ION

Ion, acum că te-am prins "în direct":
primeste si de la mine un călduros La Multi Ani cu multă sănătate!

Multumesc, Emil!

abbilbal a scris:

Ion a scris:

Multumesc, Geta!
Sa traiasca fetita mamei!
Ion

Aici te-ai băgat pe ceteraş.

Emile muzica era pentru Ioana ,scuze:)

Ioane La multi ani cu drag!!!!

Ione, tu îţi laşi poeziile în stânga şi-n dreapta, numa-n casa ta ba.

Multumesc pentru critica, bade!
Problema e ca oriunde ar fi, tot n-au nicio valoare.
Am sa tin cont totusi de "sfat". Ca sa nu zic "ordin".
Unde e ordin, cu placere, nu?

Glumesc, bade Liviu. Ca sa ne mai treaca de suparare.

Ion a scris:

Multumesc pentru critica, bade!
Problema e ca oriunde ar fi, tot n-au nicio valoare.
Am sa tin cont totusi de "sfat". Ca sa nu zic "ordin".
Unde e ordin, cu placere, nu?

Glumesc, bade Liviu. Ca sa ne mai treaca de suparare.

Au valoarea pe care le-o dai tu, pe care le-o oranduieste Dumnezeu. N-ai de unde sa stii valoarea lor, cum au schimbat ziua unui om care altfel... N-ai de unde sa stii!

Daca pornim de la expresia ca nimic nu e facut pentru nimic, poate ca ar fi ceva de ele.
Dar jos de tot. Unde nu e chiar asa de rau. Pentru ca ii ai pe altii deasupra, care te acopera.
Pana te face chiar invizibil, daca e nevoie.
Ca doar pentru asta ii tii deasupra, nu?

Multumesc pentru raspuns, zaraza26.
Si ai dreptate cand zici ca au valoarea pe care le-o dai tu.
Altfel nu le-ai face publice, nu?

Pentru asta insa trebuie sa ai o doza de curaj, sa-ti asumi un risc.
Riscul din zicala:
"Mai bine taci sa pari prost, decat sa vorbesti si sa risipesti
orice indoiala."

Aici, in zicala, e o contradictie: Cum poate sa taca un prost?
Daca cineva reuseste sa taca, atunci cu siguranta ca nu e prost.

Uite ca eu n-am reusit.... sa tac.

Si, ca sa pun capac, iata ce am scris poetului, scriitorului si publicistului,
directorul Revistei Conexiuni Magazin (editie electronica acum),

in care i-am citit fabul „Cioara si licuriciul”:

Cioara şi licuriciul

de Laurentiu Orasanu

« In noapte nu te vezi cand zbori,
Ii zise licuriciul unei ciori.
Lucesti, in noapte raspandesti splendori,
Dar cine te mai vede maine-n zori? »

Iata raspunsul meu:

Rasarind din iarba, raspandind splendori,
Licuricii noptii vor dispare-n zori.
Croncanind in stol, zburand printre nori,
Ciorile pe cer, parca-ti dau fiori.

Licuricii ziua ar putea sclipi?
Dara cioara, noaptea, s-ar putea zari?
Sa pui intrebari, e-n firea oricui.
Dar, fiecare lucru e cu rostul lui.

Morala e simpla, si-o vede oricine :

Lauda de sine nu miroase-a bine!

In cuvinte-alese, pline de-nteles,
Cred ca asta-i tema, dezvoltata-n vers,
De D-l Orasanu in Magazine Conex(!?)

Si, pentru va fi, asa cum ne spunea in mesaj, « early » la pensie, i-am dedicat cateva versuri .
Iata-le :


D-lui Laurentiu ORASANU

In versuri Tu te vezi cand scrii,
Fie ca e noapte, fie ca e zi.
Noaptea la lumina unui lampion,
Ziua la umbra deasa a unui pom,

Cantand in ritm si rime imperechind,
Privind in noapte licurici lucind,
Sau stoluri de ciori ziua croncanind.

In versuri Tu « te vezi » cand scrii,
Fie ca e noapte, fie ca e zi.
La pensie-ti dorim sa fii
Vizibil/activ si in viata, ca si in poezii.

Ion


INVATA si INCEARCA

Invata sa privesti in departare zarea,
Invata ca sub valuri e linistita marea,
Invata de la pasari necontenit sa zbori,
Invata de la pomi directia spre nori!

Incearca sa-ntelegi ce este nemurirea,
Invata de la flori : lumina si iubirea.
Invata cum sa urci si sa cobori pe valuri,
Invata de la viata cand te lovesti de maluri!

