Medalion de muschiulet cu frigarui si garnitura Fantasy

Anahoret a scris:

Mamă, Doina! Cu astea m-ai dat gata! Eşti o artistă!
Nu credeam că se poate face aşa ceva şi să fie comestibil!

Ma bucur ca ti-a placut. Am dat reteta si aici, pe forum: Supa crema Exotic International.
Pozele le-ai luat de pe blog?

aurora a scris:

Nu ne lasa emil sa-l pui aici numele site-ului?
Nu cred ca ar fi nimic rau, ca suntem multe gospodine...si gospodari

Fii antena! stii ce m-am gandit?
Hai ne ducem toti forumistii de aici, care te iubim si te apreciem,
pe site-ul ala, si te votam pe tine !!!
Iti facem si galerie

Dac nu ne lasa, te rog frumos da-mi-l si mie pe MP

Aurora, ti-am trimis pe MP site-ul si forumul.
Multumesc pentru sprijin si sustinere, dar voturi pot da doar forumistele care au cel putin 1000 de postari. Dar mi-ar placea sa vii si tu pe acolo.

Doina a scris:

Pozele le-ai luat de pe blog?

Anahoret a scris:

Doina a scris:

Pozele le-ai luat de pe blog?

Fain. Ma bucur. Nicu i-a schimbat un pic look-ul. Arata mai bine acum decat inainte. Si avem mai multi vizitatori, de cand cu retele mele.
Am deschis si aici un topic, unde voi posta retele.

Doina a scris:

Am deschis si aici un topic, unde voi posta retele.

Maaamăăăă!!!! Simt că mă îngraş numai când le văd şi le citesc! Dacă se apucă Luminiţa să le pună şi în practică...

Anahoret a scris:

Doina a scris:

Am deschis si aici un topic, unde voi posta retele.

Maaamăăăă!!!! Simt că mă îngraş numai când le văd şi le citesc! Dacă se apucă Luminiţa să le pună şi în practică...

Tu Anahoret da eu care-s o gurmanda,mama mama

De cand pune Doina pozele gustoase, noi mai mult ne vaitam pe aici

Păi, Aurora, felurile gătite de Doina sunt aspectuoase, sunt gustoase... (după cum se vede Nicu trăieşte, şi trăieşte bine ), cum să nu te apuce foamea? Deja când văd marcaj pe topicurile unde postează Doina, salivez ca şi câinele lui Pavlov!

Cand ma apuc sa gatesc nu stiu ce o sa iasa si daca ma intrebi ce gatesti maine, habar n-am. Vad ce gasesc prin frigider sau prin congelator, ce gasesc mai frumos in piata si bineinteles ce culeg din gradina, ma apuc de gatit si inventez ceva, gustos, sanatos si frumos.
De aceea fac si poze cu toate fazele prepararii. Dupa ce am gatit, ma uit in poza cu ingredientele ca sa imi aduc aminte tot ce am bagat. Poate mai fac si alta data reteta. Dar nu ma pot sa nu schimb ceva de fiecare data

Cam aşa face şi Luminţa: inspiraţie de moment! Dacă-i ceri reţeta, nu prea ştie să ţi-o spună.
Sau mai porneşte de la o reţetă şi îi face upgrade după cum crede ea că e mai bine. În majoritatea cazurilor au ieşit chestii nemaipomenit de bune! Nu ştiu dacă a dat vreo două sau trei rateuri de când suntem împreună. Dar şi rateurile alea au fost gustoase...

Şi eu merg mult la inspiraţie şi improvizaţie.
Dar când prepar ceva după o reţetă, mă străduiesc să urmez întocmai reţeta,
ca să nu spun apoi că eventualul eşec a fost din cauza reţetei.

Când un preparat îmi iese bine, soţul meu zice "să ţii minte ce şi cât ai pus",
dar niciodată nu îmi iese de două ori la fel,
nu poţi folosi mereu exact aceeaşi cantitate de condimente sau sare/zahăr.

