Numarul mesajelor : 6983 Varsta : 73 Localizare : Hd România Data de inscriere : 04/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 11:45
Administrator a scris:
" sânge"
eu as vrea sa te rog frumos sa nu mai scrii acest cuvant... fac alergie!
_____________________
Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoşi. ( Nicolae Steinhart )
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 11:51
Întoarce capul! De ce te uiti la el?
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
ACCENT
Numarul mesajelor : 785 Data de inscriere : 03/12/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 19:19
ACCENT a scris:
că oricum nu mă băga nimeni în seamă. .
aurora a scris:
io te bat cu batatorul de covoare daca tu mai scrii asa cuvinte!
Aoleu! Ai devenit agresivă? Dacă mă baţi tu, stau şi la bătaie. Ar fi o plăcere pentru mine.
Eu mă apuc de scris episodul 8 din Coşmarul, şi vă las ca să vă amuzaţi cu o farsă. Dar vă cer să deschideţi pagina 31, şi să vă daţi cu păerea cam ce credeţi că urmează. Pe mine n-aveţi cum să mă influienţaţi. Intîmplările s-au petrecut de o aşa manieră încît nu pot fi modificate. Eu nu-mi permit să modific ce o pregătit Domnul pentru mine, chiar dacă au rămas în trecut.
O farsă nemaipomenită
Franz Schneider
Numarul mesajelor : 3180 Varsta : 63 Localizare : Intr-o vagauna din Romania Data de inscriere : 09/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 20:47
Bestiala farsa. Sa mori de atac de cord nu alta !!!
Numarul mesajelor : 7444 Varsta : 63 Localizare : Deocamdată pe lumea asta Data de inscriere : 11/12/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:16
Ştiu, Franz, dar aşa-mi place să spun!
_____________________ Free your mind!
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:18
Anahoret a scris:
La faza cu "căpăţâna în tigaie" nu ştiu cum aş fi reacţionat. Dar, la asta cu şarpele, cred că-mi stătea pulsul definitiv!
Si tu "le ai" cu târâtoarele?
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Franz Schneider
Numarul mesajelor : 3180 Varsta : 63 Localizare : Intr-o vagauna din Romania Data de inscriere : 09/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:23
Emil Condor a scris:
Anahoret a scris:
La faza cu "căpăţâna în tigaie" nu ştiu cum aş fi reacţionat. Dar, la asta cu şarpele, cred că-mi stătea pulsul definitiv!
Si tu "le ai" cu târâtoarele?
Bag sama ii "plac" la nebunie ! Mi se face pielea de gaina numai cand ma gandesc. Sunt la fel ca si "calugarul". Nu mi-e frica de mina... dar inghet cand e vorba de serpi.
Numarul mesajelor : 7444 Varsta : 63 Localizare : Deocamdată pe lumea asta Data de inscriere : 11/12/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:45
Emil Condor a scris:
Anahoret a scris:
La faza cu "căpăţâna în tigaie" nu ştiu cum aş fi reacţionat. Dar, la asta cu şarpele, cred că-mi stătea pulsul definitiv!
Si tu "le ai" cu târâtoarele?
Cu şerpii, că până-i întreb eu dacă-s veninoşi sau nu... mai bine dau două ture că-i mai sănătos! Dar am avut şi două situaţii în care a trebuit să mă descurc: una când eram în gimnaziu iar a doua când aveam vreo 24-25 de ani. Atunci a fost mai mult "chestie de serviciu" ca să zic aşa. În rest... mulţumesc, n-am nevoie!
_____________________ Free your mind!
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:48
Anahoret a scris:
Emil Condor a scris:
Anahoret a scris:
La faza cu "căpăţâna în tigaie" nu ştiu cum aş fi reacţionat. Dar, la asta cu şarpele, cred că-mi stătea pulsul definitiv!
Si tu "le ai" cu târâtoarele?
Cu şerpii, că până-i întreb eu dacă-s veninoşi sau nu... mai bine dau două ture că-i mai sănătos!
Aici în Canada avem două specii de serpi veninosi, ambele în vestul Canadei. Cu toate acestea când văd un sarpe în preajmă, în ciuda faptului că sunt convins că nu e veninos, dispar "în pas săltăret"...
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Anahoret
Numarul mesajelor : 7444 Varsta : 63 Localizare : Deocamdată pe lumea asta Data de inscriere : 11/12/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:53
Păi şi la noi, cam ştii pe unde-s veninoasele. Prin Prahova - mai rar sau deloc, dar nu vreau să risc.
