului de pe crucea Golgotei ar fi fost zadarnica, daca Invierea nu s’ar fi produs. Intre Cruce si Inviere exista o unitate ontologica. Ambele stau la baza procesului de mantuire a neamului omenesc cazut sub robia pacatului adamic. Crucea conduce spre Inviere, iar la Inviere nu se putea ajunge decat prin Cruce.
In Adam toti eram sortiti pacatului si deci mortii, dar in noul Adam, toti devenim curatiti de acest pacat, impacati cu Dumnezeu si deci candidati la mantuirea universala. Cerul este din nou deschis prin jertfa sangeroasa adusa pe altarul crucii. (Vezi 1 Cor. 15,22,47; Ioan 3,16).
Ziua Invierii Domnului este praznicul cel mai sfant al intregii crestinatati, “sabatoarea sarbatorilor si praznicul praznicelor, care intrece in stralucire pe celelalte sarbatori, asa cum intrece soarele stralucirea stelelor”. (Sf. Gregorie Teologul), este “ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim într’însa”. (Psalm 117,24).
Invierea stă la baza credintei noastre, este totodata chezasia mantuirii noastre. Dupa cum Apostolii au crezut si experimentat realitatea actului soteriologic petrecut a treia zi dupa rastignire, asa si noi experimentam actul invierii dupa aproape doua mii de ani. Sfantul Apostol Pavel subliniaza importanta acestui act pentru intreaga Biserica cand spune: “Si daca Hristos n’a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta noastra… pentru ca daca n’a inviat Hristos... voi sunteti inca in pacatele voastre”. (Citit Epistola 1 catre Corinteni, cap. 15).
Fara minunea Invierii, taina Intruparii nu ar fi fost decat o legenda, iar taina vietii sale pamantesti o simpla povestire. Invierea a trasformat nu numai Apostolii ci intreaga omenire, renascandu-ne la o noua viata, dandu-ne noi perspective.
Invierea e dovada cea mai graitoare ca si noi vom invia din morti, la Judecata finala: “Eu sunt invierea si viata, cel ce crede in Mine, va fi viu, chiar daca va muri”. (1 cor. 6,14; Ioan 5,25-29).
Dupa Legea Vechiului testament, oamenii sacrificau animale pentru ca Dumnezeu, cautand la sangele jertfei lor, sa le ierte pacatele; Mesia cel intrupat din Fecioara Maria, “la plinirea vremii”, se aduce pe sine insusi, fiind in acelasi timp Arhiereu si jertfa, dand dovada cea mai graitoare a iubirii lui Dumnezeu spre om: “Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac”.
Cu bratele Sale intinse pe lemnul insangerat al crucii, Iisus a imbratisat intreaga omenire; sangele Sau cel scump a spalat pacatul, omorand pe cel potrivinic. Adam si Eva au fost scosi la lumina din imparatia celui “viclean”.
Daca inainte de Inviere, Sfintii Apostoli au fost dominati de teama si s’au ascuns, dupa Inviere si aratarile lui Iisus, ei se schimaba fiind convinsi ca Iisus este Mesia, “Domnul pacii si al pamantului”.
Din relatarile evanghelistilor retinem urmatoarele:
Invierea s’a petrecut Duminica dimineata, la trei zile de la rastignire, fiind insotita de evenimente deosebite, cutremure si aparitia îngerilor la mormant.
Dupa Inviere, Mantuitorul s’a aratat ucenicilor vreme de patruzeci de zile, vorbind cu ei, mancand cu ei si dandu-le ultimile instructiuni inainte de Inaltarea la cer.
Iisus se arata prima data Mariei Magdalena (Ioan 20,1) care, venind la mormant, gaseste piatra de la intrare rasturnata si mormantul gol. Speriata, se intoarce spre a-l instiinta pe Petru si pe cceitlalti, dar revenita la mormant, doi îngeri ce strajuiau mormantul îi fac cunoscuta Invierea.