Şi mai am un "defect" eu, nu îmi prea place să gust când prepar.

"Defectul" tău îl are şi Luminiţa şi mă pune pe mine să gust. Iar eu, invariabil, întreb: "N-a murit nimeni din asta"?
La reţete şi ea le respectă literă cu literă când găteşte ceva pentru prima dată; apoi urmează o serie de upgrade-uri. Asta se trage de la o întâmplare haioasă care s-a petrecut în primul an de căsnicie. V-o spun şi vouă să vă amuzaţi.

Am avut o mătuşă care şi-a urmat soţul, sondor, cam prin toate zonele petrolifere ale ţării. Şi o perioadă de câţiva ani a locuit în Ardeal, pe la Turda. Acolo s-a deprins cu mâncărurile ardeleneşti: făcea supă de gulii o minunăţie şi mâncare de gutui. Ca să nu mai zic că ciorbă de fasole cum făcea ea n-am mai mâncat la nimeni. Ea stătea la două străzi mai sus de noi şi cam p-acolo-mi făceam veacul.

Ei, în primul nostru an de căsnicie, i-am povestit Luminiţei de mâncarea de gutui a mătuşă-mii. Ea nu mai gătise aşa ceva până atunci şi s-a gândit să-mi facă o surpriză. A întrebat pe la colege şi, fiecare, i-a dat reţeta ei. Ea le-a combinat şi a făcut mâncarea. Cum să spun... a ieşit un fel de dulceaţă de gutui cu sos.

Când am venit acasă, mi-a spus că mi-a făcut o surpriză, m-a pus la masă şi mi-a adus mâncarea de gutui. Bucuros, am luat o lingură zdravănă şi... mi-a rămas în gât. Nu se ducea mai jos! Luminiţa a văzut că-i ceva în neregulă şi m-a întrebat: "E bună?". M-am gândit cât s-a chinuit să mi-o facă şi n-am vrut să-i stric surpriza. Am spus că e bună şi, până la urmă, am reuşit s-o mănânc. Luminiţa, săraca, dacă a văzut că am mâncat-o repede (o dădusem pe gât să scap de ea), a vrut să-mi mai pună o porţie, la care eu am scos un "Nuuuuuuuuu!" înfiorător!

De atunci a rămas statuat: dacă nu-mi place să spun, că nu-i nicio supărare. Şi, de câte ori face o mâncare nouă şi mă întreabă cum este, răspund invariabil: "Mai bună decât mâncarea de gutui"!

Esti haios!
Eu tot il intreb pe sotul "e buna mancarea"?
El zice ca daca mananca, asta e cea mai buna lauda!

Anahoret a scris:

"Defectul" tău îl are şi Luminiţa şi mă pune pe mine să gust. Iar eu, invariabil, întreb: "N-a murit nimeni din asta"?
La reţete şi ea le respectă literă cu literă când găteşte ceva pentru prima dată; apoi urmează o serie de upgrade-uri. Asta se trage de la o întâmplare haioasă care s-a petrecut în primul an de căsnicie. V-o spun şi vouă să vă amuzaţi.

Am avut o mătuşă care şi-a urmat soţul, sondor, cam prin toate zonele petrolifere ale ţării. Şi o perioadă de câţiva ani a locuit în Ardeal, pe la Turda. Acolo s-a deprins cu mâncărurile ardeleneşti: făcea supă de gulii o minunăţie şi mâncare de gutui. Ca să nu mai zic că ciorbă de fasole cum făcea ea n-am mai mâncat la nimeni. Ea stătea la două străzi mai sus de noi şi cam p-acolo-mi făceam veacul.

Ei, în primul nostru an de căsnicie, i-am povestit Luminiţei de mâncarea de gutui a mătuşă-mii. Ea nu mai gătise aşa ceva până atunci şi s-a gândit să-mi facă o surpriză. A întrebat pe la colege şi, fiecare, i-a dat reţeta ei. Ea le-a combinat şi a făcut mâncarea. Cum să spun... a ieşit un fel de dulceaţă de gutui cu sos.

