Drumetie prin imparatie

Acele Morarului văzute din marginea platoului Coștilei.
Acces: din Bușteni, Valea Jepilor-Babele-Coștila, marcaj Cruce Albastră+Cruce Roșie, 4-5 ore, dificil, interzis iarna.

Noi îi spunem "Colţii morarului". Sunt şi trasee de alpinism acolo.

Platoul salin Meledic, la prima vedere, pare un loc necălcat încă de turişti. Asta şi pentru că acolo se ajunge numai pe un drum pietruit. Este înconjurat însă de munţi înalţi şI are multe obiective turistice despre care puţini români au aflat până acum. Aici se află de exemplu, cea mai lungă peşteră în sare din Europa şI un Lac fără Fund, aşa cum este cunoscut de localnici.
Platoul Meledic se află la numai 50 de km de Buzău şi 159 de Bucureşti. Drumul cu maşina până la Rezervaţia Meledic s-a dovedit a fi unul dificil. Se merge pe drumul judeţean 203k până la intrarea în Lopătari, iar de acolo se face o deviere pe un drum pietruit pe o distranţă de 3 km. Deşi autorităţile locale încearcă de câţiva ani să îmbunătăţească infrastructura, eforurile lor nu au avut până acum niciun rezultat.
Pe lângă lacuri şi peşteri, turiştii care ajung în zonă pot vizita Sfinxul de la poalele Masivului Breazăn, ce seamănă cu chipul unui soldat care străjuieşte parcă aceste locuri. Un alt punct de atracţie pentru turişti este Mănăstirea Găvan, ctitiorită la 1707 şi a cărei catapeteasmă din aur este adusă din Sankt Petersbourg, dar şi focurile vii de la Lopătari.
După o zi plină de aventuri, turiştii obosiţi pot înnopta la pensiunea din Meledic cu 80 de lei pe noapte, sau pot alege una dintre căsuţele Rezervaţiei Platoului Meledic unde vor achita 30 de lei. De asemenea, ei pot alege să doarmă la localnici sau, cu 15 lei, pot campa pe pajiştea din Rezervaţia naturală. Cei care vin cu maşina o pot lăsa într-o parcarea special amenajată la intrarea în Rezervaţie, unde vor plăti 10 lei pe zi.

Are si România frumusetile ei! Multe si diverse...

Lacul glaciar Lala Mare - Muntii Rodnei

‪Acces: Marcaj Punct Albastru din Gura Lalei (acces auto din Borsa) pana la lacurile Lala Mare si Lala Mica.
Durata: 3,5 ore
Dificultate: Usor/Mediu, necesita o buna conditie fizica traseul urcand aproximativ 950 m diferenta de nivel. Periculos iarna in zona alpina!

Fotografie de Marius Petric

Fereastra Mare a Sâmbetei (2.188 m) - Mt. Făgăraș

http://www.carpati360.ro/pano/20130804-Fereastra-Mare-A-Sambetei-3-Fagaras/20130804-Fereastra-Mare-A-Sambetei-3-Fagaras.html

Oriunde prin munti e tare frumos!
Sau asta e doar din cauză că personal iubesc muntele?

Varful Negoiu - Muntii Fagaras



http://www.carpati360.ro/pano/20120929-Vf-Negoiu-Fagaras/20120929-Vf-Negoiu-Fagaras.html

Turda Oraşul aflat la “umbra” municipiului Cluj Napoca (doar 30 de kilometri separă cele două oraşe) are o populaţie de 47.000 de locuitori.

1. În zona Cetate poate fi vizitat Castrul roman Potaissa, cel mai important monument al oraşului. Castrul a fost construit de Legiunea a V-a Macedonica, în anul 168.

2. Un alt frumos obiectiv este Palatul Princiar din Turda, care găzduieşte Muzeul de Istorie. Cunoscut şi sub numele de Cămara de Sare (probabil, aceasta a fost destinaţia iniţială a clădirii), palatul păstrează unele fragmente din construcţia iniţială, ridicată la sfârşitul secolului al XV-lea.