In cele din urma i se arata si Domnul Iisus.
Se arata si femeilor mironosite (Matei 27,5-10; Luca 24,1-11), care veneau sa unga trupul lui Iisus cu mirodenii. Ingerul le spune si lor ca Mariei Magdalena:
“Nu vă înspăimântati. Cautati pe Iisus din Nazaret, care a fost răstignit: a înviat, nu este aici. (Marcu 1,6-7).
La scurt timp li se arata si Iisus, Caruia femeileI se închină. In aceeasi zi, Iisus se arata lui Luca si Cleopa in drum spre Emaus (Luca 24,13-35), care-l recunosc pe Iisus numai cand frange painea la cina. Spre seara Domnul se arata si Apostolilor, exclusiv Toma, cand sufland peste ei le-a incredintat darurile Sfantului Duh.
Apostolul Toma, care si inainte a mai cerut dovezi fiind si cel mai greu de convins, dorea sa se convinga personal de acest act minunat al Invierii. La opt zile de la Pasti, Mantuitorul s’a aratat lui Toma si celorlalti ucenici, incredintandu-l pe Toma, care, la pipairea urmelor cuielor si a coastei împunsă de lancă, strigă: “Domnul meu si Dumnezeul meu”. (Matei16,16).
Indoiala lui Toma serveste credintei noastre cei de astazi, caci de mult au incercat ateii sa infirme realitatea istorica a lui Iisus, realitate care este acceptata peste tot.
Iisus nu s’a aratat munai la persoanele din jurul Lui, dar s’a aratat si la multimi mari de persoane, cum se marturiseste la 1 Cor. 15,6: “ In urma s’a aratat deodata la peste cinci sute de frati, dintre care cei mai multi traiesc pana astazi, iar unii au si adormit”.
Iisus a trebuit sa se arate cat mai multor persoane spre a-i convinge asupra divinitatii Sale si a Invierii, cu toate implicatiile ei soteriologice pe plan uman.
Orice indoiala dispare la citirea acestor pasage neotestamentare, caci in vremea scrierii acestor versete, unii martori oculari se mai aflau in viata.
Invierea Domnului constituie un eveniment istoric, cu adanci rezonante in sufletele noastre, ramanand piatra unghiulara, pe care s’a zidit nu numai Biserica lui Hristos dar si intreaga teologie crestina.
Precum Iisus a postit la inceputul activitatii Sale mesianice, vreme de patruzeci de zile, asa si noi ne-am straduit sa ne curatim de pacate, sa ne iertam unii altora greselile, sa ne iubium pana si vrajmasii, astfel, ca in ziua Invierii sa ne dezmortim din moartea pacatelor noastre si sa ne sculam odata cu noul Adam spre viata cea noua.
Invierea nu devine sfarsitul lucrarii pamantesti a lui Iisus, ci este inceputul.
La Rusalii, Sfantul Duh este trimis de catre Dumnzeu Tatal, spre a desavarsi aceasta opera divin-umana, care se continua pana in ziua de astazi.
Sa ne apropiem de Iisus, astazi, precum femeile mironosite odinioara, si sa-L marturisim din adancul firii noastre. Sa mergem la biserica lui Hristos, Duminica de Duminica, care este o reactualizare si celebrare a slăvitei Invieri. Hristos se rastigneste si învie pentru noi in fiecare Duminica, pentru ca noi sa ne apropiem de El tot mai mult.
