Să-mi cunoaşteţi urbea

În anul 1971 la Editura Stadion, nici că se putea mai bine, a apărut o cărţulie botezată Alba Iulia, scrisă de doi dascăli de istorie: Ion Berciu şi Gheorghe Anghel, în calitate de propagandişti ai Comitetului Judeţean de Partid. Iată câteva spicuiri din respectiva carte:

"Municipiul Alba Iulia este situat în centrul podişului ardelean, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului şi Metalici cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului. Oraşul (altitudine 330 m), cu o adâncă rezonanţă în istoria poporului român, se află la 46^o5' latitudine nordică şi 21^o15' longitudine estică (scuzaţi astrologia). Importanţa sa istorică se datoreşte, în mare măsură, poziţiei sale geografice; punct natural de trecere şi răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare, culturi de cereale şi podgorii renumite, oraşul a fost şi un străvechi loc de schimb al produselor provenite din diverse regiuni. Din vechi timpuri, mari artere de circulaţie ale Trnsilvaniei se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice: Cluj, Sibiu, Arad, Târgu Mureş şi Mediaş. Spre Alba Iulia au gravitat o serie de îmnsemnate localităţi din jur care au impulsionat dezvoltarea sa economică, demografică şi urbanistică: Zlatna, Abrud, Teiuş, Aiud, Blaj, Sebeş, Cugir.

• Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre este un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km. Cetatea şi construcţiile ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor aşezări se află pe a doua terasă, cu cca 18 - 25 m mai sus.
  
• Clima se caracterizează prin veri călduroase, toamne lungi şi ierni blânde, cu o temperatură medie anuală de +10^oC şi precipitaţii care ating o medie anuală de 650 mm.
  
• Partea de Vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu vârful Mamut (630 m). Spre Est, peste Mureş, se disting dealurile argilose de culoare roşiatică ale podişului ardelean; erodate de râurile Mureş, Ampoi, Sebeş şi Secaş. Aici se remarcă Râpa Roşie de lângă Sebeş, cu forme interesante şi vegetaţie rară.
  
• Spre Sud, în zilele senine, se văd culmile Munţilor Sebeşului, cu vârful Şurianul (2245 m) şi Vârful lui Pătru (2130 m).
  

În aceasă ambianţă, unde bogăţia pământului se împleteşte armonios cu peisaje variate şi odihnitoare, s-au dezvoltat străvechile aşezări umane pe locul cărora se înalţă azi oraşul Alba Iulia."

PS. Îmi cer scuze pentru "limbajul de lemn" dar aşa eram noi, comuniştii. Ţineam în gură linguri de lemn când vorbeam.

Alba Iulia, oraş bimilenar

Profesorii Ioan Berciu şi Gheorghe Anghel povestesc:

"Oraş învăluit în nimbul legendar al unor mari evenimente istorice petrecute între bătrânele-i ziduri, Alba iulia s-a întipărit adânc în mintea şi în inima poporului român, care păstrează o imagine veridică a acestui loc glorios de îndreptăţită mândrie strămoşească. (N.B. Poate unora, din "mândrie patriotică", nu le place cum sună această frază, pe care o vor considera tipică limbajului de lemn - observaţia aparţine lemnarului abbilbal)

• Numeroase izvoare arheologice atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele său prin documente istorice scrise, existenţa pe acet teritoriu, şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.H.
  
• Importanta aşezare neolitică (5000 - 1900 î.e.n.), descoperită în cartierul "Lumea Nouă", situat în partea de nord a oraşului, a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori, purtători ai culturilor Criş, Tuedaş, Petreşti şi Coţofeni.
  
• În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului (Ijac, La vii, Platoul Romanilor) au fost scoase la iveală urme şi obiecte din epoca bronzului (1700 - 1000 î.e.n.)
  
• Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită în stânga Mureşului, la Teleac (4 km N-E de Alba Iulia), cetate ce se întinde pe aproape 30 Ha. Probabil în zonă s-a aflat un însemnat centru tribal tracic.
  
• Istoria veche a oraşului Alba Iulia începe cu cetatea dacică de la Piatra Craivii - un Masiv stâncos ce domină orizontul dinspre Nord (dacă sunteţi cuminţi şi aşteptaţi, am să dau şi un pachet de fotografii) Izvoarele literare amintesc de un trib al dacilor apuli.
  