Când am venit acasă, mi-a spus că mi-a făcut o surpriză, m-a pus la masă şi mi-a adus mâncarea de gutui. Bucuros, am luat o lingură zdravănă şi... mi-a rămas în gât. Nu se ducea mai jos! Luminiţa a văzut că-i ceva în neregulă şi m-a întrebat: "E bună?". M-am gândit cât s-a chinuit să mi-o facă şi n-am vrut să-i stric surpriza. Am spus că e bună şi, până la urmă, am reuşit s-o mănânc. Luminiţa, săraca, dacă a văzut că am mâncat-o repede (o dădusem pe gât să scap de ea), a vrut să-mi mai pună o porţie, la care eu am scos un "Nuuuuuuuuu!" înfiorător!

De atunci a rămas statuat: dacă nu-mi place să spun, că nu-i nicio supărare. Şi, de câte ori face o mâncare nouă şi mă întreabă cum este, răspund invariabil: "Mai bună decât mâncarea de gutui"!

Sa vedeti ce am patit eu ieri,imi spune sotul meu o reteta pui cu lamiie si miere cu mustar.
Cumpar puiul evident mare ii pun doua lamii cu tot cu coaja in el si il un cu mustar si miere in proportie de 1/2.
Il introduc la cuptor si se fragezeste iese crocant dar evident ca nu le-a placut copiilor si nici lui a iesit dulce de la miere.

Cred ca a gresit proportia

Fiica-mea si prietenii ei, cand au fost in Franta, s=au plans de "dulceata" mancarii
din acea regiune. Si ziceau ca ceae ce a pus capac a fost un "pui cu miere"... cica,
"au stricat bunatate de pui!"
Cand au ajuns acasa, toti abia asteptau sa manance o CIORBAAAAAAAAAA!!!

Acolo, in Franta, intr-o zi au fost fetele romance de servici sa gateasca.
Si au facut o ciorba de cartofi, cu smantana (abia abia au gasit patrunjel verde, palit si prapadit!)
friptura de porc la cuptor, in vin, si cu cartofi piure (nu le-a ajuns piureul, au lins frantujii farfuriile)

aurora a scris:

Fiica-mea si prietenii ei, cand au fost in Franta, s=au plans de "dulceata" mancarii
din acea regiune. Si ziceau ca ceae ce a pus capac a fost un "pui cu miere"... cica,
"au stricat bunatate de pui!"
Cand au ajuns acasa, toti abia asteptau sa manance o CIORBAAAAAAAAAA!!!

Acolo, in Franta, intr-o zi au fost fetele romance de servici sa gateasca.
Si au facut o ciorba de cartofi, cu smantana (abia abia au gasit patrunjel verde, palit si prapadit!)
friptura de porc la cuptor, in vin, si cu cartofi piure (nu le-a ajuns piureul, au lins frantujii farfuriile)

Aurora l-am belit de piele l-am spalat bine bine,l-am tansat condimentat mujdei si am facut o tochitura super.
Am tras si-o mamaliguta si-a mincat ai mei de s-au lins pe degete

aurora a scris:

Fiica-mea si prietenii ei, cand au fost in Franta, s=au plans de "dulceata" mancarii
din acea regiune. Si ziceau ca ceae ce a pus capac a fost un "pui cu miere"... cica,
"au stricat bunatate de pui!"

A pregatit cineva la "Schimb de mame" asa ceva, pulpe de pui pe care le-a trecut prin miere din greu si le-a pus in tava! Mi s-a facut si rau, imi era si pofta, nici eu nu stiu cum imi era!

dolion a scris:

aurora a scris:

Fiica-mea si prietenii ei, cand au fost in Franta, s=au plans de "dulceata" mancarii
din acea regiune. Si ziceau ca ceae ce a pus capac a fost un "pui cu miere"... cica,
"au stricat bunatate de pui!"