Să cântăm cu totii:
“Hristos a înviat din morti, Cu moartea pe moarte călcând, Si celor din morminte viata dăruindu-le”
Fie ca lumina Invierii să străluceasca în inimile noastre etern, iar harurile Duhului Sfant să ne fie călăuza cea mai de pret.
de Pr. George GAGE LIBERTATEA, New York Director: Nicolae Nită Anul VI, Nr. 56, Aprilie1987
Frate Dolion. Am citit si răscitit articolul de mai sus. Un articol care a vrut sa transmită tocmai din New York, romanilor de pretutindeni mesajul învieri. Un Profesor (George GAGE) si un director ( Nicolae Nită), doi oameni culți si școliți in America, dar care in tot articolul lor, nu se pot întâlni cuvintele: iertarea păcatelor , căința sau pocăința, duh sfânt sau vaită veșnica , fără de care toată viata si jertfa Lui Iisus Hristos nu are nici o valoare. Domnul Nostru Iisus Hristos, este Cuvântul Sfânt al Lui Dumnezeu, trimis de EL Tatăl, către noi ca sa ne ierte păcatele noastre, prin moartea Sa, numai dacă ne căim sau cum se obișnuiește in România, ne pocăim si numai atunci vom primi Duhul Sfânt si vom avea parte de viața veșnica in Împărăția Cerului. In schimb, ca sa nu uitam, noi cititori, ca domniile lor sunt profesori in America, folosesc cu placere si din abundenta cuvinte ca: soteriologic si soteriologie, de care habar nu are niciun roman din cei 25 de milioane, care am mai rămas in România, dar nici din cei care sunt prin strainatațuri. Cum altfel ar putea cineva sa realizeze, cultura si cunoștințele gramatical-religioase a domniilor lor.
Ma gândeam sa scriu si eu un articol, despre învierea Domnului, dar nu ma puteam împacă cu gândul, ca va trebuie sa scriu jos de tot:
Dimitris Babanaras, muncitor necalificat. In prezent pensionar.
Dar oricum, dacă eu as fi scris un articol despre inviere, as fi inclus aceste cuvinte cheie, care lipsesc cu desăvârșire din articolul profilor de mai sus.
Sa avem cu toti un PASTE adevarat si o INVIERE in sufletele noastre. AMIN.
alex andrei
Numarul mesajelor : 252 Varsta : 77 Localizare : colţisorul meu Data de inscriere : 01/12/2011
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 15 Apr 2012, 08:23
va doresc tuturor roadele Invierii Domnului.
_____________________ dacă într-o zi va trebui să aleg între moarte şi ignoranţă..., ei bine: voi supravieţui! alex andrei
fulga
Numarul mesajelor : 266 Varsta : 65 Localizare : Rm.Valcea Data de inscriere : 28/03/2012
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 15 Apr 2012, 09:34
Eu sunt INVIEREA si VIATA! Cine crede in Mine,chiar daca-ar fi murit, va trai. FITI BINECUVANTATI,CU OCAZIA SARBATORII DE PASTE!"
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 15 Apr 2012, 11:43
Dia, asa cum ai observat, conteaza ce scrii in articol, nu cine semneaza... daca simti ca ai putea transmite ceva folositor oamenilor, nu mai sta pe ganduri si scrie! Succes!
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 15 Apr 2012, 14:29
fulga a scris:
Eu sunt INVIEREA si VIATA! Cine crede in Mine,chiar daca-ar fi murit, va trai.
alex andrei a scris:
va doresc tuturor roadele Invierii Domnului.
Da, asta e partea cea mai importantă din moartea si învierea Domnului: roadele!
Multumim tuturor pentru urări! Dumnezeu să vă umple viata de binecuvântări.
dolion a scris:
Hristos a inviat!
Adevărat, a înviat!
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Ciprian
Numarul mesajelor : 1574 Data de inscriere : 17/12/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 15 Apr 2012, 23:46
Christos a-nviat!
Matei 28:20 a scris:
... Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin
Apocalipsa a scris:
Rev 1:8 „Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.
Eu sînt Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, şi iată că sînt viu în vecii vecilor.
Rev 22:12 Iată, Eu vin curînd; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Rev 22:17 Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!” Şi cine aude, să zică: „Vino!”
Maranatha!