_____________________ Free your mind!
aurora
Numarul mesajelor : 6983 Varsta : 73 Localizare : Hd România Data de inscriere : 04/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:57
ACCENT a scris:
Eu mă apuc de scris episodul 8 din Coşmarul, ...Dar vă cer să deschideţi pagina 31, şi să vă daţi cu păerea cam ce credeţi că urmează.
mergand incotro vedeai cu ochii, speriat si mort de f oame, te vei opri la un motel de la marginea drumului si vei cere ceva de lucru, in schimbul unei mese
_____________________
Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoşi. ( Nicolae Steinhart )
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 22:59
O sugestie bună de la Aurora - ea s-ar descurca în situatii extreme!
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
aurora
Numarul mesajelor : 6983 Varsta : 73 Localizare : Hd România Data de inscriere : 04/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 23:18
Emil Condor a scris:
O sugestie bună de la Aurora - ea s-ar descurca în situatii extreme!
io? singură? aş muri de sete, de foame, de frică, de urât
_____________________
Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoşi. ( Nicolae Steinhart )
Emil Condor
Numarul mesajelor : 22466 Varsta : 65 Localizare : mereu cu voi Data de inscriere : 23/08/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 23:20
Las' că femeile au intuitie bună, ar face totul după intuitia de moment.
_____________________ _____________________ Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
aurora
Numarul mesajelor : 6983 Varsta : 73 Localizare : Hd România Data de inscriere : 04/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 23:24
Emil Condor a scris:
Las' că femeile au intuitie bună, ar face totul după intuitia de moment.
Da! să le dea sfaturi (bune, uneori) bărbaţilor !
_____________________
Dacă nu putem să fim buni, să încercăm să fim măcar politicoşi. ( Nicolae Steinhart )
Franz Schneider
Numarul mesajelor : 3180 Varsta : 63 Localizare : Intr-o vagauna din Romania Data de inscriere : 09/09/2008
Subiect: Re: ACCENTE Dum 04 Ian 2009, 23:24
Franz Schneider a scris:
Mai, stau si ma gandesc la farsa cu sarpele. Inchipuiti-va daca se intampla intr-o toaleta pentru femei !!!
Ma vad nevoit sa-mi dau Quote la mesajul de pe pagina anterioara. Asteptam un raspuns.
Numarul mesajelor : 785 Data de inscriere : 03/12/2008
Subiect: Re: ACCENTE Lun 05 Ian 2009, 01:14
Mulţumesc Aurora pentru cum ai văzut tu continuarea. Bine ar fi fost dacă mi-ai fi dat ideea atunci. Poate n-aş mai fi îndurat atîta frig şi foame.
Episodul 8 din ,,Coşmarul". (a se vedea pagina 31 pentru episodul 7)
Dacă n-o calculat nimeni, spun tot eu. Ca să putem trece de Vama Siret duminică dimineaţă la ora 5:00, a trebuit să plec de acasă sîmbătă seara. Luasem în calcul nămeţii şi viscolul care te împiedica să mergi repede. Uneori mai ajungeam din urmă cîte o autofreză care cu greu reuşea să degajeze asfaltul de zăpadă. Eram în pericol de a rămîne blocaţi în troiene la orice clipă. Bine că circulaţia nu se desfăşura la parametri normali. De fapt buletinele meteorologice anunţate destul de des, avertizau ninsoare abundentă şi viscol pe timp de o săptămînă, şi se recomanda cu insistenţă să nu se iasă în afara localităţilor pentru că multe drumuri erau deja blocate.
Deci toată noaptea de sîmbătă spre duminică n-am dormit. Nici sîmbătă ziua nu dormisem. Duminică am circulat prin Ukraina. Seara am trecut de Mostişka, destul de tîrziu din cauza autocarului care încă nu se vedea la orizont. Dar am trecut înainte de a se schimba tura ce era mituită. Odată ajunşi la Polonezi, n-am putut adormi decît cînd deja răsărise soarele. Şi cum ziua era mică, iar cerul înorat şi ninsoarea o făcea şi mai mică, cînd ne-am trezit becurile erau aprinse pe stradă. Poate că am dormit 5-6 ore după două nopţi nedormite consecutiv.
Luni noaptea am ajuns la Katowitze, şi abea marţi dimineaţa pe la ora 4:00 am reuşit să mai dorm încă 5 ore pînă la ora 9:00. Deci rămăsesem destul de în urmă cu planul la somn. Aşa că merita să găsesc repede un loc mai dosnic ca să mă aşez la somn. Şi nu mă mai interesa dacă mă mai trezesc sau nu. Preferam să nu mă mai trezesc de loc. Dacă mă trezeam la ce-mi ajuta? Nu tu bani, nu mîncare, nu benzină... de furat şi de tîlhărit nu mă pricepeam. Pentru ce să mai mă trezesc?
