TOP editoriale... de orice culoare, temă şi tendinţe!

ACARIENI & POLITICIENI
Am citit de curând, pe internet, un articol despre alergii. Acarienii sunt nişte fiinţe mici, nişte gângănii, din familia păianjenului, invizibile cu ochiul liber, care trăiesc şi proliferează, în special, în perne, saltele, covoare, mochete, mobile tapisate, perdele, în general, în toate locuinţele în care se strânge praful. Acarienii, se spune în continuarea articolului, sunt nişte alergeni, la fel de periculoşi pentru sănătatea omului ca şi politicienii.

De aceea, atunci când revii din concediu, să zicem, şi casa a fost închisă, e bine ca, înainte de a respira aerul “stătut” din casă, să deschizi larg ferestrele, pentru a aerisi camerele şi a scăpa de acarienii care s-au dezvoltat şi s-au ascuns peste tot în perioada respectivă. Lumina soarelui şi aerul, plus aspirarea şi ştergerea prafului şi scuturarea covoarelor, hainelor etc., toate acestea ar fi suficiente pentru a scăpa de musafirii nepoftiţi, care v-au “invadat” şi “păzit” casa pe perioada absenţei.

În opinia mea, politicienii sunt tot nişte fiinţe, dar “majuscule”, deci remarcabile, mai bine zis vizibile cu ochiul liber, mai ales o dată la patru ani, atunci când au tot interesul să iasă la lumina zilei, să fie văzuţi, ascultaţi, aplaudaţi şi, de ce nu, re, re, …realeşi. Între timp, unii preferă să acţioneze mai mult noaptea pentru a se îmbogăţi fără să fie văzuţi de lumina soarelui, care i-ar deranja, nu-i aşa, la vedere. Şi, pentru că, spre deosebire de acarieni, politicienii sunt fiinţe raţionale, ei îşi pun averile câştigate în condiţii grele pe numele nevestelor pe care le-au cunoscut din întâmplare şi care, nici măcar, nu le sunt rude.

Despre memorie şi unele simţuri ale acarienilor nu am citit nimic până acum, dar despre politicieni da. Un studiu german, de exemplu, a scos în evidenţă faptul că unii câini de rasă pot "învăţa" până la 200 de cuvinte. Un ziarist îşi permite o mică răutate, remarcând faptul că parlamentarii ar şti mai puţine. Eu cred că un politician de “clasă” ar trebui să ştie cel puţin 200 de cuvinte noi cu care ar putea să-i convingă sau să-i manipuleze pe aceia cărora li se adresează.

Îmi aduc aminte cum, pe vremuri, un comunist de frunte, prezentându-şi “Darea de seamă”, în al cărei preambul avea un citat mare din clasicii marxişti, după ce l-a citit cu greutate, a spus “închei cititul”, continuând, totuşi, preţ de două ore, să-şi prezinte raportul. Un altul, mai mare în funcţie, ne-a citit un material, în sala mare a Liceului CFR, din Craiova, despre “Neproliferarea armelor atomice”, corectând cuvântul “neproliferare “, din proprie iniţiativă, cu un altul, crezând că secretara l-ar fi bătut greşit. Şi uite aşa ne-a bătut şi el la cap pe noi cu „neprofilarea” armelor atomice, pe o căldură toropitoare, într-o zi de august. Aceştia erau politicienii de altădată, numiţi “activişti”, proveniţi din anumite clase sociale cu care se mândreau şi de care profitau la avansarea în funcţie, dar şi mulţi dintre ei erau fără alte “clase”, pe care, din lipsă de timp, nu le frecventaseră.

Acum, politicienii noştri sunt proveniţi din anumite pături, pe care şi le schimbă, o dată cu penetrarea în lumea politică, cu nişte “pufuri” moi şi dulci ca puterea la care n-ar mai renunţa niciodată. De îndată ajunşi acolo, “sus”, anumite simţuri o iau razna, funcţionând cam bizar: văd ce (cum) aud surzii sau aud ce (cum) văd orbii, atunci când nu e vorba de interesul lor.