_____________________ "We must follow the argument wherever it leads" Plato "We need to know four things: what there is, what to do about what there is, that there is a difference between knowing what there is, and knowing what to do about what there is and what that difference is." Jordan B. Peterson "The vigorous, the healthy, and the happy survive and multiply" Rev. Charles Darwin "Elvis is alive" Yo Why me , Lord? Who Am I
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Mar 17 Apr 2012, 16:06
Raspuns halucinant la intrebarea: "Ati tinut post?"
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Diaporevomenos
Numarul mesajelor : 1815 Varsta : 77 Localizare : Patria lui Homer si a lui Dionisie Areopagitul Data de inscriere : 05/10/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Mier 18 Apr 2012, 03:32
dolion a scris:
Raspuns halucinant la intrebarea: "Ati tinut post?"
Asta e rezultatul cand cineva se sclifoseste aiurea in tramvai!
Asta ca sa nu scriu ceva mai nasol.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Mier 18 Apr 2012, 07:30
La cina cea de Paste, in camera de sus, inconjurat de-apostoli, S-a asezat Iisus. Se revarsa din sfesnic o galbena lumina pe azimile calde, pe mielul… fara vina… Era placut prilejul. Si toate pregatite. Dar vai, uitase gazda o sluga a trimite, un rob sau o copila, ca, dup-a vremii lege, cureaua de pe glezne pe rand sa le-o dezlege, sa le aline talpa de colbul de pe drum. Si-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum, se intrebau in cuget: Cum vom sedea la ruga? Sau cine isi va pune stergarul cel de sluga? O, iata-i cum se-ncrunta, privind cu tulburare cand vasele cu apa, cand praful pe picioare. Si Duhul ii intreaba, in fiecare zboara: -N-ai vrea sa-ti pui tu, Petre, stergarul asta seara? -Chiar eu?…Nu sade bine. Eu doar sunt mai batran. -Dar tu? Tu cel mai tanar? – Eu stau langa Stapan… -Dar tu? intreaba Duhul acuma pe Andrei. -Chiar eu?…Sunt cel din urma la Domnul dintre ei? -Dar tu ce tii doar punga? – Eu am facut de-ajuns. Am cumparat merinde si mielul l-am strapuns… -Tu, Toma, nu vrei oare sa fii tu cel ce spala? -Sunt trist. Se lupta-n mine o umbra de-ndoiala… -Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…? Si-n fiecare cuget raspunsul a fost Nu. Atunci, lasandu-Si braul si haina-ntr-un ungher, S-a ridicat Stapanul Cel coborat din cer si-nfasurand stergarul, S-a aplecat usor sa-si spele ucenicii ca rob al tuturor. De-atunci pe apa vremii, atatia ani s-au dus. Si-acum – a cata oara? -Se-aseaza iar Iisus sa-ntrebe, tot prin Duhul, pe cei ce-L inconjoara: -N-ai vrea sa-ti pui tu, Gheorghe, stergarul asta seara?… Tu, sora Marioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?… Frumos va fi odata acolo sus in Rai! Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curma. Nu vrei, in lumea asta, sa fii tu cel din urma? E bun un vas de cinste, dar trebuie si-un ciob! Nu vrei sa fii tu, frate, al fratilor tai rob? Sunt rani neingrijite, sunt mucuri ce se sting, batiste-n care lacrimi, in taina se preling, sunt vaduve bolnave, batrani fara putere, sunt oameni singuratici, lipsiti de mangaiere, sunt prunci ramasi acasa, cu-o mama in spital, bolnavi care asteapta un salvator semnal. Se cere osteneala si jertfa uneori. Si nopti de priveghere si iarasi munca-n zori. Nu manuind Cuvantul, cand harul nu ti-e dat, cat matura si acul si rufa de spalat, cat cratita, toporul si roata la fantana, ciocanu-n tabla casei si-n gard la vreo batrana. Sa stai de veghe noaptea la cate-un capatai, sa-ntorci cu greu bolnavul, sa rabzi si sa mangai; sa-l scoti apoi la soare si sa-i alini amarul. …Nu vrei cu Mine, frate, sa-ti infasori stergarul? -Chiar eu?…Nu sade bine. Eu doar sunt mai batran… -Chiar eu? Eu nu am vreme. Eu am facut de-ajuns. -Chiar eu? – Chiar eu? Acelasi si-acelasi trist raspuns. Si-atunci lasand sa-I cada cununa Lui si haina, iubirii fara margini traindu-i iarasi taina, incet – a cata oara? – Se-apleaca iar Iisus si, plin de-atatea ganduri, stergarul iar Si-a pus. Si-asa cum o mladita se-ndoaie langa trunchi, Stapanul omenirii Se-apleaca in genunchi. La jugul fara slava Iisus din nou se-njuga. El, Imparatul Vietii, din nou e rob si sluga. Veniti, leprosi ai lumii, murdari de-a ei tarana! Iisus va spala iarasi cu propria Sa mana! Veniti, voi ce-n pacate nadejdea vi se frange! Iisus va spala astazi cu propriul Sau sange!… Voi, frati, goniti mandria, visarile si somnul! Luati cu drag stergarul, alaturea de Domnul! Si nu uitati: pe cale, orice lucrare-i buna; dar cine ia stergarul, acela ia cununa!