• Geograful alexandrin Claudius Ptolemacus menţionează centrul Apoulon, situat în centrul Transilvaniei, identificat de arheologi ca fiind Piatra Craivii. Arheologii au stabilit că între Apoulon şi Apullum (oraşul roman ridicat chiar în vatra actualei localităţi Alba Iulia) a fost o legătură directă, chiar dacă oraşul roman nu s-a suprapus peste aşezarea dacică.
  
• Primul nucleu al oraşului Apulum s-a pus în anul 106 e.n. când însuşi Împăratul Traian a organizat aici Legiunea a XIII-a Gemina. În jurul acestei Legiuni s-au dezvolat aşa-numitele canabae (aşezări semiurbane)
  
• Sub împăratul Marcus Aurelius Canabele Legiunii XIII primeşte rangul de municipiu: Municipium Aurelium Apulense, iar sub împăratul Commodus devine colonie: Colonia Aurelia Apulensis, numele ei fiind găsit pe un însemnat număr de inscripţii.
  
• Sub împăratul Septimius Severus (193-211 e.n.) inscripţiile atestă existenţa unui oraş nou cu grad de municipiu: Municipium Septimium Apulense deosebit de oraşul mai vechi.
  
• În anul 250 e.n. pe timpul împăratului Traianus Decius este amintită Colonia Nova Apulensis.
  
• Aşezările urbane de la Apullum erau conduse de un consiliu ales anual, care avea în frunte doi duumviri (primari), administraţie proprie şi funcţionari superiori
  
• Apulum a devenit un puternic centru economic şi cultural, inscripţiile menţionând numeroase colegii (organizaîâţii) de negustori şi meseriaşi: (collegium fabrorum (fierarilor), collegium centonariorum (postăvarilor), collegium nautarum (plutaşilor), collegium dendrophorum (lemnarilor)
  
• Apullum era un important centru rutie şi de plutărit la Mureş aflându-se un port (Portos - cartierul Partoş de azi)
  

În timpul stăpânirii romane Apullum a fost un puternic focar de romanizare prin intermediul factorilor militari, economici, administrativi, culturali şi religioşi."

Alba Iulia - Bălgrad

În secolul al VI-lea Transilvania este cucerită de avari şi mai târziu de slavi.

Din perioada de convieţuire româno-slavă au fost descopperite două aşezări: una pe platoul actual al oraşului şi una la 3 km spre Est, pe malul stâng al Mureşului, la Ciugud.

• Se schimbă numele oraşului Apullum în Bălgrad (Cetate albă, din cauza pietrei de clcar utilizată în construcţii) toponimic utilizat la redactarea documentelor medievale şi păstrat şi astăzi în graiul popular.
  
• De la Bălgrad derivă numele Fehervar (maghiar) şi Weissenburg (german)
  
• În 1097 documentele menţionează existenţa unui comite de Bellegratae.
  
• Descoperirile arheologice atestă în sec IX - X la Bălgrad existenţa unui voievodat românesc pe un teritoriu destul de întins, care a continuat să existe ca instituţie medievală autonomă şi în secolele XI - XIII.
  
• După cucerirea Transilvaniei de către unguri (sec. X -XIII) la Bălgrad se stabileşte un important centru economic şi religios, iar în 1177 ia fiinţă un comitat regal, unde s-a fixat reşedinţa episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, Bălgradul cunoscând apogeul dezvoltării sale în sec. XIII, când primeşte denumirea de civitas.
  
• La 1241 oraşul este distrus de tătari şi devine prin donaţie regală proprietate a episcopiei romano-catolice.
  
• În 1277 oraşul cunoaşte o nouă distrugere în urma răscoalei saşilor împotriva Episcopiei romano-catolice. Cu acest prilej a fost arsă biserica şi omorâţi peste 2000 de oameni.
  
• În 1437 episcopul Gheorghe Lepeş a încercat să impună darea restantă pe trei ani în monedă nouă, mai valoroasă, fapt ce a generat nemulţumirea ţărănimii urmată de noi revolte.
  
• La 1442 Iancu de Hunedoara pregăteşte în cetatea Bălgrad (Alba Iulia) atacul împotriva turcilor, care invadaseră Transilvania. Lupta s-a dat la Sântimbru şi Iancu de Hunedoara a fost învins, şi-a găsit scăparea în cetatea Bălgrad, unde a organizat un nou atac în urma căruia a ieşit biruitor. În aceste lupte a fost ucis Johannes Milles, fratele mai mic al voievodului Iancu, care este îngropat în Catedrala Romano-Catolică, alături. Lângă el a fost înmormântat peste ani şi Iancu de Hunerdoara.
  