Nu e de mirare că guvernele trec, problemele rămân, iar politicienii sunt ca nişte pietre grele pe care nici apele nu le mai pot spăla sau mişca din loc. Memoria slăbeşte şi ea treptat, unii uitând nu numai de unde au venit, dar şi cum îi cheamă, ceea ce nu se întâmplă la câinii de rasă. Alţii nu mai ştiu nici să numere, atunci când e vorba de mandatele lor: 1, 1, 2, 2, 2, …, 2. Numai “gustul puterii” se ascute şi se dezvoltă pe zi ce trece, nu-i aşa?!

Mai sunt şi alte “simţuri”, despre care eu am bunul simţ de a nu scrie nimic aici. Iară aceia care vor să devină politicieni de rasă ar trebui, în plus, să inventeze cuvinte, ca de exemplu: “a antama”, care vine de la franţuzescul “entamer”, având mai multe înţelesuri, printre care şi “a diminua un to(r)t din care nu s-a luat încă nimic, folosind o parte”.

Unii politicieni, profitând şi de imprecizia dicţionarului, folosesc acea parte egală cu întregul, luând to(r)tul şi lăsând pentru ceilalţi restul, adică: to(r)t-ura. Sau creează expresii noi, cum ar fi: “Iarna nu-i ca vara” sau “Unii au întinat idealurile…” (evit ultima parte de teamă să nu le trezesc unora amintiri de neuitat) sau încă “Măi, animalule!”, cu replica ”Eşti exact ceea ce zici!”, adică: “Cine zice ăla e” sau “Ba tu eşti!”, dar mai puţin elevat spus, nu-i aşa?

Ignor din ce “limbi ascuţite” provin aceste expresii, precum şi în ce condiţii au fost create sau în ce context au fost rostite. Nu ştiu, de asemenea, dacă acestea vor intra în rândul maximelor celebre, pentru ca acei “politicieni” să fie consideraţi şi după ieşirea lor din scenă ca fiind, într-adevăr, de (o anumită) “rasă”.

Pentru a scăpa de acarieni am văzut că e suficient să deschizi larg ferestrele. Unii politicieni, mai curajoşi (?!), le-au deschis şi au sărit în gol, lăsând în urma lor multe urme de nedumerire.

În concluzie, sunt de părere că, o dată la patru ani, “acarienii politici” să fie scoşi fără milă din saltelele şi mochetele puterii, chiar şi cu “şuturi în fund”, dacă vrem şi ţinem la sănătatea noastră.

Însă cum ar fi să ne imaginăm lumea fără acarieni? Inimaginabil mai bine! Dar fără acarieni politici ? Fără cuvinte noi, fără expresii celebre, fără îmbogăţiţi peste noapte, fără corupţie, fără…
Inimaginabil mai bine sau mai rău? Dumneavoastră ce credeţi, stimaţi cititori?

ION C., Massapequa, New-York State
Publicat in Cuvantul Libertatii din 6 octombrie 2004

Asa este ion, bine le zici... si totusi, cum de au votat cei care cunosc democratia,
libertatea adevarata, cum de au votat asa in noiembrie trecut?
Cum de ne-au dar pacostea asta pe capul nostru?

Lacrimi amare vom plange, cu totii, pe toti ne-o ciuruii.

Nu ne va ramane decat

Ion a scris:

Va intreb pe toti, ma intreb pe mine, si te intreb Cristina, cum a putut fi acuzat Ceausescu de "subminarea economiei nationale", daca urmasii lui tot fura de 20 de ani si nu mai termina?

Daca te referi la simulacrul de proces din dec.89, precizez din start ca nu sunt de acord cu ce s-a-ntimplat atunci, si mai ales cum...Inclusiv cu executia (=razbunarea unora).

Ion a scris:

Am putea trage concluzia fireasca, fara sa exageram, ca el a lasat o Tara bogata, fara datorii externe, cu flota, cu sistem de irigatii, etc, etc....