Costache Ioanid
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Mier 18 Apr 2012, 07:31
La Paşti (George Topârceanu)
Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înrosite.
Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stati gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ati fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund si fraise Lânga pasca cu orez. Si schimbindu-si brusc alura, Toate-au început cu gura: - Pân'la urmă tot nu scap! - Ne găteste de paradă. - Ne ciocneste cap în cap Si ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rusine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la closcă, As fi scos un pui albastru... - Si eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Asa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un cozonac!...
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Joi 14 Mar 2013, 01:38
La ortodocsi, de fapt la românii din România, când pică Pastele? Aici este în ultima zi din Martie. Îl avem în acelasi timp ori e diferit ca de obicei?
Mamă! Încă un pic si numai miros de cozonac o să fie în Popas!
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Vizitator Vizitator
Subiect: Re: Invierea Domnului Joi 14 Mar 2013, 10:45
Emil Condor a scris:
La ortodocsi, de fapt la românii din România, când pică Pastele? Aici este în ultima zi din Martie. Îl avem în acelasi timp ori e diferit ca de obicei?
Mamă! Încă un pic si numai miros de cozonac o să fie în Popas!
Anul asta Pastele e toocmai pe 5 mai. Deci mai ai de asteptat pana la cozonacei. Deocamdata, post. De luni.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Joi 14 Mar 2013, 19:51
18 martie - 04 mai 2013 - Mai sunt cateva zile pana la intrarea in Postul Sfintelor Pasti. Sa nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l daruieste Biserica spre a pune capat "celor vechi" si a intra intru "cele noi". Indiferent cat de grele sunt conditiile in care traim si cat de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sa ne opreasca din a lua in serios Postului Sfintelor Pasti. Duminica, 17 martie, exista randuiala de a se cere iertare. Este cunoscuta sub denumirea de "Duminica Iertarii". Asadar, prima incercare de a iesi biruitori din lupta cu pacatul este iertarea, reintoarcerea la iubire. Este dureros ca aceasta slujba unica lipseste din multe biserici. Faptul ca e intalnita mai mult in manastiri, denota despartirea noastra de duhul Bisericii. Aceste randuieli sunt trepte spre a deschide inima catre "o alta lume". Din cauza pacatului, omul a pierdut puterea de a pasi in mod natural catre Dumnezeu. Si prin aceste randuieli, Biserica ne poarta incet catre unirea cu Dumnezeu...
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Vin 15 Mar 2013, 06:51
Mihaela a scris:
Emil Condor a scris:
La ortodocsi, de fapt la românii din România, când pică Pastele? Aici este în ultima zi din Martie. Îl avem în acelasi timp ori e diferit ca de obicei?
Mamă! Încă un pic si numai miros de cozonac o să fie în Popas!