• După 1541 Bălgradul (Gyula Fehervar) devine capitala principatului autonom Transilvania până în 1690, când Ungaria este transformată în paşalâc turcesc.
  
• În 1516 începe construirea noii cetăţi care se termină abia prin sec. al XVII-lea
  
• La 1597 Mihai Viteazul ctitoreşte o Biserică Ortodoxă care va deveni Mitropolia Bălgradului.
  
• 1 noiembrie 1599 Intrarea triumfală a voievodului Mihai Viteazul în Bălgrad unde la 1600 se intitulează voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei.
  
• După 1601 capitala principatului a fost distrusă şi devastată în mai multe rânduri de armatele lui Gheorghe Basta şi Moise Secuiul.
  
• La 1613 devine principe al Transilvaniei Gabriel Bethlen care reuşeşte să impună redresarea economică şi culturală a Bălgradului.
  
• La l621 în prezenţa unor renumiţi profesori umanişti se deschide Colegiul cu rang universitar, instituţie de mare prestigiu pentru Transilvania. Printre cei prezenţi la deschiderea colegiului a fost şi Martin Opitz, care a spus despre români că "sunt adevăraţii stăpâni ai acestei ţări, urmaşii romanilor de altă dată". Impresiile sale despre portul şi dansul românilor, precum şi descrierea frumoaselor meleaguri se regăsesc în cartea sa intitulată "Zlatna".
  
• În 1658 şi 1662 Bălgradul este din nou prădat şi ars de oştile turceşti şi tătărăşti. Despre ceea ce s-a găsit atunci în oraş cronicarul turc Evlin Celebi a scris: "are palate împodobite cu fresce şi mozaicuri, fântâni arteziene şi oglinzi de Murano".
  

Bălgradul, provincie austriacă

Sfârşitul sec. XVII şi începutul sec. XVIII este perioada unor noi şi mari transformări politice care-şi pun amprenta pe dezvoltarea urbanistică a Bălgradului.

• Transilvania devine provincie a Imperiului Austriac şi la 1711 Dieta de la Viena hotărăşte construirea unei fortificaţii noi la Alba Iulia.
  
• Între 1715 şi 1738 se construieşte cetatea Vauban numită "Alba Carolina" după numele împăratului Carol al VI-lea. Cu acest prilej este demolată Mitropolia lui Mihai Viteazul, ce se afla în colţul de sud-est al cetăţii Vauban (acolo unde a chierdut Puiu Mic "castanu", de a plâns după ea că moşulică nu a coborât dealu să i-o aducă)
  
• Între secolele XVIII şi XIX se înjghebează Oraşul de Jos prin construierea cartierelor de meşteşugari: Partoşul şi Hăiuşul pentru plutaşi, Lipoveni pentru zidarii care au lucrat la ridicarea cetăţii şi eraude origine lipoveni şi Maieri pentru agricultori.
  
• În 1784 Bălgradul a suportat supliciul frângerii cu roata a martirilor Horea şi Cloşca. Crişan s-a spânzurat în temniţă.
  
• Tot la Bălgrad este judecat şi condamnat la ani grei de temniţă Avram Iancu, conducătorul revoluţiei de la 1848 din Apuseni, pedeapsă ce a executat-o la Abrud.
  
• În 1869 se dă în exploatare calea ferată Alba Iulia - Arad şi în 1895 linia îngustă Alba Iulia - Zlatna, care a fost normalizată în 1986.
  
• 1 Decembrie 1918 Alba Iulia este gazda înfăptuirii Marii Uniri
  
• După 1964 Alba Iulia a cunoscut o dezvoltare fără precedent. S-au construit numeroase blocuri de locuit, şcoli, grădiniţe, baze sportive şi de agrement, unităţi econmice. Rând pe rând, în ordine cronoligică, CFR-ului, morii, fabricii de încălţăminte, unor ateliere mecanice, cooperative meşteşugăreşti, unei modeste fabrici de spirt şi ale unei Intreprinderi de industrie locală li s-au adăugat: Fabrica de Pruse Refractare, Intreprinderea Mecanică de Reparat Utilaj Minier, Fabrica de Poţelan Intreprinderea de Utilaje, Turnătoria, Fabrica de produse lactate, Fabrica de covoare, Fabrica de pâine, Intreprinderea Judeţeană de transport local şi tot rând pe rând au dispărut în ultimii ani.
  
