Bogat sau sărac?

Nu stiu exact... dar te speli la izvor, mănânci natural, respiri natural, faci miscare - totul sună perfect. Normal că nu ar fi usor să trăiesti restul vietii asa dar... omul se acomodează usor (dacă vrea).

Oooo, şi cu câtă plăcere-mi aduc aminte de viaţa la ţară trăită în anii copilăriei şi adolescenţei. De noroaiele uliţelor ce nu cunoşteau haina asfatului, dar dădeau acea mireasmă plăcută după ploaie. De balega în care călcam din neatenţie, că mergeam cu capu-n nori uitându-mă după ciori. Şi cât îmi plăcea să pun lemne pe foc şi apoi să le ascult cum tozneau şi ce dibaci am ajuns în pregătirea surcelelor pentru aţăşat focul, şi cum foloseam fotoghinul la aprins focul, fotoghin ce era cumpărat de la bolta din sat apoi îl turnam cu economie pe cenuşa pusă pe o bucată de jurnal, peste care puneam aţâşălele cruciş şi curmezâş să le poată cuprinde flacăra fotoghinului aprins cu lemnuşul. Asta era iarna, pentru că vara focul se făcea în conie, cu coclejii rămaşi din jichii daţi animalelor pentru hrană, cocleji ce se aprindeau doar cu hârtie de jurnal. Şi cum era vară, io era cu nădraji scurţi şi cănd rupeam coclejii pe jenunche mai era câte un cocleag îndărătnic, mai îndărătnic decât mine, şi-mi pişca jenunchele de eram tăt vânătăi.
Şi când mă mai gândesc la coleşa cu lapte proaspăt ce o mâncam seara, după care urma păpara cu lapte covăsât făcut din lapte de oaie, mă apucă un dor nebun după viaţa la ţară trăită în anii copilăriei şi adolescenţei, înainte ca uliţele satului să fi cunoscut îmbrăcămintea asfaltului. Că atunci bătrânii ce erau pe vremea aia mai zâceau: "O hi vai de cochiii ăştia când n-or mai avea balegă să calce în ea". Şi câtă dreptate or avut şi noi nu i-am crezut, că doar tractoarele degeaba le mulgi că lapte nu dau. Eventual nişte ulei ars chierdut de la motor.

abbilbal a scris:

Frate călugăre, dacă-mi dai la alegere un blid de zamă de urzici sau salată cu păpară lângă ea şi o porţie de friprură cu garnituri extra, te las pe tine să mănânci friptura şi-ţi fac ciudă că mâncarea mea a fost mai bună.
Da-ţi mai fac şi o poftă de mă rogi insistent să te las să iei şi tu o lingură din zama mea.

De acord cu tine, Preacinstite! Asta când o mănânci primăvara, după ce o iarnă întreagă ai mâncat porcul în toate stările de agregare. Dar ia încearcă să mănânci vreo două-trei luni zeamă de urzici la felul unu şi mâncare de lobodă la felul doi. Or invers. Ai să vezi că nu mai sunt chiar atât de apetisante...

Viaţa la ţară (cel puţin la noi) nu este chiar atât de uşoară. Iar asta o spun din punctul de vedere al celui care mai are încă rude prin satele din Prahova. În afara faptului că lipsesc unele elemente de bază pentru un trai decent – cum ar fi apa curentă, canalizarea şi, uneori, asfaltul şi presa – lipsesc şi mijloacele de destindere de la sfârşit de săptămână. Şi mă refer la un cinematograf, la o bibliotecă etc. deoarece casele de cultură dacă nu au fost lăsate în paragină au fost transformate în cârciumi.

Apoi se pune problema locului de muncă şi a drumului până acolo, întrucât majoritatea sătenilor lucrează la... oraş. De ce? Pentru că cu agricultura, aşa cum se face la noi, mori de foame. Aşa că este bine să renunţaţi la viziunea asta pur sămănătoristă asupra satului românesc. Iar aici mă aliez cu Aurora.

Eu spun, într-adevăr, că doresc să mă retrag la casa părintească de la Plopeni, însă acolo nu este chiar la ţară. Am toate străzile asfaltate, am acces la televiziune prin cablu şi la Internet, am gaz metan, apă curentă şi canalizare. Ceea ce este cu totul altceva. Singurul lucru care mă apropie de "ţară" sunt cei 800 mp de teren pe care cultiv viţa de vie, câţiva pomi fructiferi şi, când am să mă mut acolo, câteva straturi cu legume. Şi, credeţi-mă, nu-i uşor să le ţii la linie!

