Altfel de vieţi

Merită o a doua şansă?

Un caz care m-a blocat, m-a şocat. Am văzut o tânără slăbuţă, micuţă, plângându-şi viaţa,
o tânără fără nici o speranţă. Are acum 33 de ani... avea pe atunci 20, a fost condamnată pe viaţă pentru complicitate la dublu asasinat deosebit de grav. 4 băieţi şi această fată, erau o gaşcă, furau din locuinţe. Crima a fost cumplită, doi bătrâni cărora le-au scos ochii pentru ca retina să nu le păstreze imaginile, aşa cum văzuseră ei în filme. Le-au tăiat gâturile, pentru a le lua banii primiţi de la fiica lor care era în Franţa.
Fata vorbeşte despre familia ei, care nu a renegat-o, care o vizitează. Are regrete pentru toată viaţa.
Fata are un limbaj deosebit de elevat, se vede că este o fată citită, instruită.
Pentru bună purtare pedeapsa i-ar putea fi redusă la 20 de ani, adică în 2016 s-ar putea reanaliza sentinţa. E trist, dar este foarte grav.
Fata spune că şi-ar dori să aibă un copil. Dar se întreabă dacă îşi doreşte ăsta pentru ea, din egoism, sau pentru el? dar ce viaţă i-ar putea oferi? Copilul ar purta stigmatul crimei ei. "Eu mă mândresc cu mama mea, el nu va putea. Poate va fi şi marginalizat".
Fata povesteşte că bătrânii au o fată... ar fi vrut să meargă la ea, să-i ceară iertare.
"Tu ai putea ierta pe cel care ţi-a omorât părinţii?" "NU", răspunde fata.


Întrebarea este, noi, cei "de afară", cu o viaţă normală, obişnuită, am putea acceptă această fată? i-am putea acorda o a doua şansă?



Am cautat pe internet despre acest caz, n-am gasit mare lucru

http://www.click.ro/Click_de_Duminica/Serialul-Click/le-au-taiat-trupurile-ca-in-filme

http://ro.netlog.com/clan/gratierecamelia/blog/blogID=75469

http://stirileprotv.ro/stiri/social/te-vezi-la-stirile-pro-tv-dreptul-la-a-doua-sansa-i.html

E greu de crezut că va mai putea avea o a doua şansă. Poate singura ei şansă este că părinţii ei n-au renegat-o. La 40 de ani, cât va avea la eliberarea din închisoare şi cu un asemnea "CV", nu cred că va găsi undeva de lucru. Nu găsesc cei "normali", cu atât mai puţin ea.

Stau şi mă gândesc acum că asfel de oameni intră într-un cerc vicios: din punct de vedere legal şi-au ispăşit pedeapsa, societatea îi aruncă liniştită afară din închisoare, dar într-o lume care-i respinge. Şi, în momentul în care nu găseşti nicăieri de lucru, pentru a duce o viaţă cinstită, ce rămâne să faci ca să nu mori de foame? Furi, omori şi ajungi din nou după gratii.

Este o situaţie tristă. Chiar mă întreb (şi vă întreb pe voi, cei care trăiţi în afara ţării): prin alte părţi există programe de "recuperare" sau de reintegrare a acestor oameni? În România n-am auzit să fie aşa ceva. Femeii din cazul expus de Aurora cred că i-ar prinde bine. Cu atât mai mult cu cât nu pare a avea un suflet de criminal ci, mai mult o deviere de comportament, ca urmare a unei educaţii deficitare din familie şi şcoală. Poate din cauza asta nici părinţii n-au renegat-o: îşi recunosc partea lor de vină în destinul nefericit al fiicei.

Dacă i-aş oferi a doua şansă? Teoretic, da. Dar, dacă ar veni la mine să o angajez şi i-aş afla trecutul... recunosc, aş fi foarte reticent. Acum, pe cinstite: cine ar angaja ca bonă o astfel de femeie? Sau cât de confortabil s-ar simţi cineva cu o astfel de femeie în apropiere? Întotdeauna vor exista suspiciuni, spuse sau nu.