Mergeam cu grijă în căutarea locului dosnic pe care mi-l doream, şi ce găseam nu-mi convenea. Parcă mai avea importanţă unde parcam. Atunci mi-am zis că prima parcare pe care o găseam, n-o mai depăşeam. Zis şi făcut. Apoi trebuia să merg şi la toaletă, ca să nu mai fiu obligat de a mai coborî din maşină după aceea. Am ieşit ca să merg pe jos, dar nu ştiu ce mă făceam dacă trebuia să mai şi plătesc acolo unde aş fi găsit. N-am mers prea departe că văd sediul poliţiei. Dacă intram în incintă, poate găseam ce căutam fără a fi nevoie să plătesc.
Am intrat şi mă întîmpină subofiţerul de serviciu. M-a întrebat ceva pe limba lui, la care eu îi spuneam pe româneşte ce anume doream. Pînă la urmă a înţeles, dar ar fi vrut să ştie mai multe despre mine. Mi-a păstrat paşaportul pînă cînd am revenit. Şi iar mă întreba ceva. Cum să-i fi răspuns? El, romîneşte nu înţelegea, nici în franceza pe care o mai ştiam eu. Chiar am început să-i spun cum nimerisem într-o gaşcă de răufăcători şi că ,,nema benzin, nema zloţi, nema marca, eu rumînski, daciot,, şi mai mult gesticulam. Pînă la urmă s-a lăsat păgubaş.
Scoate dintr-un dulap, un fel de carte groasă, destul de mare şi grea, pe care mi-o aduce deschisă undeva unde scria ,, Ambasada României şi Consulatul României", cu tot cu adresele unde se aflau şi cu două numere de telefon. Mi-amintesc adresa: ,,Schopina uliţa nr. 10. Warszawa". El mă îndemna să merg la Ambasadă sau la Consulat, numai că pînă acolo erau 700Km. Ceva-ceva tot o fi înţeles el, că nu-mi puteam permite să merg aşa departe, şi pe o hartă îmi explică drumul pînă la Krakovia deoarece acolo era posibil să se fi deschis un nou consulat românesc, şi să merg la ei, ca să cer ajutor.
Gata. Nu mai voiam să mor. O speranţă se ivise. Dar poliţistul mi-a dat doar sfatul, ideea. Numai bani nu mi-o dat, nici benzină. Krakovia era cam la 60Km distanţă de Auşwitz. Să nu-mi fi bătut eu joc de benzină ca s-o consum de-aiurea, acum aş fi avut cum să mă deplasez, pe cînd aşa... Şi-mi era jenă să cer bani sau benzină. După ce m-o ajutat cu informaţia, îi mai ceream şi bani? Nu se putea aşa ceva. Aveam şi eu demnitate.
M-am aşezat în maşină dezumflat. Ce să fac cu informaţia fără ca să pot ajunge pînă la consulat. Bine că aflasem, dar pentru mine era totuna. Ori că ştiam de consulat, ori că nu ştiam, acolo nu puteam să ajung nici măcar pe jos, pe frigul acela, plus că nu mîncasem nimic. Tot ce puteam face era să mă aşez şi să scriu ce aflasem. Am scos carneţelul, şi cînd să scriu, pixul refuza să mai funcţioneze. Nici să mai scriu nu se putea. Am căutat altceva de scris. Parcă mai aveam încă unul. Numai să nu fi îngheţat.
În buzunarul genţii de voiaj trebuia să găsesc cel puţin un creion. Am scotocit geanta peste tot dar de găsit, ioc. Vin să caut în torpedou. Aici aveam lanterna, şi pe lîngă alte mărunţişuri am dat şi de un pix golit de pastă. Aşa că am insistat să caut, şi găsesc o jumătate de plic pe care îmi notasem nişte numere de telefon, plus alte mîzgălituri. Nu mă interesau. L-am pus deoparte ca să-l arunc la gunoi şi căutam în continuare pe sub scaune. Am mai găsit ceva gunoaie, dar nici un pix. În final, dezamăgit, arunc gunoaiele pe care le pusesem într-o punguţă, numai cît deschisesem portiera, undeva jos lîngă maşină.