Invata de la creanga cum se apleaca-n vant,
Incearca sa fii bun cat esti pe-acest pamant!
Invata ca distanta pe oameni nu-i desparte,
Incearca sa te-apropii, mereu, atunci cand esti departe.

Incearca sa afli de ce nu vezi padurea,
Cand ochiul o patrunde zadarnic cu privirea?
Incearca chiar sa ierti si ce nu poti uita,
Incearca sa iubesti si ce nu poti schimba!

Invata ce-i Credinta in Dumnezeu cel Sfant,
Viata, ce El ne-a dat-o, e cel mai scump Cuvant!

Love to you all!
Ion

Ion a scris:

INVATA si INCEARCA

Invata sa privesti in departare zarea,
Invata ca sub valuri e linistita marea,
Invata de la pasari necontenit sa zbori,
Invata de la pomi directia spre nori!

Incearca sa-ntelegi ce este nemurirea,
Invata de la flori : lumina si iubirea.
Invata cum sa urci si sa cobori pe valuri,
Invata de la viata cand te lovesti de maluri!

Invata de la creanga cum se apleaca-n vant,
Incearca sa fii bun cat esti pe-acest pamant!
Invata ca distanta pe oameni nu-i desparte,
Incearca sa te-apropii, mereu, atunci cand esti departe.

Incearca sa afli de ce nu vezi padurea,
Cand ochiul o patrunde zadarnic cu privirea?
Incearca chiar sa ierti si ce nu poti uita,
Incearca sa iubesti si ce nu poti schimba!

Invata ce-i Credinta in Dumnezeu cel Sfant,
Viata, ce El ne-a dat-o, e cel mai scump Cuvant!

Love to you all!
Ion

Esti o persoana deosebita!

Uite ce am scris si eu si as vrea sa ramana pe ici, pe colo.

Porneste optimist si nu uita ca viata
Mai mult te va-mbia de vei avea succes
De-abia un inceput sa-ti para dimineata,
De aur, drumul pe care l-ai ales!

Multumesc, zaraza26!
Pentru cuvintele frumoase, pe care ma jenez sa le primesc.. Nu din falsa modestie.

Frumoasa replica ta in versuri.

Dar drumul nu-l alegem noi
Nici din dorinta, nici din nevoi.
Acela-n care credem ne-a prezis
Sa fii, sa faci ce-n frunte iti sta scris.

O zi buna!
Ion

Ion a scris:

Multumesc, zaraza26!
Pentru cuvintele frumoase, pe care ma jenez sa le primesc.. Nu din falsa modestie.

Frumoasa replica ta in versuri.

Dar drumul nu-l alegem noi
Nici din dorinta, nici din nevoi.
Acela-n care credem ne-a prezis
Sa fii, sa faci ce-n frunte iti sta scris.

O zi buna!
Ion

Acela, sigur, ne-a prezis,
Dar eu, ce-am scris,
A fost mai inainte
De a lua la el aminte!

Aveam nevoie de un titlu pentru o fotografie de iarna. Iarna lui Alecsandri... soarele rotund si palid... la rasaritu-ti mandru se-nclina-al meu apus... si am dat peste poezia "Unor critici", al lui Alecsandri, ale carei versuri le cam uitasem:
Cele doua versuri ingrosate cred ca iti vor spune ceva... Aici te anunt ca fac cu ochiul... internetul imi joaca feste si nu stiu daca o sa apara "chipul" care face cu ochiul.

Unor critici
de Vasile Alecsandri

Voi, ce catati defecte in scrierile mele
Si intonati fanfare cand constatati in ele
Greseli, imagini slabe, cuvinte ce va par
Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar,
Voi, care va dati truda de-a sterge de pe lume
Tot lucrul de o viata intreaga s-al meu nume,
De ce atata ravna s-atatea opintiri
Ca sa aflati in mine a voastre insusiri?
Poetul care canta natura-n inflorire,
Simtirea omeneasca, a Patriei marire,
Chiar slab sa-i fie glasul, e demn de-a fi hulit
Cand altul vine-n urma-i cu glas mai nimerit?
Si oare se cuvine, si oare-i cu dreptate
De a schimba in crime a sale mici pacate?...
O! critici buni de fasa, poeti in sapte luni,
Vulturul nu se misca de-un tipat de lastuni.
Oricare pasarica isi are ciripirea,
Ce-n treacat pe-asta lume incanta auzirea,
Naltand un imn la ceruri prin alte imnuri mii
S-adaugand o nota l-a lumii armonii.
Am scris eu multe versuri si poate chiar prea multe,
Dar n-am cerut la nime cu drag sa le asculte,
Nici mi-a trecut prin minte trufas ca sa pasesc
In fruntea tuturora ce-ntruna versuiesc.