Anul asta Pastele e toocmai pe 5 mai. Deci mai ai de asteptat pana la cozonacei. Deocamdata, post. De luni.
North America sărbătoreste Pastele în ultima zi din Martie, odată cu Vaticanul. În anii trecuti, familia mea pregătea Pastele nord american iar cuscrii pe cel românesc si le sărbătoream pe amândouă. Anul ăsta voi elimina ambele ocazii. Am decis de anul trecut că în 2013 nu voi sărbători nimic, dar stiu că o să fiu implicat prin ceilalti din familie. Când ei fac tot felul de pregătiri nu pot să mă extrag cu desăvârsire actiunilor lor. Apoi de la serviciu voi avea liber, nepoatele mă vor vizita... cozonacii vor mirosi frumos si vor ispiti... O să mă „sacrific” si eu un pic, nu?
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 31 Mar 2013, 16:14
Mihaela a scris:
Emil Condor a scris:
Încă un pic si numai miros de cozonac o să fie în Popas!
Anul asta Pastele e toocmai pe 5 mai. Deci mai ai de asteptat pana la cozonacei. Deocamdata, post. De luni.
La noi postul (pe care niciodată nu l-am tinut) a luat sfârsit: azi e Ziua Pastelui nord american. Hristos a-nviat, popoare!
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Diaporevomenos
Numarul mesajelor : 1815 Varsta : 77 Localizare : Patria lui Homer si a lui Dionisie Areopagitul Data de inscriere : 05/10/2008
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 31 Mar 2013, 17:48
Inseamna ca la americani se serbatoreste precum la catolici. Ori eu stiam ca americani nu sunt catolici, precum nici ortodocsi. Numai ei stiu ce sunt.
Aici in Grecia tara orodocsilor se sarbatoreste pe 5 Mai.
Si aici in Grecia catolici azi sarbatoresc Pastele. Dar degeaba il sarbatoresc pentru ca mai ales la ei, nu are niciun efect Rastignirea si Invierea Mantuitorului. Ei tot morti sunt in pacatele lor. Dealtfel le-a zis-o si Apostolul Pavel:
1 Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,
2 în cari trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
3 Între ei eram şi noi toţi odinioară, cînd trăiam în poftele firii noastre pămînteşti, cînd făceam voile firii pămînteşti şi ale gîndurilor noastre, şi eram din fire copii ai mîniei, ca şi ceilalţi.
4 Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,
5 măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu invierea Lui Hristos.
Vizitator Vizitator
Subiect: Re: Invierea Domnului Dum 31 Mar 2013, 18:54
Emil Condor a scris:
Mihaela a scris:
Emil Condor a scris:
Încă un pic si numai miros de cozonac o să fie în Popas!
Anul asta Pastele e toocmai pe 5 mai. Deci mai ai de asteptat pana la cozonacei. Deocamdata, post. De luni.
La noi postul (pe care niciodată nu l-am tinut) a luat sfârsit: azi e Ziua Pastelui nord american. Hristos a-nviat, popoare! ...
Da, ei sunt catolici. Noi suntem in plin post. Mai avem mai bine de o luna pana la Pastele ortodox. Pe 5 mai, cum zice Dia.
dolion
Numarul mesajelor : 23191 Varsta : 73 Data de inscriere : 31/05/2009
Subiect: Re: Invierea Domnului Mar 23 Apr 2013, 12:32
Inima in marele post
„Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa.” /Pilde 4:23/
1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere şi de toată necurăţia. Ce e casa pentru gospodărie, este inima pentru om. Pentru acesta s-a zis: „Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima.”
2. Din inimă izvorăşte sânge, iar în sânge e sufletul. Precum e sufletul în inimă, aşa e în tot omul. Dacă apa în izvor este sărată, este sărată şi în râu; dacă e dulce în izvor, va fi dulce şi în râu. Cum e izvorul, aşa-i şi vărsarea râului.