In tinerete, dupa 1982, am umblat cu cortul, aveam un Trabant, aveam fetita de pe la 3 ani incolo. Mergeam de vineri pana duminica prin apropiere de Hunedoara, dar am fost si in concedii. Dupa 4 zile in Delta, cand am ajuns in TULCEA SI AM DORMIT LA HOTEL, SI AM FACUT BAIE, baie-baie in cada cu apa calda!!!!!!!!! (daca nu ar fi fost apa clda, nici nu ne cazam la hotelul ala, asta a fost prima intrebare!) Si am mancat la restaurant MANCARE gatita, nu usacturi sau ce puteam gati pe resou.

Nu ma atrage deloc viata la tara... voi acre vorbiti de viata idilica de la tara, cand erati copii si practic nu intretineati gospodaria, ci doar va jucati si mancati!
Si eu am rude la tara, si inca in conditiile maxime de confort, cu apa in casa, cu baie, cu centrale de incalzire a intregii case cu lemne, cu tv si internet, DAR!!! acolo munca nu se termina niciodata, nu poti sa te asezi la tv sau la internet decat eventual seara cand s-au culcat toate animalele, cand s-a terminat toata treaba... si cand esti rupt de oboseala!
Cu tot confortul... frigul e frig, ca pentru multe treburi trebuie sa tot iesi din casa, si incalta-te-descalta-te sa nu aduci noroiul in casa (ca doar nu asfaltezi toata curtea si gradina) si imbraca-te-dezbraca-te ca e frig afara, cald in casa... nu, categoric nu, sa traiesc zilniz la tara nu este viata pe care sa mi-o doresc acum la batranete! e frumos asa in vizita, in vacanta, cateva zile, sa fii musafir!

aurora a scris:

e frumos asa in vizita, in vacanta, cateva zile, sa fii musafir!

Corect! Eşti pe inima mea, Aurora!

abbilbal a scris:

Anahoret a scris:

Corect! După ce-am mâncat friptură, nu mă mai uit la zeama de urzici...

Frate călugăre, dacă-mi dai la alegere un blid de zamă de urzici sau salată cu păpară lângă ea şi o porţie de friprură cu garnituri extra, te las pe tine să mănânci friptura şi-ţi fac ciudă că mâncarea mea a fost mai bună.
Da-ţi mai fac şi o poftă de mă rogi insistent să te las să iei şi tu o lingură din zama mea.

La mancat cu pofta ma intrec si eu. Cateodata se uita fiica-mea la mine si zice: "E chiar asa de bun?" Si de cateva ori pe an as alege ciorba de urzici!

Bogat sau sarac?

Bogat e cel care poate iesi cu bine dintr-un necaz, care traieste bucuros ca poate vedea frumusetile din jur.

Anahoret a scris:

Aurora, nu uita că sunt oameni la noi în ţară (sate întregi, le-ai văzut la televizor) care trăiesc la fel ca acum 100 de ani: fără curent electric, fără apă la robinet, fără canalizare şi fără gaz metan. În ceea ce mă prveşte, dacă aş fi obligat, aş putea trăi. De fapt aş supravieţui, pentru că n-aş fi foarte fericit să-mi duc traiul în asemenea condiţii. Sper, din toată inima, să nu ajungem într-o astfel de situaţie.

De ce sa nu fii fericit? Mie nu-mi da mana sa nu fiu fericita. Nu pot trai fara sa ma bucur de ceva, oricat de putin ar fi. In loc de internet, ne-am strange la o sezatoare...

Citat :

Singurul lucru care mă apropie de "ţară" sunt cei 800 mp de teren pe care cultiv viţa de vie, câţiva pomi fructiferi şi, când am să mă mut acolo, câteva straturi cu legume. Şi, credeţi-mă, nu-i uşor să le ţii la linie!

Eu te cred, din proprie experienta!

Anahoret a scris:

abbilbal a scris:

Frate călugăre, dacă-mi dai la alegere un blid de zamă de urzici sau salată cu păpară lângă ea şi o porţie de friprură cu garnituri extra, te las pe tine să mănânci friptura şi-ţi fac ciudă că mâncarea mea a fost mai bună.
Da-ţi mai fac şi o poftă de mă rogi insistent să te las să iei şi tu o lingură din zama mea.

De acord cu tine, Preacinstite! Asta când o mănânci primăvara, după ce o iarnă întreagă ai mâncat porcul în toate stările de agregare. Dar ia încearcă să mănânci vreo două-trei luni zeamă de urzici la felul unu şi mâncare de lobodă la felul doi. Or invers. Ai să vezi că nu mai sunt chiar atât de apetisante...