• Tot din acei ani datează Casa de cultură a sindicatelor şi Stadionul "Cetate"
  

După cum v-am promis, iată imaginile cu împrejurimile urbei mele. Eu stau cu faţa spre Mureş (şirul de pomi din planul 2 şi fotografiez de la stânga la dreapta.



Ce se vede în planul îndepărtat sunt dealurile din spre Sud (direcţia Oarda).

În centrul acestei imagini, la poalele dealului din planul 2, este locul unde a vrut "aeroplanul" să mă "borbandeze"

În stânga acestei imagini este Mamutul şi în dreapta, sub formă de pinten Piatra Craivii.

Sunt multe de povestit si arătat despre Alba Iulia. Asteptăm cu plăcere postările tale si nu numai...

Abby, încearcă să reduci pozele la o lătime de 640 (max) - e mai usor de urmărit subiectul.
Acum, tu le postezi la 800, îmi imaginez. Mărimea asta ar fi ok dacă nu am avea coloana de widgets din stânga dar aia "mănâncă" ceva spatiu. Încearcă si vei vedea că e mai bine.

În stânga imaginii vârful rotunjit şi mai înalt sunt Cheile Râmeţului



In dreapta imaginii turla ce se vede este a bisericii din Lipoveni.

Dealurile din spre Soare Răsare.

O vedere a Munţilor Metaliferi (S-V faţă de oraş)

Vedrea dealului Bilag, unde am însiţit bebelaşul la cabană după ce a fost botezat de tata.



Ciulinii fac parte din peisaj. Un peisaj dezolant din ceea ce au fost cânva terenuri roditoare.

Sub acest colţ de cetate a fost Mitropolia ctitotită de Mihai Viteaul, din ale cărei pietre s-a ridicat biserica Maieri II, biserică la care a fost botezată Maria-Nicoleta-Ioana, dar şi moşulică.

Peste drum de acest colţ de cetate se află Cimitirul eroilor, cimitir în care se găseşte o cruce pe care scrie Slt. Sadoveanu M., nimeni altul decât fiul marelui Mihail Sadoveanu

Un document scos la iveală în această vară cu ocazia executării lucrărilor de realilitare a canalizării din Cetate. După dimensiunile lui, ne putem da sea de dimensiunile monumentalei construcţii ce l-a găsduit.

ce seamana cu orizonturile de pe la noi

frumoasa-i Transilvania noastra

Eu ti-am revazut urbea acum 3 zile ! Am facut si poze. Nu numai in Balgrad dar si in Bucerdea Vinoasa si imprejurimi. Mi-am petrecut o zi intreaga, alaturi de sotia mea, prin Alba-Iulia si imprejurimi. Numa vro' 300 de poze am facut.

Franz Schneider a scris:

Eu ti-am revazut urbea acum 3 zile ! Am facut si poze. Nu numai in Balgrad dar si in Bucerdea Vinoasa si imprejurimi. Mi-am petrecut o zi intreaga, alaturi de sotia mea, prin Alba-Iulia si imprejurimi. Numa vro' 300 de poze am facut.

Indiscreţie:
În Bucerdea Vinoasă ţi-ai vizitat numai cunoştinţele sau şi crama? ia la cramă... care sector ?

Lângă Cimitirul Eroilor este şi cimitirul municipal. Printre miile de morminte se găseşte şi mormântul lui Ion Arion, primul martir al Unirii de la 1 Decembrie 1918 împuşcat de o cătană crăiască austro-ungară în gara Teiuş.

Şi ceva mai sus, mai în vărf de deal

Vrei sa vezi ce am vizitat in urbea ta Abbi ???

Franz Schneider a scris:

Vrei sa vezi ce am vizitat in urbea ta Abbi ???

Sunt curios. Dă-i să meargă !

Iote ca-i dau :

Bucerdea Vinoasa







Ighiu / muzeul









Un steag care a fluturat LIBER la Unirea de la 1918 !!!


Şard / muzeu



Miss Romania anilor '30 din com Şard, jud. Alba


Maine imagini din cetatea Balgradului !!!

Sunt curios ce te-a impresionat din cetate.

abbilbal a scris:

Sunt curios ce te-a impresionat din cetate.

O sa afli putin mai tarziu.