3. În apropierea oraşului se află Salina Turda (amenajată modern încă de acum 4-5 ani, cu sprijin UE), Lacurile Durgău (6 lacuri formate prin umplerea cu apă a unor mine de sare prăbuşite), Cheile Turzii (în unele locuri, pereţii stâncoşi măsoară chiar şi 200 de metri înălţime), Cetatea Trascăului (ridicată în sec XIII) şi superbul sat Rimetea.

Sighişoara Oraşul cu 28.000 de locuitori din judeţul Mureş este unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale din Europa.

1. Deşi este cunoscut drept un oraş săsesc, în prezent doar 1,43% dintre locuitori sunt etnici germani. În primele decenii ale secolului XX, când oraşul avea circa 22.000 de locuitori, numărul germanilor era aproape dublu faţă de cel al românilor (5.500 faţă de 3.000). Românii au început să fie mai numeroşi decât germanii abia din anul 1948. În timpul regimului comunist, mulţi etnici germani au părăsit Sighişoara, stabilindu-se peste hotare, în special în Germania.

2. După o vizită în oraşul vechi, turistul nu are cum să nu fie fascinat de modul în care erau organizate breslele în acest oraş. Meşteşugarii, organizaţi în 19 bresle, erau extrem de atenţi la calitatea produselor puse în vânzare sau date la troc, în târguri. De exemplu, în trecut, dacă se întâmpla ca un grup de lăcătuşi să vină la târgul din Sighişoara cu “lacăte şi broaşte proaste”, lăcătuşii sighişoreni aveau dreptul să confişte aceste produse, scrie enciclopedia online Wikipedia. În perioada medievală, meşteşugarii au început să devină tot mai înstăriţi, ajungând să aibă reprezentanţi în sfatul cetăţii, alături de patricienii feudali. Breslele au fost desfiinţate în 1884.

3. Festivalul medieval are loc anual, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iulie. Gazda festivalului este centrul vechi al oraşului, listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Blaj Oraşul din judeţul Alba are doar 20.000 de locuitori, dar a jucat un important rol în istoria românilor. Toţi elevii români învaţă la şcoală despre Marea Adunare de la Blaj, din mai 1848, la care au participat 50.000 de oameni, majoritatea iobagi. Aici a fost adoptat programul de revendicări cu caracter democratic, care prevedea abolirea dijmei, clăcii şi iobăgiei, libertatea cuvântului şi a tiparului şi înfiinţarea de şcoli de stat în limba română. Şi tot aici s-a născut Timotei Cipariu (1805-1887), părintele filologiei române.

1. Oraşul este cunoscut drept “Mica Romă”, fiind, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, centrul cultural al românilor transilvăneni. Este oraşul în care a fost publicată prima gramatică românească, de Timotei Cipariu.

2. Una dintre cele mai frumoase construcţii din oraş este Catedrala Sfânta Treime, ridicată între 1741 şi 1749 în stil baroc, după planurile unor arhitecţi vienezi de origine italiană. Pictura cupolei datează tocmai din 1748-1749. Interesant este că, pentru ridicarea acestei catedrale, arhitecţii au folosit ca sursă de inspiraţie un alt edificiu din Transilvania – Biserica Iezuiţilor din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă.

3. Oraşul primei şcoli publice cu predare în limba română are parte de împrejurimi superbe. Oraşul e aşezat în Podişul Târnavelor, într-o renumită zonă viticolă.

"Tineti cu poporul toti ca sa nu rataciti"

Alba Iulia Oraşul, care în ultimul timp şi-a schimbat extraordinar de mult aspectul, are 63.000 de locuitori.

1. Oraşul aflat la 340 de km de Bucureşti, 100 de km de Cluj Napoca şi 70 de km de Sibiu atrage tot mai mulţi turişti, după ce centrul istoric a fost complet renovat şi arată absolut superb. În acest an, oficialii din turismul elveţian au acordat oraşului titlul de “destinaţie culturală de excepţie”, în cadrul unui prestigios târg turistic desfăşurat la Lugano.

2. Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Autorităţile habsburgice au văzut în noua fortificaţie un rol important, atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, dar şi de consolidare a puterii lor în teritoriile ocupate. Astfel, urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei, mai ales că era construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mareşalul Vauban. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
Bastioanele cetăţii le regăsim astăzi, la fel ca la începuturi, purtând aceleaşi nume ca şi în trecut: Trinitatea cel mai mare bastion, putând fi recunoscut după blazonul încoronat cu câmpuri multiple şi frunze de acant -, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.

3. Centrul istoric nu este însă singura atracţie turistică a oraşului. Graţie unui proiect european de 2,66 milioane de euro, la Alba Iulia a fost inaugurat un parc dendrologic cu o suprafaţă de peste 21 de hectare. În acest parc, pot fi admirate 1.100 de specii de arbori şi plante. Cei care vin cu maşina, o pot lăsa în siguranţă într-o parcare de 600 de metri pătraţi, din apropierea intrării. În parc, au fost amenajate alei pietonale şi locuri de odihnă.
Parcul Dendrologic “Dr. Ioan Vlad” a fost înfiinţat în urmă cu 11 ani de inginerul silvic Nicolae Pătrânjan. Parcul avea iniţial 50 de specii de plante, dar municipalitatea din Alba Iulia a sesizat potenţialul turistic al spaţiului şi a decis să atragă fonduri europene pentru mărirea colecţiei de specii.

Piatra Neamţ Oraşul din nordul Moldovei are 85.000 de locuitori şi este înconjurat de un peisaj absolut superb, în care dealul Pietricica şi râul Bistriţa joacă roluri principale.

1. Pietricica este simbolul oraşului, însă aceasta nu este cea mai înaltă dintre culmile care înconjoară oraşul. În timp ce Pietricica măsoara 590 de metri, Cernegura are 852 de metri, iar Cozla şi Cârloman – 670, respectiv 617 metri. Oraşul are parte de veri scurte şi cam răcoroase, însă toamna este foarte lungă, iar iernile destul de blânde, fără geruri mari.

2. Oraşul este înconjurat de păduri superbe, de foioase şi de conifere. Găsim, oarecum laolaltă, brazi, molizi, pini, fagi, mesteceni, carpeni, stejari şi plopi. Din loc în loc, la margini de pădure sau prin luminişuri, dăm şi peste arbuşti precum cornul, măceşul şi alunul.

3. O telegondolă face legătura dintre gara municipiului şi culmea Cozla. Traseul de telegondolă măsoară 1.915 metri. Iarna, se poate schia pe pârtia de pe Cozla.

Meretia Muntilor Bucegi...

În opinia mea, Piatra Neamţ este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România.
Se poate schia şi pe Pietricica.

Este frumos Piatra Neamt.

Dar niciun oras din tara asta nu se compara cu Iasul. Stiu ca pare ca sunt subiectiva. Nu sunt. Cei care se vor grabi sa spuna ca nu este asa sunt cei care nu au fost niciodata in Iasi. Sau au fost acum 30 de ani.

Voi face un topic despre Iasi, la popasul meu, si va asigur ca unii vor avea surprize de proportii.

Stana Oale - Muntii Buila Vanturarita (Gupra Capatanii)
Stana se afla pe traseul dintre Schitul Pahomie si Curmatura Oale.
Acces: Traseu Marcaj Punct Galben din drumul ce ajunge la schitul Pahomie, la aproximativ 300m in aval de el.
Durata pana la stana:2,5 ore, pana in Curmatura Oale: 3 ore
Dificultate: Din cauza defrisarilor din zona nu mai exista panoul indicator de intrare in traseu. Se urmareste un drum de taf aproximativ 15 minute printr-o zona in curs de impadurire, apoi se intra pe traseul marcat. Traseu mediu, accesibil tot timpul anului.

Lacul de acumulare Siriu

Lacul Capra, Muntii Fagaras

Rasarit in Muntii Fagaras

Lacul de acumulare Bicaz

Dolion, am si eu o rugaminte la tine.

Modifica-ti , te rog, semnatura. Nu toti romanii asteapta salvarea. E o generalizare gresita. Eu nu astept nicio salvare de la nimeni, iar ca mine, crede-ma ca sunt multi.