Eh, aici discutia este CINE a beneficiat de bogatiile acestei tari: si atunci, ca si azi, beneficiarii principalelor bogatii au fost doar o mina de oameni. Diferenta majora este ca azi avem mai multa libertate (nu neaparat si responsabilitate, in aceeasi masura ) ... Iar libertatea (re)cistigata nu este putin lucru -totusi. Cit despre responsabilitate... este un exercitiu ce se (re)invata in timp .

Ion a scris:

Cand elitele intra in politica, dupa opinia mea, nu mai e nicio speranta.
Atunci devin, mai degraba, "elite politice". Ceea ce e cu totul altceva.

Probabil ca adevarul este undeva, pe la mijloc...

Ion a scris:

Lustrarea, purificarea, care în Roma antică avea loc din cinci în cinci ani (grecii o numeau catharsis), nu s-a petrecut la timp şi nu se va petrece în România.
Am scris peste tot, am publicat unde am putut, sustinand limitarea numarului mde mandate a tuturor alesilor la orice nivel. Inclusiv lui Basescu. Nimeni nu a imbratisat ideea.

De acord ca avem nevoie de o lege a lustratiei! Numai ca pentru asta e nevoie, nu doar de Basescu - sa o promoveze, ci si de majoritatea clasei politice si mai ales o majoritate parlamentara solida, care sa o si voteze.

Ion a scris:

In rest, nu ne ramane decat Speranta si Credinta.
Si sunt convins ca, impreuna, vom reusi.
Ion

Cristian Preda: Modernizarea PD-L presupune schimbarea garniturii de la virful partidului

Cristian Preda sustine, intr-un interviu acordat Revistei 22, ca modernizarea PD-L presupune si schimbarea garniturii de la virful partidului. Intrebat daca este vorba, printre altii, si de greii partidului, Blaga, Berceanu sau Videanu, eurodeparlamentarul a precizat ca acestia trebuie sa participe la dezbaterea despre modenizarea partidului. "Dacă nu vor intra în acest dialog, cred că vor pierde ocazia de a defini statutul real pe care îl au în acest partid". "Dacă pui în locul unui oligarh prăfuit unul ceva mai puţin ofilit, nu se va rezolva absolut nimic", sustine Cristian Preda.

Europarlamentarul crede ca "greii partidului ar trebui să participe la această dezbatere. Dacă nu vor intra în acest dialog, cred că vor pierde ocazia de a defini statutul real pe care îl au în acest partid.

"O modernizare a PD-L presupune si schimbarea garniturii de la virf. Dar, in primul rind, o dezbatere pe cel putin trei teme: relaţia cu societatea, structurarea organizaţională a partidului şi identitatea doctrinară. Dacă PD-L este capabil să-şi asume această dezbatere, are o şansă să se modernizeze. Dacă nu vrea să-şi asume această dezbatere, cred că are o problemă. Partidul si-a deschis porţile, anul trecut, unor oameni care veneau din alte zone decât cea a acestei oligarhii postcomuniste. Dacă va şti să utilizeze această experienţă, va avea o şansă să arate altfel decât acuma, putând răspunde acestor provocări ale modernizării aşezate şi sub semnul european", spune Preda in interviul acordat Revistei 22.

In caz contrat, spune Cristian Preda, "dacă pui în locul unui oligarh prăfuit unul ceva mai puţin ofilit, nu vei rezolva absolut nimic. Nu schimbi funcţionarea unui partid dacă singura problemă este trecerea în carantină a cuiva obosit din pricina acestei oligarhizări".

Cristian Preda atrage insa atentia ca lucrurile ar trebui privite mai degrabă din perspectiva unei construcţii, iar scopul dezbaterii nu este acela de a "distruge pe cineva".

"Eu văd lucrurile într-o perspectivă instituţională, o perspectivă a construcţiei unui partid modern. Dacă introducem, daca acredităm ideea unui război, s-ar putea să fie un război fără învingători", conchide Cristian Preda.

http://www.revista22.ro/cristian-preda-modernizarea-pd-l-presupune-schimbarea-garniturii-de-la-7410.html

Cristina a scris:

Cristian Preda: Modernizarea PD-L presupune schimbarea garniturii de la virful partidului

Si crezi ca vor face vreo schimbare? Pe cine, cu cine?
Pe Boc? e pim-ministru ... Cu Blaga? Am auzit ca Boureanu s-ar putea sa zboare.
Sau sa o ridice pe Udrea?

