CAMERA DE WHISKY (I)

Spuneam, cu ceva timp înainte, că Bacovia are un loc special în sufletul meu şi că, în locşorul acela, stă în faţa lui Nichita, chiar dacă poetul Necuvintelor este un reprezentant de seamă al urbei mele. Bcovia s-a lipit pur şi simplu de sufletul meu la orele de română din clasa a X-a. Pare ciudat ca un poet impus prin programa şcolară să-ţi devină "prieten de suflet", dar chiar aşa a fost! Pentru că mă ientificam, la vârsta aceea, în versurile sale. Mă credeţi că, la vremea respectivă, ştiam întregul volum de poezii "Plumb" pe de rost? Şi acum m-aş putea bate cu mulţi în recitări din Bacovia. În recitări live, nu în copy şi paste de pe Google.

În legătură cu Bacovia am avut şi o mică dramă în liceu. Fac parte dintre persoanele care se exprimă mult mai lejer în scris decât verbal. De aceea, profesoara mea de română (Dumnezeu s-o ţină sănătoasă oriunde s-ar afla) credea că o copiez. Acum, cu mintea de astăzi, o înţeleg: cum Doamne-iartă-mă să faci o teză bună sau un extemporal apropiat de nota maximă dar, în oral, abia să îngămâi de un 6?! Concluzia logică: ăsta mă copiază, dar nu pot să-l prind!

Şi a venit trimestrul întâi din clasa a X-a, când l-am făcut pe Bacovia. Când Bacovia mi s-a lipit de suflet. Dumnezeu a vrut ca, la teză, să pic pe rândul unde s-a dat Bacovia. Am scris atunci vreo zece pagini (dar nu cantitatea este importantă) în care am făcut şi unele paralele între pictura (şi viaţa) lui Van Gogh şi între poezia (şi viaţa) lui Bacovia. Totul asezonat cu titluri de tablouri şi cu versuri. A fost ceva spontan, de parcă aş fi scris un eseu, nu o teză.

Şi a venit ziua când s-au adus tezele corectate. Profa avea obiceiul să le comenteze în calsă, ca să ştim, unii de la alţii, ce greşeli am făcut. Pe a mea a lăsat-o la urmă. Mi-a spus sec: "Este o teză excepţională, singura căreia i-aş da 10 din toată inima. Spune-mi de unde ai copiat!" Am încercat să-i explic că n-am copiat de nicăieri, că am scris ce mi-a venit în minte. "Da?! Atunci reprodu-mi ce ai scris în teză!" "Tovarăşa profesoară... nu pot să reproduc... nu mai ştiu exact ce am scris acolo..." "Hoţul neprins este negustor cinstit. Ar fi fost o teză Magna cum laudae, dar ţie nu-ţi pot da decât Magna cum fraudae. Stai jos!" Mi-a dat nota 9 iar, la teza din trimestrul al doilea, m-a pus în prima bancă din faţa catedrei. Mi-a picat un subiect de sinteză din Sadoveanu, la care am luat un 8. Oricum, cea mai mare notă de pe rândul respectiv. Nu cred că am fost atât de cătrănit vreodată în viaţa mea. Am plâns o noapte întreagă. De ciudă. La bacalaureat mi-a picat Arghezi şi am luat 9 dar, oricum, nu mai conta. Cred că şi acum – doamna bănuiesc că trebuie să aibă în jur de 70 de ani fiindcă era atunci o femeie trecută de 40 – crede că eu am copiat-o tot timpul.

Cam asta a fost povestea mea cu Bacovia. Iar ce urmează este una dintre poeziile mele de sulfet. Cu timpul am să le postez pe toate. Cele de suflet, se înţelege, nu întreaga operă bacoviană.


SEARĂ TRISTĂ
George Bacovia

Barbar, cânta femeia-aceea,
Târziu, în cafeneaua goală,
Barbar cânta, dar plin de jale, -
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi-n zgomot monstru de ţimbale
Barbar, cânta femeia-aceea.

Barbar, cânta femeia-aceea...
Şi noi eram o ceată tristă -
Prin fumul de ţigări ca-n nouri,
Gândeam la lumi ce nu există...
Şi-n lungi, satanice ecouri,
Barbar, cânta femeia-aceea.

Barbar, cânta femeia-aceea,
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi nici nu ne-am mai dus acasă,
Şi-am plâns cu frunţile pe masă,
Iar peste noi, în sala goală, -
Barbar, cânta femeia-aceea...

Salutare!
Frumoasă "Seară Tristă"!
Bacovia a fost si pentru mine al doilea poet român între favoriti. Eu am fost unul dintre cei ce au încremenit în tinerete, în fata talentului extraordinar ce l-a arătat, din păcate într-o perioadă foarte scurtă, Nicolae Labis.

Cred că a mai intrat la Popas un mare iubitor al rimelor bacoviene (Silverstar).
O să avem mai multe de dialogat despre poetul nostru favorit.

Hornetul, da, este o viespe mai mare, neagră si urâcioasă - 3 dintre ele dacă înteapă un cal, îl doboară. Omul când e muscat de una doar, e bine să contacteze doctorul, au un venin tare puternic.

Un sfârsit de an minunat să ai si tu, Anahoret!

aurora a scris:

"Anahoret" ... Ai revazut pe Antena 3 ce zicea Paler de boc cel mic?

https://www.youtube.com/watch?v=bx_EFCAHCiY

EXTRAORDINAR !!!!!!!!!!!!!!!!!

Da, acum am putut asculta. Am văzut şi emisiunea în direct. Ca deobicei Paler avea dreptare. Ca fost ziarist (la România Liberă) a mai avut o... să-i zic "intervenţie" când a spus că presa s-a transformat din câine de pază al democraţiei, în hienă! Dacă nu-ţi aduci aminte spune-mi şi am să caut pe Google.

Mie-mi place Bacovia... n-as zice ca mor dupa el, dar... imi place... dar DE CE E ASA DE TRIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIST?!?!?!?

a SCRIS SI CEVA VESEL? hai sa nu zic ca si toparceanu, care parca e prae prae optimist mereu, dar nici chiar asa ... numai crize... fiori de nebunie... luna palidă, pustie...

da stiu,... imi place la nebunie ... am sdi melodia la semnatuta

George Bacovia Decembre

Te uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.

E ziuă şi ce întuneric...
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.

Eu nu mă mai duc azi acasă...
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.

mmm... si mai imi place

George Bacovia Rar

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe -
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte,
Singur, singur, singur...

Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie -
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă...

Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine -
Şi de-atâta vreme
Nu ştie de mine
Nimeni, nimeni, nimeni...

Tremur, tremur, tremur...
Orice ironie
Vă rămâne vouă -
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur...

Veşnic, veşnic, veşnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme -
Peste vise bruma,
Veşnic, veşnic, veşnic...

Singur, singur, singur,
Vreme de beţie -
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur...

https://www.youtube.com/watch?v=BVOlW9XYHYY