A pregatit cineva la "Schimb de mame" asa ceva, pulpe de pui pe care le-a trecut prin miere din greu si le-a pus in tava! Mi s-a facut si rau, imi era si pofta, nici eu nu stiu cum imi era!

Iti spun eu ca-i nasol:)

Geta:)

Anahoret a scris:

Şniţele de vită umplute... deja mi-e foame dar nu contează!
Poţi detalia?

Am facut si eu reteta. E foarte buna. La mine arata putin diferit.

Foarte bine arata si cred ca teribil de apetisant!

Prezentarea ta este frumoasa, ai taiat sniteele ceea ce le da imediat alta "fatza".

Asta insa este o portie imensa.

Ce zici, Doina, daca ai incerca (pentru poza, dar si pentru una ca mine, care mananc putin
(nu numai ca nu as vrea sa mananc mult, dar fizic, nu pot manca decatt putin, nu stiu de ce,
dar daca mananc mai mult decat momentul "acela" cand nu mai imi trebuie, imi pica rau,
nu ma simt bine)

deci, zic... daca ai incerca un aranjament pe o farfurie mai mare
(la restaurant am vazut ca se [practoca acum farfuria mai mare, catre platou, dar nu chiar)
cu cantitate mai mica de mancare pentru o portie... asta ti-ar permite si aranjamentul
artistic mai pus in valoare. (ceva in genul in care face Dan Chisu, dar cu mancare, ca el face numai cu cate o bucatica cat o nuca, pentru pasarele parca

m-am mai uitat o data la poza... mi s-a facut foame, parca ii simt mirosul in nari

Cam asa ceva?



Mi-ai dat o idee foarte buna. Nu se stie niciodata. La fiecare reteta voi pregati o fotografie "pentru Aurora".
Pe site-ul de arta culinara trebuie sa prezinti produsul final in toata splendoarea lui, cu cat mai multe detalii. Dar ideea ta este foarte interesanta. Multumesc.
De acum incolo, la fiecare reteta gustoasa vei avea cate o poza pentru Aurora.

Halatu'!... cât costă halatu'?
Adică: şniţele!... cum se fac şniţelele?

Da, Doina asa e mai bine!

Cauta cartea lui Dan Chisu "Retete pe muchie de tigaie"
eu am primit-o cadou de la Oana de Craciun.
Mie imi palce ca povseteste frumos fiecare reteta are o poveste, nu numai cum se face,
dar unde a gasit-o, despre condimente, despea pastarrae aromelor...e o placere sa o citesti.

Dar mai mult si mai mult ti-o recomand pentru poze, pentru felul absolut artistic
in care face prezentarile.
Chiar acum am luat-o aici la calculator sa scriu ceea ce vad.
Farfuriiel sunt mari, platouri, si cele mai multe sunt albe, simple, sau colorate intro singura culoare, dar cele mai multe albe. Si rotunde, dar si patrate.
Preparatul, mancarea, este concentrat in centru, marginile sunt fie albe goale, dar de cele mai multe ori sunt adevarate "picturi" cu condimente, cu legume fin taiate asa cum ai facut si tu sau desene cu sos sau top (oare asa ii zice? ceva ca un sos, ca ala de la inghetata)

Mai imi plac cartile de bucatarie ale lui Jamie Oliver (ARE 3 CARTI) imi palec mult cum povesteste retetele

Ma bucur ca pot participa la ceea ce faci tu, e o participare afectiva care ma bucura tare, parca as "colabora" cu tine. Ti-am zis, eu nu mai fac de-astea, ca nu am motivatie, si chiar evit sa fac, ca se mananca si prefer sa nu. Nici macar atucni cand vine Oana nu mai fac mare lucru, ea mananca ff putin si mult pe salate... de, tine la silueta, desi ai vazut-o in poze ca nu e cazul, face si bazin, si gimnastica, merge cu bicicleta, dar si sta cea mai mare paret a timpului pe scaun ca asta e meseria