Frate călugăre, io fiind ardelean, nu mor de foame cu chită (pâine) şi apă. Ori zama de salată mai are în ea şi ale bunătăţi pe lângă apă. Deci felul I = zamă cu păpară; felul II = păpară cu zamă; felul III (desertul) = pită goală şi zău că nu mor de foame trei luni, că în luna a IV-a nu mai am de unde lua salată.

Cea mai mare bogătie este Linistea si Pacea care sunt rezultat al sănătătii si dragostei.

Pentru mine, liniste si pace deplină poate fi doar ... în pădure.
Sunt născut si crescut în oras dar tot pădurea este marele magnet ce mă atrage necontenit.

Aici, ani în urmă am fost în Camp cu familia, timp de trei săptămâni. A fost splendid!
Nu ne-a lipsit nici apa caldă, nici focul, nici hrana sănătoasă, nici voia bună, nimic.
Oricând o facem din nou cu plăcere.
Intentionăm în anii ce vin să traversăm Canada de la Est la Vest timp de 5-6 săptămâni. Fără dormit la hotel! Astept nerăbdător momentul acela...

Emil Condor a scris:

Cea mai mare bogătie este Linistea si Pacea care sunt rezultat al sănătătii si dragostei.

Pentru mine, liniste si pace deplină poate fi doar ... în pădure.
Sunt născut si crescut în oras dar tot pădurea este marele magnet ce mă atrage necontenit.

Aici, ani în urmă am fost în Camp cu familia, timp de trei săptămâni. A fost splendid!
Nu ne-a lipsit nici apa caldă, nici focul, nici hrana sănătoasă, nici voia bună, nimic.
Oricând o facem din nou cu plăcere.
Intentionăm în anii ce vin să traversăm Canada de la Est la Vest timp de 5-6 săptămâni. Fără dormit la hotel! Astept nerăbdător momentul acela...

Probabil veti merge cu un fel de rulota si veti gasi pe drum niste popasuri pentru astfel de turisti, cu duşuri si bucate variate. Am mai citit despre asemenea calatorii in America. Sunt familii cu copii care au facut astfel drumuri foarte lungi.

Ei, la voi în Canada este viaţă semirustică Emile. Tu ai uitat demult ce este viaţa rustică desccrisă de Aurora sau Anahoret.
Că mie mi-a plăcut viaţa rustică din anii copilăriei, asta nu înseamnă că-mi plce şi acum, când câmpul este plin de bălării şi în Ardeal, nu doar în Câmpia Română sau Bărăgan, căci oamenii de la sate, în majoritate bătrâni, nu mai au cum să-şi întreţină ogoarele. Cineva a vrut şi a reuşit să-şi bată joc de agricultura română.
Fostele CAP-uri nu au trebuit bulversate, ogoarele nu au trebuit fărămiţate în puzderie de parcele, ci agricultura a trebuit restructurată pentru ca omul să primească plata cuvenită, nu doar ciulini.
Dar aşa, "investitorii străini" cumpără din greu pământ lăsat în părăsire, la preţuri de nimic. Asta s-a dorit şi la asta s-a ajuns. Acum pot fi mulţumiţi cei care s-au lăsat îmbrobodiţi şi au strigat "vrem pământul înapoi !" Acum îl au....

zaraza26 a scris:

Emil Condor a scris:

Intentionăm în anii ce vin să traversăm Canada de la Est la Vest timp de 5-6 săptămâni. Fără dormit la hotel! Astept nerăbdător momentul acela...

Probabil veti merge cu un fel de rulota si veti gasi pe drum niste popasuri pentru astfel de turisti, cu duşuri si bucate variate. Am mai citit despre asemenea calatorii in America. Sunt familii cu copii care au facut astfel drumuri foarte lungi.

Da, fata are o rulotă mare unde încăpem cu totii (adică 6 - 4 adulti si nepoatele). Cu toate astea, vreau si eu să-mi cumpăr una mică, la 2 persoane - pentru mai mult comfort.

Aici în North America este ceva obisnuit să se facă astfel de călătorii, ai dreptate.

Dusurile si alimentele - nu reprezintă o problemă!

abbilbal a scris:

Ei, la voi în Canada este viaţă semirustică Emile. Tu ai uitat demult ce este viaţa rustică desccrisă de Aurora sau Anahoret.
Că mie mi-a plăcut viaţa rustică din anii copilăriei, asta nu înseamnă că-mi plce şi acum, când câmpul este plin de bălării şi în Ardeal, nu doar în Câmpia Română sau Bărăgan, căci oamenii de la sate, în majoritate bătrâni, nu mai au cum să-şi întreţină ogoarele.

Mda! Aici, chiar si cele mai îndepărtate tinuturi, au apă si electricitate.
Nu cred că mai există case fără dush, cadă, televizor... E diferit.