Încercam de-acum să încălzesc pixul existent ca să-l fac să scrie. În clipa aceea cineva îmi bate-n geam. Era un bătrîn care era în trecere pe acolo. Nu avea maşină în parcare, dar văzuse cînd am aruncat gunoiul. Avea punguţa în mînă. Am deschis geamul să văd ce vrea. Îmi explica, după cum am înţeles eu, că gunoiul nu se aruncă la întîmplare ci la coşul de gunoi, pe care mi-l arăta undeva pe acolo, cu insistenţă. Am luat punguţa, cerîndu-mi scuze, cu gîndul de a o duce mai tîrziu. Chiar mă bucuram că tot aveam nevoie să manevrez pixul pe o altă hîrtie, ca să-l fac să scrie.
Cum mă chinuiam eu aşa ca să mîzgălesc jumătatea aceea de plic, simţeam că în plic era încă o hîrtie. Cînd deschid ce să vezi. Era o bancnotă de 10 mărci germane, uitată de cine ştie cînd. Şi eu care aruncasem plicul la gunoi. Ce interesant. Oare moşul acela cum de era pregătit tocmai acolo ca să mă vadă? Dacă nu era el, habar n-aveam ce aruncasem. Ce bucurie pe mine... Problema era să-mi ajungă benzina pînă la primul PECO.
Am plecat din parcare orientîndu-mă spre direcţia Krakovia. Era scris Krakau pe indicatoare. La primul PECO am alimentat 10 litri de benzină. Cum nu eram pe autostradă mă gîndeam că poate găsesc ceva autostopişti. N-a fost să fie. Iar era noapte cînd am ajuns în Krakovia. Am parcat pe malul Vistulei oprind motorul ca să-mi ajungă pentru a doua zi benzina pentru a căuta consulatul. M-am îmbrăcat bine cu hainele groase, şi mă pregăteam de somn. Oboseala îşi spunea cuvîntul. Dar nu m-a împiedicat să văd undeva aproape un obelisc pe care era afişat un ceas electronic care alternativ arăta şi cîte grade erau afară. Erau minus 25 grade. Un frig cumplit, şi sufla un vînt dinspre apa îngheţată.
Am adormit buştean. Cînd m-am trezit nu-mi mai simţeam călcîiele. Mă gîndeam că mi-au degerat. Aveam ghete bune şi ciorapi groşi dar dacă nu făceam mişcare şi nu mîncam nimic de unde calorii ca să încălzească extremităţile? Am reuşit să ies din maşină, mişcîndu-mă ca un robot pînă am putut să şi alerg. Numai aşa puneam sîngele în mişcare. Am obosit repede. Maşina era plină de promoroacă pe interior. Afară nu mai ningea. Dar era un ger de crăpau pietrele. M-am aşezat din nou la somn punîndu-mi pe faţă un prosop, că altfel nu puteam să respir deoarece mi se lipeau nările de frig.
Toată noaptea cred că mă trezeam din oră în oră ca să fac alrgări pe malul Vistulei ca să nu-mi îngheţe călcîiele de tot. După cîtă oboseală acumulasem numai asta-mi mai trebuia, ca să nu mă pot nici odihni cum trebuie. A trecut şi noaptea. Cînd a răsărit soarele, ştiam că era miercuri, şi parcă se mai muiase gerul. Am pornit motorul să dezgheţ maşina, şi să mă-ncălzesc şi eu. Dar n-am plecat de pe loc, că nu ştiam încotro să apuc. Primii oameni care ieşiseră probabil la cumpărături i-am întrebat unde aş putea găsi consulatul românesc. Toţi mă îndrumau la Warşowia (Warsawa).
Cineva îmi arată sediul poliţiei ca să merg şi să întreb acolo. Era o idee bună. De cum am intrat, ofiţerul de serviciu numai ce a aflat ce voiam că nu a scos nici un cuvînt. Intră în ghişeul lui, pune mîna pe telefon, vorbeşte ceva, după care îmi întinde mie receptorul. Priveam mirat la el refuzîndu-l că nu ştiam vorbi în poloneză. Îmi dă de înţeles că doar să ascult ceva. Pun receptorul la ureche şi cineva îmi vorbea pe româneşte. S-a prezentat ca fiind un colonel din cadrul poliţiei, dar cum nu era la serviciu, nu putea să vorbească cu mine decît prin telefon. *************************************************************** Să vedem acuma cine ştie ce mi-o zis omul acela prin telefon.
Rog să băgaţi în seamă ,,extemporalul,, de la pagina 28 ! Episodul 1 pag. 6 Episodul 2 pag. 8 Episodul 3 pag.13 Episodul 4 pag.16 Episodul 5 pag.20 Episodul 6 pag.26 Episodul 7 pag.31 **************************************************************