Schimbari radicale -de buna-voie- nu va face niciun partid, Aurora. Dar faptul ca exista oameni politici precum C.Preda sau S.Voinescu imi ofera speranta ca reformarea PDL se va face: greu, in timp, dar se va face .

Inteleg ca si PSD-ul incearca o reformare prin cadidatura lui Cristian Diaconescu la sefia sa .

Astept sa vad inclusiv PNL-ul ce face ...

Iti marturisesc ca inclusiv sustinerea mea politica va depinde -in mare masura- de modul cum inteleg partidele sa se reformeze.

aurora a scris:

Si crezi ca vor face vreo schimbare? Pe cine, cu cine?

Dar nu l-au schimbat pe Boc de patru ori până acum?

Când ne-am născut şi de ce? Istorie şi starea vremii
de Adrian CERCELESCU | 26 IANUARIE 2010

Politicienii ar vrea să schimbe ziua naţională, ocazie cu care mi-am adus aminte următoarele:

Mai ţineţi minte când au vrut fotbaliştii să schimbe imnul naţional?
Pentru că-i leşină, pentru că nu-i mobilizează suficient să-şi ia omoru' de la rezervele Olandei?
Au crezut că ce le cântă acolo e dedicaţie specială, vroiau şi ei o piesă mai lucrată.
Şi ştiţi cam ce le place lor pe parte muzicală:
"De la UEFA, pentru toţi băieţii în galben, urmează imnul României. Doamnelor şi domnilor, ridicaţi-vă pe mese!"
La un pas am fost să ne joace din buric reprezentativa pe acorduri de intonare,
să dea fanfara militară elveţiană în bâlbâială, de la sutele de euroi vârâte în trombon.

E, se pare că acum e rândul băieţilor din sportul cu gura să umble la simbolurile naţionale.
Prima propunere nici nu-i rea: să mutăm 1 Decembrie pe 24 Ianuarie,
adică să ne serbăm de Unirea Mică în loc de aia Mare - considerată până acum certificat de naştere.
S-au gândit aşa: îl iubesc ăştia pe Moş Roată? le cam place să bea dintr-o sorbire?
Atunci o să meargă pe "da" şi la referendum. Plus că facem şi un UDMR fericit.
Cred că s-au uitat niţel în istorie şi-au ajuns la concluzia că nici nu prea au din ce alege.
La 1600 am biruit dar ne-a trecut repede,
Ştefan&co sunt prea segmentaţi pe ţărişoarele lor române,
să dăm cu dacii şi romanii nu merge că băştinaşii au mâncat practic bătaie.
După care intrăm pe tărâmul epocii de piatră şi al paşnicilor oameni ai peşterilor - zero eroism.

Am fi rămaşi înţeleşi pe Unirea Mică, dacă n-ar fi intervenit amendamente de ordin meteo.
Adică: tot iarnă, domne? Pe ce geruri s-au trezit străbunii să facă istorie!

S-a propus10 mai, ştranduri deschise, merge o bere în cinstea lui '66 (Constituţia) şi '77 (independenţă).
Dar principele Carol se bate niţel cap în cap cu domnitorul Cuza, şi nu e frumos să-i judecăm noi acum,
după criterii de cald/rece. Mai bine zicem aşa.
Ziua naţională să fie în ultima duminică din iunie ("ultima" - tradiţie, "iunie" - frumos),
iar dacă plouă sau e posibil să bată vântul - prima din iulie ("prima" - năzuinţă de veacuri, "iulie" - ideal).
Imposibil să nu pice în ziua aia vreun Gelu, Menumorut, descălecat sau măcar onomastică de haiduc.
Dar să nu fie caniculă.
După care, dacă tot nu suntem în clar ce ne reprezintă mai bine, să schimbăm şi pasărea.
Nu vi se pare că şade cam de mult pe stemă?
După care steagul. Trei culori? Mult!"

