OBIECTE CHERTE DE PRETINI SI GASITE DE IO

Colaborare :

Dialog :

Prietenie :



Aceasta imagine te va impresiona afland povestea ei.
O femela Doberman era insarcinata si a fost salvata dintr-un incendiu de un pompier, care a scos-o din casa in gradina, iar apoi si-a continuat lupta cu focul.
Cand in sfarsit focul a fost stins, pompierul se aseza pentru a se linisti si a se odihni putin.
Un fotograf al ziarului Actualitati din Carolina de Nord observa cum cainele privea, dela distanta, pompierul. Vazu cum Dobermanul porni direct catre pompier si se intreba ce urma sa faca.
Barbatul pregati camera, iar animalul sosi langa omul obosit care reusise sa-i salveze viata ei si a copilasilor ei.
Fotograful prinse exact momentul in care cainele saruta pompierul.

Cărăuşa :

Ocrotire :

Şirul indian

abbilbal a scris:

Colaborare :

asta imi place foarte mult

Karima a scris:

abbilbal a scris:

Colaborare :

asta imi place foarte mult

Ce frumos!

La duş :

Generalul Ioan Eremia este un om brav, un inventator care prin invenţia sa a schimbat faţa celui de-al doilea Război Mondial. Militar de carieră, inventator, deţinut politic şi luptător împotriva comunismului, scriitor. Lucruri care n-au contat în decizia lui Traian Băsescu de a spune nu decorării acestuia cu Semnul Onorific “În serviciul patriei”. Asta în timp ce arunca cu stele în aşa-zişi militari.

Un destin dramatic
Născut în 1913, în judeţul Constanţa, Eremia s-a remarcat ca un militar de excepţie, un bun inventator, scriitor şi vizionar al destinului regimului “roşu”. A murit în februarie 2004. De atunci, soţia generalului încearcă să îi reabiliteze personalitatea, murdărită de toxinele comuniste. A publicat manuscrisele soţului, prima dată. Apoi, a realizat demersurile necesare pentru ca Ioan Eremia să primească, post-mortem, Semnul Onorific “În serviciu patriei”. Cei de la Ministerul Apărării (MA) au aprobat dosarul şi l-au trimis administraţiei prezidenţiale. Băsescu a spus nu. Cei de la MA au refăcut dosarul, au adus mai multe argumente, dar şi de această dată preşedintele Băsescu a spus nu!

Militar de excepţie
În 1940, Eremia a realizat proiectul şi planul de construcţie a torpilei terestre dirijate şi a predat proiectul Ministerului pentru Înzestrarea Armatei. Nu i-au fost niciodată recunoscute meritele, pentru că – din motive pe care nu le cunoaştem – proiectul a ajuns în mâinile nemţilor, care au folosit arma în timpul celui de-al doilea război mondial, război în care a luptat şi Eremia. Mai târziu, în 1958, a scris “Gulliver în ţara minciunilor”, un roman de excepţie în care acesta, prin vizionarismul său, a scris detaliile şi modul în care vor decurge anii comunişti şi finalul regimului.

Disident politic
Gen. Eremia a crezut în democraţie şi luptat împotriva comunismului. În timpul unei adunări de partid a spus că ţara şi partidul necesită mai multă democraţie. chiar a solicitat acest lucru. Urmarea a fost condamnarea la 25 de ani de muncă silnică şi 14 ani de temniţă grea pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, respectiv trădare. A fost în puşcăriile din Aiud, Râmnicu Sărat şi Jilava între anii 1959 şi 1964, când a fost eliberat datorită decretului Consiliului, nr. 414, prin care erau eliberaţi toţi deţinuţii politici.

Condamnat la uitare
Traian Băsescu a decorat, post-mortem, pe Soljeniţîn, scriitor rus, care nu are nici o legătură cu România. Recent, trei aşa-zişi generali au fost decoraţi de marinar pentru că şi-au arătat susţinerea în campania electorală. În schimb, pe Gen. Ioan Eremia l-a condamnat la uitare. Nu o dată, ci de două ori.

OBIECTE CHERTE DE PRETINI SI GASITE DE IO


Hm?... Ceva e putred (si) in...Romania, bade Liviu!
Daca ar fi num ai asta!.....

Noapte buna, Romanie!

Ion

Ioane, în România este ceva putred demult şi nu are cine arunca putregaiul să nu mai pută.

Un profesor universitar din Statele Unite le dă americanilor o lecţie de ecologie şi cumpătare. În ultimii 30 de ani, bărbatul nu a dat niciun cent pe mâncare. Nu pentru că n-ar avea bani, ci pentru că nu are nevoie. Găseşte din belşug mâncare delicioasă, dar mai ales gratis la ghenă.

Profesorul Milton Saier ştie că nu tot ce e aruncat la ghenă, e neapărat gunoi. De 30 de ani, scormoneşte printre gunoaie în fiecare zi. Nu vrea să fie unul dintre cei care irosesc resursele planetei. Care astăzi merg la supermarket şi îşi umplu coşurile cu mâncare, iar mâine aruncă mai mult de jumătate la ghenă."În fiecare săptămână, de câte ori mă duc la ghenă, duc acasă mâncare şi produse în valoare de 300-500 de dolari", povesteşte bărbatul.

