- zaraza26 a scris:
- Ion a scris:
Am sa revin cu ceva "Povesti din vacanta".
Ion
Asteptam cu drag!
Plecarea si intoarcerea-peripetii-
(Sederea in Tara o lasam la urma)
Dupa doi ani si jumatate, de cand n-am mai fost pe-acasa,
am incercat sa aleg o calatorie cat mai confortabila,
Ca timp, si, de ce nu, cat mai economica.
Am ales perioada 13-28 martie.
Plecarea era convenabila, dar intoarcerea nu.
Am amanat decizia pentru a avea o intoarcere in timpul zilei
la New York. Asta ne-a costat 115$ de fiecare in plus.
Dar merita. Noaptea fiind mai greu pentru oricine ar fi venit sa ne ia
de la aeroport, iar taxiurile sunt scumpe. Mai ales, pentru cei care
nu locuiesc in oras.
Asa incat, pe o punere de vreme, cu ploaie si vant, furtuna in toata legea,
am ajuns sambata pe 13 martie la aeroport, cu 3 ore inainte de imbarcare.
Cu o ora inainte aflam, din intamplare, ca este anulat zborul din cauza
vremii. Primul pe care il intalnim si il intrebam ce e de facut a fost un mecanic de avioane.
Care ne-a spus ca e foarte bine ce au anulat zborurile.
Era un francez in aeroport de 3 zile. Incercase prin telefon, dar nu
a reusit sa-si rezerve bilete. Asta ne-a « incurajat » sa stam la coada.
Recuperam bagajele, stam la coada 6 ore in picioare sa ne reprogrameze.
Reusim sa plecam a doua zip e 14, tot seara. Atat de amabil a fost
agentul care ne-a reprogramat incat ne trecuse de tot supararea si
oboseala. Sunam, in miez de noapte niste prieteni sa ne recupereze
de la aeroport.
IntoarcereaAjungem luni, pe 15, acasa. Unde stam pana pe 28. Cand plecam
de acasa, pe la 1:30 noaptea, ca sa fim la aeroport cu trei ore inainte de imbarcare.
Pe 27 seara ne suna un nepot sa ne spuna ca British Airways(BA) sunt in greva.
Sunam la un numar, pe la 9 seara si ne spun ca zborul nostru,
de duminica dimineata este operational.
Dar sa sunam dupa 11 seara. N-am mai sunat.
Cand ajungem la aeroport zborul nostru era anulat.
Asteptam sa deschida la biroul BA. Ne intampina o fata dragu
ta, cum numai romancele noastre pot fi.
Se scuza pentru anularea zborului si incearca sa ne reprogrameze.
Vede insa pe computer ca aveam o programare veche la zborul de dupa masa,
pe care noi il refuzasem cu o luna in urma.
Lamurim incurcatura si ne reprogrameaza, culmea, dupa amiaza,
la zborul pe care il refuzasem.
Am fost multumiti ca putem pleca.
In obligatia lor, daca amanarea e mai mare de 5 ore, era sa-ti asigure mancare, cartela telefonica, si eventual hotel.
La noi a fost o amanare de 10 ore.
Am acceptat sandvisurile, si cartela.
Si am plecat seara din Bucuresti.
Am vazut apoi o foaie pe care scria ce drepturi avem in caz de amanare
din cauza grevei. Aveam dreptul la despagubiri de pana la 600 de euro.
Ei aveau obligatia sa ne anunte cu cateva zile inainte de zbor.
Pentru ca de greva stiau déjà cu cel putin 7 zile inainte.
La NY am deranjat noaptea la unu acelasi prieten de ale carui servicii
nu ma voi achita niciodata. Nici cu banii pe care ni i-ar da ca despagubire.
Nu va mai spun ce control corporal am avut la Londra. Din cauza atentatelor
de la Moscova.
SedereaAsa cum va spuneam nu mai fusesem pe acasa de 2 ani si jumatate.
Trebuia sa fie ceva schimbari, nu ? Asa cum va spuneam si in
postarea "E bine si acas ".