Mirajul echităţii sociale

Prezidentialele au trecut.
Campania ar fi trebuit sa ia sfarsit, in conditiile in care presedintele a ramas la Cotroceni inca cinci ani,
iar Cabinetul resapat Boc a preluat, din nou, fraiele guvernarii, renuntand la umilinta interimatului.
Criza este departe de a-si fi spus ultimul cuvant, iar Romania avea nevoie macar acum,
in al doisprezecelea ceas, de solutii economice concrete.
Anul 2009 a fost unul pierdut, mai ales in plan economic.
Scandalurile din Coalitie s-au tinut unul dupa altul, cu consecintele pe care le simtim, fiecare dintre noi.
Acum, Boc si colegii sai au scapat de “balastul” social-democrat din actul guvernarii
si ar trebui sa se apuce de treaba. Sa renunte la discursuri demagogice,
la lupte imaginare cu privilegiatii sortii. Pensiile speciale au fost create tot de actuala clasa politica.
Tot in urma unei goane nebune dupa voturi.
Acum, liderii din Modrogan joaca, la randul lor, un teatru ieftin.
Stiu ca situatia economica este grava, nemultumirile sociale pe masura,
asa ca incearca sa incaiere o categorie sociala cu alta.
Cei cu salarii si pensii mari sunt minoritari, in timp ce marea masa a romanilor supravietuieste cu venituri de mizerie.
Strategia guvernantilor este simplista: reducerea pensiilor speciale va usura suferinta celorlalti.
Nu putini dintre noi ne-am declarat ofuscati, oripilati de pensia sau salariul vreunui vecin,
mult mai mare decat al nostru. Proverbul cu capra vecinului prinde, din pacate, si in Romania anului 2010.
In locul unor masuri economice concrete, alesii seamana discordie in randul romanilor.
Economiile la buget vor fi nesemnificative
cat timp nu putine sunt institutiile de stat in care primele si tichetele de vacanta se vor regasi si in 2010.
Agentiile, atat de dragi fiecarei Puteri, sunt tinute la pieptul iubitor si de actualii guvernanti,
care mimeaza disponibilizari si in acest sector.
Cei ce finanteaza campaniile electorale vor fi mentinuti in functiile banoase.
In rest, asistam la un circ ieftin, menit sa creeze iluzia echitatii sociale.
De altfel, si pe vremea raposatului, saracia era generalizata.
Ne iluzionam ca aveam bani pentru un amarat de concediu de odihna,
ca unii dintre noi aveau sansa de a-si cumpara, dupa o viata de munca, o Dacie.
Acum, dupa 20 de ani de democratie, romanii au tot dreptul sa intrebe si sa se intrebe
pana cand se vor regasi in randurile generatiilor de sacrificiu.
Nu este o solutie sa scadem veniturile mari, doar pentru a le apropia de cele de mizerie.
Solutia trebuie sa fie recredibilizarea institutiilor si insanatosirea urgenta a economiei.
Prin masuri economice pliate pe realitatea unei crize necrutatoare.
In lipsa acestora, nu vom face altceva decat sa ne mintim in continuare. Politicul pe noi, iar noi intre noi. Cui foloseste?

Demn de analizat: http://www.revistamagazin.ro/content/view/7627/8/

oare Rromanistanul unde se incadreaza ? Plutocratie sau cleptocratie ??? interesant de stiut ca in alta parte nu vad sa se incadreze in momentul aista..

50,33% Băsescu, 99% Salam
de Radu Tudor 25/02/2010

De o deosebită importanţă teoretică şi practică a fost discursul preşedintelui României, Traian Băsescu,
la recenta întâlnire cu reprezentanţii unei minorităţi naţionale semnificative, alta decât cea maghiară.
În expozeul şefului statului s-a reliefat faptul că noi, românii - ţărani muncitori, intelectuali şi alte
categorii - suntem în totalitate adepţii unor manifestări culturale ţigăneşti.