3. Dacă şarpele te muşcă de deget, otrava lui n-ar lucra, dacă sângele n-ar duce-o la inimă. Când doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar ajuta dacă sângele nu l-ar duce la inimă. La inimă ajunge şi otrava şi leacul. Tot ce otrăveşte viaţa şi tot ce lecuieşte viaţa trebuie să ajungă la inimă şi să treacă prin inimă.
4. Acolo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este şi centrul sistemului circulator duhovnicesc. Inima trupească este organ al inimii duhovniceşti. Şi chiar dacă asta este realitatea, totuşi şi această realitate e o mare taină.
5. Cu adevărat de nepătruns este această taină pentru mintea noastră, pentru că mintea este mai mică decât inima, iar inima cuprinde mintea, nu mintea inima. Partea nu înţelege întregul şi nici cele mai de jos nu înţeleg cele înalte. Dumnezeu aşa a vrut şi aşa a rânduit. Fericit este cel ce mai puţin cercetează tainele fiinţei lui Dumnezeu şi mai mult ascultă de poruncile lui Dumnezeu şi mai mult simte iubirea lui Dumnezeu în inima lui!
6. Sufletul este înveşmântat în porfira sângelui; iar când veşmântul este aşa de simţitor, cu atât mai mult este ceea ce acoperă veşmântul! Precum un pai poate molipsi şi strica sângele, aşa şi un singur cuvânt, o singură privire, un singur gând poate molipsi şi strica sufletul.
7. De aceea, să asculţi de doctorul omenesc când te învaţă: Îngrijeşte-te de sângele tău! Dar cu atât mai mult, să asculţi de doctorul Dumnezeu, când îţi porunceşte: Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa. Păzeşte-ţi inima în inimă, miezul în coajă, flacăra în sânge, viaţa în veşmântul trupului. Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, fiul meu – zice Domnul.
8. Când şarpele muşcă mâna, mâna se leagă cu un garou, ca sângele otrăvit din mână să nu se ducă în inimă şi să strice izvorul sângelui. Când auzi un cuvânt rău, astupă-ţi auzul, ca otrava cuvântului să nu coboare până la inima ta şi să nu strice izvorul vieţii tale, fiul meu!
9. Când vine bogăţia, nu îţi lipi inima de ea, spune Înţelepciunea în Cartea Vieţii. Îngrădeşte-ţi inima de bogăţie cu un gard înalt până la ceruri, ca inima ta neîntinată şi curată să se păzească pentru Cel ce o caută zicând: Fiule, dă-mi inima ta!
10. Mai stă scris în Cartea Vieţii: Inima împăratului este în mâna lui Dumnezeu. Dacă împărăţeşti asupra patimilor atunci eşti un împărat adevărat. Atunci inima ta este în mâna lui Dumnezeu. Iar această mână conduce fără greşală inima ta şi o îndreaptă spre împărăţia luminii şi a vieţii veşnice.
11. Dacă în cea dintâi săptămână a Postului Mare ţi-ai întărit convingerea că inima ta este a Dumnezeului şi Tatălui tău; dacă te-ai hotărât cu tărie să i-o dai Lui, atunci în a doua săptămână învaţă să îţi păzeşti inima. Deprinde-te cu lupta vitejească pentru neîntinarea şi curăţia inimii tale, pentru a putea întoarce acest dar Celui ce ţi-a dăruit toate.
12. Luminează-ţi inima cu credinţa, întăreşte-o cu nădejdea, încălzeşte-o cu dragostea, cădeşte-o cu rugăciunea, curăţă-o cu lacrimile, hrăneşte-o cu Sângele Domnului şi o înalţă spre cer precum o candelă aprinsă. Numai aşa vei putea aştepta cu pace trecerea din această lume pământească în lumea cerească, fără cutremurul păcătosului sau mustrarea conştiinţei. De aceea, în această a doua săptămână a Postului Mare, înnoieşte des sfatul Tatălui: Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa.
(Din revista AXA ,traducere din limba sârbă de Ionuț și Sladjana Gurgu)
_____________________ Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.