In primul rand, transformarile biologice din cauza varstei ne-au surprins. Nu stiu daca si ei au fost surprinsi la fel in privinta noastra. Din politete, poate, n-au spus chiar exact cum ne-au vazut
dupa 2 ani si jum.
Sa lasam asta la o parte. Timpul isi pune pecetea pe fata fiecaruia.,
Orice am vrea sa facem.
Sosim la Bucuresti pe o vreme frumoasa.
In aeroport ne intampina un miros necunoscut in celelalte.
Am ghicit imediat de unde vine mirosul.
Erau locuri unde se putea fuma.
Vamesul sobru ne-a stampilat,
fara sa ne spuna nimic. Sau n-am auzit eu ?
Merg si la toaleta. Cu cativa metri inainte vine mirosul specific
De WC. Desi era curat, mirosul natural era greu de suportat.
Nu luam centura, si intram min Bucuresti. Ora de varf, in zi de lucru,
busoane in circulatie.
Oameni pe strada, la semafoare, la iesirea din magazine, fumau,
vorbeau mereu la telefon, cu voce tare, ca peste tot in lume.
Autostrada Bucuresti-Pitesti fara prea mari modificari, cu exceptia iesirii din ea la Pitesti,
unde am gresit drumul, luand-o catre Valcea.
Se mai intampla. Dar intoarcerea din drum a fost incredibila.
Nu tu semne, numai gropi, circulatie anapoda.
Pitesti-Craiova la fel ca acum 2-3 ani :
O linie alba te face atent sa nu cazi in sant !
In Craiova insa sunt déjà schimbari in bine.
In fata blocului s-a asfaltat, in sfarsit, parcarea.
De fapt nici nu mai puteau sa stea noile masini in mizeria aia de parcare, plina de gropi si baltoace.
Parca anume s-a facut. Toate masinile erau aproape noi: 2-3 ani vechime.
Marci mari, gabarit mare, dar si mai mici.
Toate fabricate in vest. Preturi peste 10-15 mii de euro.
Mai era o Dacie pripasita, de prin anii ‘80( ?), pe care o repara vecinul de la patru. Nu mai avea inchizatori, i-a reparat electromotorul, dar mergea. Ca o baba scalciata :sontac-sontac !
L-am intrebat unde e teiul de sub balconul noastru.
Si mi-a zis, cu vadita rautate, ca aia de la primarie l-au taiat.
Nu ma las si il intreb si pe bunicul copilului care a tinut de tei
cand l-am plantat. Acesta imi furnizeaza date exacte :
Au pus tevi noi de canalizare.
Ii taiasera si lui niste trandafiri. Si niste brazi.
Dar Darius, nepotul lui, acum e mare, 1 si 84, si e in Anglia.
Mare manager. Stie engleza la perfectie, zise cu mandrie bunicul.
Multi sunt plecati in Vest. Si copiii colonelului, iesit la
pensie la 50 de ani, in ’90, sunt in Franta.
Are un caine frumos. Ne-am pozat cu el.
Dar si cu ceilalti maidanezi. La inceput am crezut ca au disparut.
Da’ de unde ! Alergau in voie si in haita in tot orasul.
Singura deosebire ca aveau un « cercel » in ureche.
Cu toata sterilizarea lor, sunt din ce in ce mai multi.
Cum sa-si taie craca de sub picioare cei de la ecarisaj ?
Daca ii sterilizeaza cum trebuie, raman, nu-i asa, fara slujba.
La fel si cu hotii, cu spagarii.
L-au inchis pe primarul Craiovei si pe senatorul Voicu.
Ca sa-i mai sperie. Dar nu cred eu ca se vor indrepta asa
de usor si de repede lucrurile.
E de apreciat totusi ca au inceput sa bage frica in ei.
Mai usor insa ca sunt bolnavi. Saracii ! Ce repede fac rost de
certificate medicale. Oare, or fi dat spaga sa le obtina ?