Această tradiţie a poporului român poate fi oricând verificată prin deschiderea şi bucuria
ce cuprind cartiere întregi de români neaoşi atunci când ţiganii fac o nuntă, un botez, o aniversare.
Boxele sunt la maxim, tobele fac să tremure şi piftia din frigider, ritmul este ţinut, de voie de nevoie,
de toţi locuitorii, între 1 şi 90 de ani. Ca un semn al entuziasmului general la auzul manelelor
date la maxim, nu de puţine ori, reprezentanţii forţelor de ordine publică se alătură şi ei, cu sirene,
girofaruri şi amenzi fără număr acestui tablou al convieţurii paşnice din ţara noastră.

Au fost trasate noi sarcini, bazate pe experienţa de-o viaţă a genialului conducător.
Astfel, cei 99% din românii care ascultă manele o pot face în continuare.
Atât în jeep-urile de neam prost, cât şi în cluburile în care au fost legalizate de mult atât drogurile uşoare,
cât şi cele grele. Nu este lipsit de importanţă faptul că prinţesa moştenitoare Elena
poate depune chiar ea mărturie, ca unul din cetăţenii oneşti ai acestei ţări
care aparţine acestei majorităţi de 99%.

Cu siguranţă, acest procent nu ne poate mulţumi.
El trebuie sporit prin efortul întregului popor. Să facem totul, chiar mai mult!
Este de neacceptat că mai există printre noi semeni care contribuie la acest ruşinos procent de 1%,
al celor care nu ascultă manele. Ascultaţi îndemnurile conducătorilor, oameni buni!
Ce fel de exemplu daţi voi societăţii, situându-vă într-o ruşinoasă minoritate?!

Armonia întregului popor e sabotată în mod premeditat de cei care ascultă
Verdi, Mozart, Billie Holiday, Sade sau Rainbow. E revoltător, e ruşinos!
Vă pretindeţi intelectuali, dar nu sunteţi decât nişte manelişti.
Care nu recunoaşteţi, ca noi toţi, că vă place manelele, că mai le ascultaţi pe furiş,
că ele vă încântă auzul urechii. Maria Tănase şi Ileana Sărăroiu sunt şi ele din patrimoniul de manele,
dar sunt greşit încadrate de nişte aşa-zişi specialişti ai folclorului.

Pentru a exemplifica genialitatea tezelor din februarie ale iubitului conducător,
iată câteva "monstre" de versuri maneliste. Ele reprezintă creaţia întregului popor, a clasei sale muncitoare.
Pentru o evaluare exhaustivă a domeniului extrem de vast şi valoros al manelelor,
am selectat câteva strofe extrem de relevante, ce demonstrează legătura strânsă
dintre preşedintele iubit de popor şi acest gen muzical de top.

Iată, spre exemplu, ce simplu, dar în acelaşi timp ce mişcător se pot reproduce artistic
cunoscuţii Florin Salam şi Roxana, Prinţesa Ardealului.

"Hai Băsescu la putere, scapă ţara de belele
Toţi duşmanii tăi acum, să te ştie de jupân
Rapatâm, rapatâm... (vocal, din gură)

Scapă ţara de lichele, de perverşi şi mafioţi,
Pune-i la respect pe toţi
Pârţâpa, pârţâpa... (vocal, din gură)"

Capacitatea de relaţionare, cu un electorat extrem de elevat,
ce aparţine unei comunităţi euroatlantice cu valori culturale recunoscute,
e subliniată şi de Nicolae Guţă, alături de aceeaşi Roxana.

"Am să beau după votare, 44 de pahare
Şi Băsescu, Doamne ajută, să ia 70%.

Bărbate, după votare, am să-ţi fac nişte grătare
Şi Băsescu, Doamne ajută, să ia şi 80%.

Şi-l vom pune preşedinte, că Băsescu nu se minte
Ascultaţi-mă pe mine, numa'şa vom trăi bine."