E unul care canta mai dulce decat mine?
Cu-atat mai bine tarii, si lui cu-atat mai bine.
Apuce inainte s-ajunga cat de sus.
La rasaritu-i falnic se-nchina-al meu apus.
Iar voi, care asupra-mi sageti tocite trageti,
Cantati, daca se poate, fiti buni si nu mai rageti!

Oricare pasarica isi are ciripirea,
Ce-n treacat pe-asta lume incanta auzirea,

Da, stiam poezia, imi amintesc fragmente din ea.

Inteleg aluzia din versuri ingrosate,
E inima din piept ce-n fiecare bate...

Multumesc zaraza26 pentru subtilitate...

O zi buna!
Ion

A propos de versurile:
"Soarele rotund si palid, se prevede printre nori,
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori."

Acesta este un contra-exemplu de metafora. Cum nu trebuie sa fie o metafora.

Aici termenul de comparat, soarele rotund si palid, este mai usor de imaginat decat termenul cu care se compara, un vis din tinerete.
Pentru ca, nu-i asa, soarele il vezi aproape zilnic, ocazional printre nori, pe cand un vis din tinerete..., eheeee... nenica, mai greu.
Asa ne-a invatat profesorul de romana, la liceu, cand faceam analiza stilistica si literara
a unei poezii. Si cate n-am invatat atunci....

O zi buna!
Ion

離子 - Ion în chineză.

Ion a scris:

"Soarele rotund si palid, se prevede printre nori,
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori."

Acesta este un contra-exemplu de metafora. Cum nu trebuie sa fie o metafora.

Aici termenul de comparat, soarele rotund si palid, este mai usor de imaginat decat termenul cu care se compara, un vis din tinerete.
Pentru ca, nu-i asa, soarele il vezi aproape zilnic, ocazional printre nori, pe cand un vis din tinerete..., eheeee... nenica, mai greu.
Asa ne-a invatat profesorul de romana, la liceu, cand faceam analiza stilistica si literara
a unei poezii. Si cate n-am invatat atunci....

O zi buna!
Ion

E discutabil: soarele rotund si palid (~vis de tinerete) care se prevede printre nori (~anii trecatori) nu-l vezi neaparat aproape zilnic, dupa cum sunt multi care isi traiesc visul din tinerete aproape zilnic ... (sic! )

O zi buna!
Cristina

Eu nu te contrazic(sic!) Cristina. Ce e usor pentru unii poate sa nu fie pentru altii.

Analiza unei opere literare dpv. stilistic nu se poate compara sau suprapune in intregime
cu realitatea.
Exemplul respectiv era considerat tipic in sensul pe care l-am enuntat.
Iar noi, ca elevi, tineri ce eram, sau copii, nu puteam sa realizam prin propria persoana ce e mai usor de imaginat. De aceea nici nu puteam contrazice profesorul.

In orice caz, problema respectiva ramane ca atare.
Daca nu se tine cont de ea, avem de a face cu poezii greu de inteles pentru varstele
carora li se adreseaza.

Suntem la pagina 13?!....

O zi buna!
Ion

Ion a scris:

Suntem la pagina 13?!....

O zi buna!
Ion

Nu pentru multa vreme!

Ion a scris:

Daca nu se tine cont de ea, avem de a face cu poezii greu de inteles pentru varstele
carora li se adreseaza.

Aha ... Siiii, cam care sunt acele...virste?!

Daca nu se tine cont de ea
Adica de ce? Ca nu mai tin minte.
Nu mai stiu in ce context am facut afirmatia respectiva.
De aceea incerc un raspuns, ignorand contextul.

Inteligenta, talentul pot transgresesa varsta.

Sunt poezii insa pe care le scriu poetii pentru copii, de exemplu.
Normal ca aceste poezii trebuie sa tina cont de varsta respectiva.
Si nu de exceptii.

Cele care nu se adreseaza copiilor, in mod expres, se adreseaza celeilalte varste.
Cea adulta.
Aci nu cred ca trebuie sa mai facem delimitari, decat de natura pregatirii, a puterii de intelegere a fiecaruia/fiecareia, de preferinte, etc.
(Auto)Delimitare pe care o face, mai degraba, cititorul decat poetul.

Sunt aproape convins ca n-am raspuns la intrebare.
Probabil, chineza e de vina.

O zi buna!
離子

Ion a scris:

...nu cred ca trebuie sa mai facem delimitari, decat de natura pregatirii, a puterii de intelegere a fiecaruia/fiecareia, de preferinte, etc.
(Auto)Delimitare pe care o face, mai degraba, cititorul decat poetul.