GUNOIERII "CITESC" SARACIA IN RESTURILE MENAJERE DE DUPA CRACIUN

Sarbatorile de anul acesta sunt mai saracacioase decat cele de anul trecut. Se vede clar din cat si ce fel de gunoi s-a aruncat. “Am terminat treaba de doua ori mai repede decat in 2009”, spun lucratorii de la salubritate.

Am strabatut un cartier din zona bulevardului 1 Decembrie, insotind prima masina de gunoi care a trecut pe acolo dupa Craciun, crezand ca vom gasi maldare la ghene. Nu numai ca nu era nimic cazut pe jos, dar multe tomberoane nici macar nu erau umplute pana sus.

Ambalajele de jucarii sunt putine

“Anul trecut, in gunoi erau sticle goale de bauturi scumpe si cutii de ciocolata fina. Anul acesta, nu s-a mai baut whisky, ci bere ieftina. N-am mai gasit ambalaje de dulciuri, ci multe coji de cartofi si de ceapa. Chiar si cutiile in care au fost jucarii sunt foarte putine. Aici se vede cat de saraci sunt oamenii”, ne-a spus Constantin Iancu, 23 de ani, lucrator la firma de salubritate Rosal, din sectorul 3.,

Sursa: Libertatea - (Sorin Golea, Mihai Oprea)

Acceptarea... asta e bogatia ce te face sa nu regreti ca esti viu! Accepti totul cu zambetul pe buze si viata iti va fi senina, chiar de nu esti bogat... si daca esti bogat, e obligatoriu sa fii fericit?
Daca avem dragoste, familie, prieteni, sanatate, simtul umorului si gandire pozitiva, avem totul in viata!

Adevarata valoare a vietii nu trebuie masurata in bani... adevarata ei valoare e in felul in care o traiesti si cat de multumit esti de felul in care au trecut anii peste tine... simpla aparitie in viata mea a primului nepot m-a facut sa realizez ca trecerea mea prin viata nu a fost degeaba. Sentimentul acesta nu l-am avut la nasterea copiilor, ci numai acum cand s-a nascut cel ce m-a facut bunic... poate si pentru ca sunt mai aproape de sfarsitul vietii!

dolion a scris:

Daca avem dragoste, familie, prieteni, sanatate, simtul umorului si gandire pozitiva, avem totul in viata!

În esenţă, cam asta ar fi şi părerea mea... totuşi nu strică să ai şi ceva în pungă.
Principalul este să nu devii robul banului, pentru că atunci ţi s-a dus viaţa de râpă.
Cred că piedica în calea fericirii este invidia: de ce ăla are şi eu n-am? cum să fac să am mai mult ca vecinul? uite-al naibii ce maşină tare şi-a tras... Invidia te face să devii robul banului şi să nu preţuieşti cea ce ai.

dolion a scris:

Adevarata valoare a vietii nu trebuie masurata in bani... adevarata ei valoare e in felul in care o traiesti si cat de multumit esti de felul in care au trecut anii peste tine... simpla aparitie in viata mea a primului nepot m-a facut sa realizez ca trecerea mea prin viata nu a fost degeaba. Sentimentul  acesta nu l-am avut la nasterea copiilor, ci numai acum cand s-a nascut cel ce m-a facut bunic... poate si pentru ca sunt mai aproape de sfarsitul vietii!

Si eu cred la fel ca Anahoret, ca nu trebuie sa devii robul banului. In sensul ca nu trebuie sa te axezi doar pe a acumula bani si a deveni avar. In felul asta este posibil sa neglijezi alte aspecte ale vietii, privesti doar intr-o directie si nu vezi nimic in jur.

Insa eu nu sunt pentru minimizarea puterii banilor. Daca ai o familie pe care o iubesti si esti sarac, atunci devii neputincios si doar asisti la durerile si lipsurile lor. Nu cred ca asta te va face fericit.

Cred ca cel mai bine este sa ai atat cat iti trebuie, nici mult mai mult, dar nici mult mai putin. Trebuie sa poti trai totusi la un anumit nivel, sa-ti poti permite sa traiesti si nu doar sa supravietuiesti.

Singura diferenţă dintre un om bogat şi unul sărac este felul în care îşi folosesc timpul.

Robert T. Kiyosaki

Să ai milă pentru toţi, pentru bogaţi şi săraci în aceeaşi măsură. Fiecare om are suferinţa lui. Unii suferă prea mult, alţii prea puţin.

Buddha

Adesea, bogatii au necazuri mai mari decât săracii.
Cunosc cazuri de acest fel.

Sănătatea e cea mai valoroasă dintre bogătii - restul vine după...

565.000 de dolari acest ceas...