Argumentele irefutabile ar putea continua cu faimoşii cantautori
Florin Baboi, Copilu' de Aur, Rudy, Artistu' şi mulţi alţii.
Căutând pe internet numele preşedintelui nostru, alăturat genului muzical amintit,
am descoperit cu mândrie patriotică un adevăr al zilelor noastre:
99% din cei care l-au votat pe Băsescu sunt manelişti. Pârţâpa, pârţâpa, rapatâm!

Pun un link către un articol care mi-a plăcut foarte mult. Nu că aş ţine partea cuiva.
http://badeadan.blogspot.com/2010/03/mafiotul-catalin-voicu-infierat-de.html#comments

yzzy a scris:

Pun un link către un articol care mi-a plăcut foarte mult. Nu că aş ţine partea cuiva.
http://badeadan.blogspot.com/2010/03/mafiotul-catalin-voicu-infierat-de.html#comments

Iar comentariile sunt pe masura!
"Anonim spunea...
Ma bucur sa dau peste oameni neinfectati de presa otravita. Felicitari pentru gandirea ta !
Inca sunt scarbit de campania mizerabila a posturilor Vantu/Voiculescu, si de nerusinarea cu care inca dezinformeaza. Pacat ca sunt atati oameni creduli printre noi...
Mult succes in continuare !"
ps: imi place inclusiv indemnul "Postacii de profesie sunt rugati sa evite acest blog. Multumesc pentru vizita!"

Caracatiţa lui Cătălin Voicu

Niciun ziarist incomod pentru putere nu va fi surprins de dezvăluirile HotNews în cazul senatorului PSD Cătălin Voicu; dimpotrivă, se va simţi confirmat şi justificat de transcrierile care ilustrează ceea ce „o anumită parte a presei“ a intuit şi dezvăluit deja, şi anume complicitatea dintre magistraţii şi poliţiştii corupţi, politicieni şi oameni de afaceri – adică infrastructura mafiotă a regimului politic instituit în decembrie 1989 sub oblăduirea lui Ion Iliescu – căci senatorul Voicu nu este un borfaş oarecare, ci un nod al reţelei patronate politic de Ion Iliescu: fost locotenent de transmisiuni în armată, cum ne aminteşte România liberă, s-a aflat pe unul din taburile care au spart baricada de la Inter în 21/22 decembrie şi apoi a trecut, împreună cu şeful său, Ionel Marin (viitor director adjunct al SRI), de partea lui Ion Iliescu. Devine apoi aghiotant al procurorului general Gheorghe Robu, consilier la Cotroceni, general, colaborator al fostului şef al SPP Dumitru Iliescu - om de încredere al fostului şef de stat - şi senator PSD, aspirant la funcţia de ministru de Interne în cadrul „proiectului Johannis“.
Nu dăm sentinţe, dar trebuie să coroborăm conţinutul înregistrărilor DNA cu ceea ce ştim deja. Astfel, ne vom aminti că în 2001 Adrian Năstase condamna „arestările de vineri seara“ şi-l anihila, prin sinistrul Tănase Joiţa, pe procurorul Alexandru Lele, cel care îndrăznise să-l aresteze pe Adrian Tărău, important finanţator al PSD, bănuit de afaceri ilegale cu combustibili. Dosarul Tărău, rămas nesoluţionat, s-a soldat cu sinuciderea tânărului procuror Cristian Panait, după toate aparenţele în urma presiunii şefilor săi. Triada magistraţi corupţi-politicieni PSD-oameni de afaceri dubioşi era evidentă încă de atunci, când distinşi colegi de breaslă se extaziau în faţa capacităţii intelectuale a lui Adrian Năstase.
Este firesc aşadar ca senatorul interlopilor să lupte pentru refacerea „reţelei“ sale din poliţie şi justiţie, pentru a apăra în continuare clientela politică a PSD şi a se răzbuna pe duşmanii Oprea şi Onţanu. Iar despre „reţea“ am citit şi în faimoasele stenograme ale PSD. Din ea fac parte, spune domnul Voicu, şi Adrian Miclescu, fost adjunct al PNA, şi subordonaţii săi Vasile Drăghici şi Ioan Oţel, care „au lucrat dosarul Flota“ şi care ar fi fost reîncadraţi după ce domnul Voicu dădea afară „pe toată lumea de la DNA“ şi reuşea să unească DNA cu DIICOT. Faptele politice recente confirmă teoriile expuse de Cătălin Voicu: în 2007, Tudor Chiuariu pregătea se pare un proiect de lege în acest sens, iar parlamentarii PSD, PC, PNL şi UDMR, care atacau DNA din toate poziţiile, au votat un Cod de Procedură Penală (respins de Traian Băsescu) care interzicea înregistrările ambientale – adică exact cele datorită cărora avem astăzi transcrierile publicate de HotNews.
Pe de altă parte, cazul Voicu demonstrează totuşi şi că „reţeaua“ a fost parţial demontată de puterea instalată în 2004 şi reconfirmată în 2009, după intermezzo-ul 2007-2008. Monica Macovei şi Daniel Morar, cu echipele lor şi sprijiniţi de Traian Băsescu, au dat câteva lovituri din interior „caracatiţei“, sfidând majoritatea politicienilor. Înţelegem acum cât de uşor puteau fi refăcute tentaculele ei, dacă în 2008 o mână de pesedişti nu blocau numirea lui Cătălin Voicu la MAI şi dacă, un an mai târziu, românii din diaspora nu împiedicau victoria la prezidenţiale a pionului lui Vanghelie şi Voicu: Mircea Geoană, dragostea noastră. Din păcate, lovitura de graţie nu o pot da „caracatiţei“ decât judecătorii, cheia de boltă a „sistemului“. Or, ei reprezintă încă o redută pe care statul de drept nu a reuşit s-o cucerească.