Adevărat că poetul nu are limite în redare si întelegere deplină a redării proprii.
Din exterior, cel mai aproape de întelegerea unui poet poate fi... tot un poet.

Am lucrat 2 ani ca profesor in Franta. Cu acea ocazie am participat
la o reuniune, cu parinti si profesori.
Eu, in calitate de invitat si profesor, am luat cuvantul pentru a spune si eu ceva despre
"Comunicarea intre generatii".
Atunci mi-au venit in minte niste versuri ale lui Minulescu.
Psihologul a tinut sa spuna cam asa: "Am venit sa va invatam noi pe Dvs.,
si, iata, ca ,acum, invatam si noi de la Dvs."
Referindu-se, bineinteles, la
interventia mea.

Iata versurile ( poezia de fapt):

"Copilu rade:
Iubirea si intelepciunea mea e jocul.
Tanarul canta:
Jocul si intelepciunea mea e iubirea.
Batranul tace:
Jocul si iubirea mea e intelepciunea."(I. Minulescu)

Iata cum am interpretat-o eu, cu ceva ani mai tarziu:

IUBIRE, JOC si-NTELEPCIUNE


Iubirea este, zice poetul, un joc al tineretii.
De el mi-aduc si-acum aminte, in pragul batranetii,
Cand intelpciunea e jocul si iubirea mintii.

Jocul este iubire si intelepciune de copil
Cu el copilaria mea s-a scurs tiptil, tiptil,
Batranul intelept din mine si-acum se joaca si iubeste- dar subtil.

“Copilul rade, Tanarul canta, Batranul tace”.
Cu intelepciunea sa Batranul ne invata, si ne face
Pe noi toti sa ne jucam, sa ne iubim si sa traim in pace.

De la Minulescu noi stim ce-nseamna iubire, joc si-ntelepciune.
Privirea o indrept acum spre el. In semn de iubire si rtespect ii fac o plecaciune.

Ion

Cred că ai vrut să scrii Lucian Blaga.
Poezia se numeşte "Trei feţe" şi a fost publicată în 1919 în volumul "Pemele luminii".

Însă astea-s detalii tehnice; comentariul tău mi-a plăcut mult!
Cam asta este esenţa poeziei!

Ion a scris:

Iata versurile ( poezia de fapt):

"Copilu rade:
Iubirea si intelepciunea mea e jocul.
Tanarul canta:
Jocul si intelepciunea mea e iubirea.
Batranul tace:
Jocul si iubirea mea e intelepciunea."(I. Minulescu)

Iata cum am interpretat-o eu, cu ceva ani mai tarziu:

IUBIRE, JOC si-NTELEPCIUNE


Iubirea este, zice poetul, un joc al tineretii.
De el mi-aduc si-acum aminte, in pragul batranetii,
Cand intelpciunea e jocul si iubirea mintii.

Jocul este iubire si intelepciune de copil
Cu el copilaria mea s-a scurs tiptil, tiptil,
Batranul intelept din mine si-acum se joaca si iubeste- dar subtil.

“Copilul rade, Tanarul canta, Batranul tace”.
Cu intelepciunea sa Batranul ne invata, si ne face
Pe noi toti sa ne jucam, sa ne iubim si sa traim in pace.

Multumesc frumos pentru raspuns, Ion .

ps: 感谢美丽

Anahoret a scris:

Cred că ai vrut să scrii Lucian Blaga.
Poezia se numeşte "Trei feţe" şi a fost publicată în 1919 în volumul "Pemele luminii".

Însă astea-s detalii tehnice; comentariul tău mi-a plăcut mult!
Cam asta este esenţa poeziei!

Multumesc pentru raspuns, Anahoret!
Ma pui in incurcatura cu autorul.
Poezia respectiva a fost pusa pe o invitatie la
banchetul de absolvire a doua clase.
Una de a XII-a si alta de a VIII-a, in ani diferiti.
Daca memoria nu ma insala, eu zic ca e
Minulescu. Nu ma pot verifica pentru ca sunt departe
de casa.
Se pare, din felul in care sustii afirmatia, ca ai dreptate.
O dubla verificare nu strica, totusi.
Asta pentru linistea mea.
Eroarea fiind prea mare.
Multumesc!
Ion

Da. Am verificat. Ai dreptate, Anahoret!
E greseala mea.
Memoria e de genul feminin. De aceea se zice ca inseala.

Multumesc inca odata pentru corectare.
O zi buna!
Ion

Principalul este că ai reţinut poezia şi ai desprins esenţa. Restul sunt detalii tehnice!
Pe cuvânt de onoare că asta este ceea ce cred. Nu este nici ironie, nici condescendenţă, nici altceva!

Respectul meu, stimate domn!