Fratele meu, cel mare, e la tara.
Imi spunea ca nu mai cultiva pamantul. Ca iese in pierdere si cu oasele rupte.
Asa ca ia 50 de euro de pogon sau hectar( ?) si nu-l mai cultiva. E si in varsta,
si nu mai poate.
Asa ca ne vine de la « comunitate » de toate.
Si paine in pungi de plastic,in supermarketurile, care par ca nu mai inceteaza sa apara.
Of, Doamne ! Ma gandesc la "Gustul painii noastre ".
Asta de acum se intinde precum cauciucul.
Si, totusi, am gasit paine mai buna ca aici.
Poate pentru a confirma zicala : "fie painea cat de rea.... "
M-am uitat, asa, pentru cateva minute si la TV.
Esca a mai imbatranit, dar tot decolteu are.
Aici nu stiu de ce n-au. N-au ca n-au sau n-au voie ?
Am vazut si cateva sperante ale muzicii populare.
Cantau frumos, aveau voce, dar nu zambeau.
Se miscau ca robotii, fara sa comunice cu telespectatorul.
Dar, am dat si peste unul, mai in varsta, nene.
Nu stiu cum il chema.
Zicea asa :
"Da-i, Doamne, si omului,
Ce i-ai dat si codrului."
Iar Benone rapundea :
"Codrului i-ai dat carare,
Mie mi-ai dat suparare."
De la taicu stiam cantecul :
"Codrului i-ai dat verdeata
Si omului tinereata..."
Astia doi m-au uns pe suflet.
Am fost la doctori. Sa ne cautam de sanatate.
Foarte buni doctori, foarte bine inzestrati cu aparatura moderna.
Foarte bine pregatiti profesional si cu pasiune.
Pentru noi ieftin, pentru cei de acasa scump.
Dar nu aveai loc de ei. Trebuia sa te programezi.
Asta este o enigma pentru noi cei care venim de afara :
Toata lumea se vaieta de bani, dar nu ai loc la doctori,
strazile sunt blocate de circulatie, desi benzina este
scumpa, parcarile sunt pline de masini de lux, vilele apar
ca ciupercile, lumea e imbracata numai cu "marca ".
In supermarketuri sunt cozi la case si parcarile arhipline.
Asta o spun fara rautate. Ma bucur sa vad lumea frumos imbracata,
in masini de lux, in case frumoase, frumos mobilate.
Acestea sunt semne ale bunei stari.
Sa mai insel eu ?
Am vazut numai partea care straluceste ?
Am fost la Taetrul National din Craiova. Nu la spectacol.
Desi am fost invitat. Pentru ca n-am avut timp.
Am intalnit crticul literar al Teatrului National.
Un om de o cultura deosebita.
Scriitor, poet, si jurnalist.
M-am bucurat sa vad ca la noi exista oameni de mare valoare
intelectuala. Despre aceasta mare personalitate nu pot sa scriu
eu. Nu am nici pregatirea si nici cultura necesara.
Un popor, spunea un profesor universitar, traieste prin multime,
dar respira prin elite. Eu fac parte din multime.
Ma bucur ca pot respira prin elite.
Am fost sa vizitez liceul unde am absolvit cu 51 de ani in urma,
Si de unde am iesit la pensie.
Un nou director, cu ganduri noi, pentru o generatie
de tineri care vor trai alte vremuri.
La care noi vom fi martori.
Neputinciosi de a mai face ceva concret.
Dar de a zice, da. Vom zice tot timpul cate ceva.
Chiar daca vom ramane doar cu « zisul ».
Poate, poate va servi la ceva.
Asa cum incerc si eu acum sa va plictisesc cu
"povestile mele din vacanta" de 2 saptamani in Tara
unde am locuit candva si in care voi fi reveni mereu.
Love to you all !
Ion
Dum 24 Aug 2008, 20:37 Scris de Administrator
Calendar
.......
Treabă-i asta !? Să nu dai de beut n-ai mai trecut pe aici. 
!
.