http://www.revista22.ro/caracati355a-lui-c259t259lin-voicu-7843.html

Săracu' Voicu a brusc bolnăvior şi nimeni nu-l crede...

un asemenea specimen, nici cind spune adevarul, nu mai e crezut

Cristina a scris:

un asemenea specimen, nici cind spune adevarul, nu mai e crezut

Iar îl critici pe Băsescu?

mai nou, asa te cheama?

Cristina a scris:

mai nou, asa te cheama?

Da' ce? Tu mă critici?
Te dau în gât la Emil Condor să-ţi pună în avatar poza aia în culori pastelate...

delta a scris:

Cristina a scris:

mai nou, asa te cheama?

Da' ce? Tu mă critici?

doar n-oi vrea sa te laud cind te iei de cel mai bun presedinte al Romaniei post-decembriste?!

delta a scris:

Te dau în gât la Emil Condor să-ţi pună în avatar poza aia în culori pastelate...

hai s-o vad si p-asta !

Cristina a scris:

doar n-oi vrea sa te laud cind te iei de cel mai bun presedinte al Romaniei post-decembriste?!

Eh, oricum nu l-aş fi votat în 2000 dacă ar fi candidat încă o dată, după ce a făcut rahatu' bici şi după aia se smiorcăia că l-au învins serviciili...

delta a scris:

Cristina a scris:

doar n-oi vrea sa te laud cind te iei de cel mai bun presedinte al Romaniei post-decembriste?!

Eh, oricum nu l-aş fi votat în 2000 dacă ar fi candidat încă o dată, după ce a făcut rahatu' bici şi după aia se smiorcăia că l-au învins serviciili...

in schimb eu L-as vota (numele fie-i Laudat! aici urmeaza emoticonul cu plecaciunea ) si la al 3-lea mandat, daca s-ar repeta circul din dec.2009 si dac-ar mai putea candida, evident.

Cristina a scris:

in schimb eu L-as vota (numele fie-i Laudat! aici urmeaza emoticonul cu plecaciunea ) si la al 3-lea mandat, daca s-ar repeta circul din dec.2009 si dac-ar mai putea candida, evident.

Circ?
Aveam de făcut un studiu de impact la o carieră de granit a unuia din PDL aşa că n-am urmărit campania electorală...

A fost de tot hazul, te asigur ! Inclusiv pe forumuri !