Profesorul Milton îşi învaţă şi studenţii cum să mănânce pe gratis. "Doar Statele Unite aruncă mâncare care poate hrăni cel puţin 15 milioane de oameni", susţine el. O familie de patru persoane aruncă, anual, la gunoi, mâncare în valoare de 600 de dolari. Per total, în Statele Unite, ajung, în fiecare an, la ghenă, alimente de 100 de miliarde de dolari. În timp ce, statisticile Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că, în întreaga lume, unul din şase oameni nu are ce mânca.

Ştire preluată de pe saitul Antena 3

abbilbal a scris:

Ioane, în România este ceva putred demult şi nu are cine arunca putregaiul să nu mai pută.

Toti zic asa, toti! Si totusi îi vezi că stau cu nasul... chiar în putregai!!!

Bade Liviu,
Eu fac, la magazinul unde lucrez, saptamanal, asa-zisele "damages".
Nu avem dreptul la mai mult de 500$ saptamanal. Sunt insa perioade in care avem si de cateva mii de $ asemenea decontari.
Care, in mare, constau in:
marfa expirata,
marfa deteriorata,
marfa returnata,
si altele.

Mancarea si bauturile(apa, sucuri) se retrag din rafturi, de regula cu o luna de zile inainte.
Legea zice cu 45 de zile. Pentru copii cu doua luni, iar pentru medicamente cu doua luni si mai mult.

Mancarea, lichidele, si tot ce e degradabil, se despacheteaza sub camere si puse in saci de plastic, care, apoi, sunt pusi intr-un compactor alaturi de ambalaje si gunoi.
Restul, ce nu putrezeste, ca sa miroase, se returneaza impachetate in ambalajul original catre un depozit special. Care, dupa ce verifica lista, nu stiu ce face cu ele.
Cel mai probabil le distruge.

Lantul nostru de magazine e imens. Sute de milioane de dolari se prapadesc astfel.

Nu stiu insa la ce ghene merge acel profesor. Pentru ca gropile de gunoi aici sunt strasnic pazite. Poate inainte de a ajunge acolo. Si nici atunci. Gunoierii domestici mai gresesc. Dar, daca sunt prinsi o patesc. Numai oficiali pot patrunde acolo cu aprobari speciale pentru investigari de crime. Se stie exact unde ajunge gunoiul tau.

Le-am propus ca o parte din marfa sa fie trimisa spre caritate. Nu.
O logica exista. Pentru aceia sa cumpere si sa dea cei care au.
Sa fie vanduta marfa cu reducere. Asta se face. Pana la aproape pe nimic si tot nu se cumpara toata. Si ,ce ramane, se distruge, se degradeaza ca valoare morala.
In anul urmator cumpara acelasi lucru cu pret intreg si nu-si ia instalatii de pom cu pret de nimic cu un an inainte. Decat putini fac asta.

O logica, pe care am gasit-o si la europeni, este alta. Pastrarea preturilor.
De exemplu: Eram in Franta, cu un grup de elevi, dupa revolutie, gazduiti pe gratis de o biserica. O ferma a distrus o mare productie de pepeni galbeni.
Ne-a trimis si noua, la interventia bisericii, cativa.
Ei motivau distrugerea productiei pentru pastrarea pretului pe piata. Erau prea multi.
Si, in loc sa-i dea mai ieftin, i-au distrus.

Si apoi, exista un ritm al productiei, care nu poate fi micsorat. Asta insemnand somaj.
Si iar o luam de la capat.

E foarte greu de reglat piata productiei cu piata consumului. Cu toata stiinta si tehnica de care se dispune.
Tatal meu, om simplu de la tara, facea asa:
Erau ani in care arbagicul nu se vindea deloc. Si il aruncam pe Jiu.
In anul urmator nu mai punea deloc. Ca apoi, dupa inca un an, sa se vanda ca aurul.

In lumea libera totul e posibil. Inclusiv sa se risipeasca mai mult decat se consuma.
E foarte greu sa stapanesti asemenea fenomene. Pentru ca sunt si greu de prevazut.

" Impredictibilitatea si imprevizibilitatea sunt cei mai mari dusmani ai omenirii de azi."
(G. Bush-Tatal)

Emil Condor a scris:

abbilbal a scris:

Ioane, în România este ceva putred demult şi nu are cine arunca putregaiul să nu mai pută.

Toti zic asa, toti! Si totusi îi vezi că stau cu nasul... chiar în putregai!!!

Pentru că nu-l mai vor pe Băsescu şi nu stau cu nasu-n curu lui ?

Citat :

...Nu stiu insa la ce ghene merge acel profesor.

Nici eu nu ştiu Ioane. Eu am preluat ştirea aşa cum am găsit-o, dar nu am preluat şi poza.

abbilbal a scris:

Emil Condor a scris:

abbilbal a scris:

Ioane, în România este ceva putred demult şi nu are cine arunca putregaiul să nu mai pută.

Toti zic asa, toti! Si totusi îi vezi că stau cu nasul... chiar în putregai!!!

Pentru că nu-l mai vor pe Băsescu să stea cu nasu-n curu lui ?

Eu nu am făcut o remarcă politică!!!
Tu??!! Văd că o deviezi tot acolo!!! Obsesie??!!

A sta cu nasu-n putregai nu este remarcă politică, ci ...... ecologică.

SENZORI SEISMICI