Dar cum traiesc parintii ei? Am inteles ca este de familie buna.
Fata vorbea intr-un limbaj foarte elevat, se vedea ca este cultivata, citita, instruita.
Preotul inchisorii vorbea foarte frumos despre ea, despre discutiile pe care le poarta cu ea, despre cum ajuta in inchisoare pe toti. Fata munceste acolo, probabil si-a facut o calificare.

Exista si la noi in tara preocupare pentru aceste situatii.
Am aflat despre asta, se numeste "probaţiune", pentru ca fiica-mea a fost traducator la un intreg program de cateva luni, dezvoltat de englezi la Ministerul de Justitie, cu fonduri de la UE, de pregatire a functionarilor (tineri cu totii) de la noi din toata tara.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_proba%C5%A3iune

http://www.gandul.info/societatea/probatiunea-o-sansa-nesperata-pentru-condamnati.html?3932;2316940

http://www.just.ro/Sections/Direc%C5%A3ii/Direc%C5%A3iadeProba%C5%A3iune/tabid/172/Default.aspx

http://sas.unibuc.ro/index.pl/probatiune

In copilaria mea, am auzit de un caz in familie, la tzara, pe la 1955-1960

un barbat casatorit, nevasta il insela... el a aflat si i-a zis numa' in casa mea sa nu il prind, ca il omor
ghinion, i-a prins in podul shurii si a bagat furca in el si l-a omorat (amantul era si el insurat si cu 2 copii)
barbatul inselat a fost condamnat la 25 ani inchisoare, a facut nu stiu cati si i s-a redus pentru ca a muncit ... a iesit la un moment dat, a trait in acelasi sat, s-a insurat, a avut copii. Omul era in fapt un om ca lumea, bun gospodar, respectat in sat, si inainte de necaz, si dupa.

Citat :

Merită o a doua şansă?

Merita. Dar n-as tine-o pe langa mine. Doar ca psiholog. As consilia-o zi de zi chiar, ca sa stiu incotro ii bat gandurile. Viata ei nu va fi usoara, fara un ajutor material si spiritual consistent va exista oricand riscul sa piarda a doua sansa...chiar sa se sinucida.

aurora a scris:

In copilaria mea, am auzit de un caz in familie, la tzara, pe la 1955-1960...

Asta este altceva. A fost o crimă pasională, o crimă făcută la nervi. Pe când cu femeia din exemplul tău este cu totul alt caz. Ea a fost o infractoare şi, se pare, una periculoasă. Va avea mult de tras după ce va fi eliberată şi va trebui să aibă un caracter foarte tare ca să răzbească. Sper ca, la maturitate, să aibă mai mult noroc şi mai multă înţelepciune decât în tinereţe.

Este bine dacă există un astfel de program de integrare a foştilor deţinuţi. Bine ar fi să fie şi eficient, că la hârtii nu ne bate nimeni!

Stiu că unii înclină spre acordarea altei sanse unui criminal ce nu merită nici măcar să se bucure de viată! Pentru astfel de bestii nu am niciun fel de simpatie. La întrebarea pusă initial de Aurora: nu, eu nu i-as acorda altă sansă.

Cel cu furca a făcut tot o crimă si trebuia condamnat (poate nu atât de mult cât a luat!) dar bestiilor precum criminala despre care e vorba aici, le-as arăta plutonul de executie.

Nu ea a făcut crima, dar a fost în gaşcă. Moral, este la fel de vinovată ca şi ceilalţi. De aceea am scris că ea ar putea avea o a doua şansă. Pe cei care i-au omorât pe bătrâni, şi eu consider că ar trebui să fie împuşcaţi. De fapt, după câte am înţeles din relatarea Aurorei, unul şi-a primit pedeapsa de la colegul de celulă...

Eu am intalnit asemenea categorii de oameni.Eu le acord si a doua sansa.De ce?Simplu,zbuciumul sufletesc e mai greu de dus decat inchisoarea.Nu toti se nasc cu gena crimei.Pe vremea lui Ceasca am avut un asemenea coleg,nu vorbea mult de puscarie dar a zis ca nu doreste nimanui ce este acolo.Isi vedea de treaba si nici bautura nu consuma.Si-a refacut viata ,mai greu dar cu succes.Cu borfasi in schimb sa nu te pui ca aia au in sange escrocheriile si jafurile.Omul poate fi educat sau Distrus.