EPISCOPIA ORTODOXĂ SÎRBĂ DE TIMIŞOARA

EPISCOPIA ORTODOXĂ SÎRBĂ DE TIMIŞOARA

Pentru credincioşii ortodocşi sârbi din judeţele Arad, Caraş‑Severin, Mehedinţi şi Timiş funcţionează Episcopia Ortodoxă Sârbă, cu sediul la Timişoara. Acesta a funcţionat ca episcopie începând cu secolul XVI, când, pentru prima dată, se găsesc mărturii scrise despre aceasta în documentele vremii, şi până în timpul regimului comunist, când instituţia a fost coborâtă la rang de Vicariat. După primul război mondial, comunitatea bisericească a ortodocşilor sârbi din Banat este condusă de arhierei‑administratori numiţi de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu acordul statului român. Arhiereul numeşte un locţiitor arhieresc care conduce Episcopia.
În prezent funcţionează ca Episcopie Ortodoxă Sârbă de Timişoara, având un post de episcop, actualmente ocupat de un episcop-administrator numit de Patriarhia Ortodoxă Sârbă Belgrad, iar acesta are ca locţiitor un Vicar administrativ. Preoţii şi candidaţii la preoţie, în marea lor majoritate, urmează studiile în Serbia (la seminarele şi facultăţile de Teologie Ortodoxă Sârbă), iar o parte din aceştia urmează cursurile facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România..
Ca structură administrativă vicariatul este organizat şi funcţionează în 3 protopopiate (Arad, Socol, Timişoara), având în total 56 de parohii.
În afară de cele 56 de parohii ortodoxe sârbe, există şi 5 mănăstiri: mănăstirea Baziaş (un vieţuitor), mănăstirea Zlatiţa (fără vieţuitori), Mânăstirea Cusici, fără vieţuitori, mânăstirea Sf. Gheorghe (o vieţuitoare), mănăstirea Bezdin ( o vieţuitoare).
Pe lângă fiecare parohie există un Comitet de conducere care îl ajută pe preot la rezolvarea problemelor administrativ‑bisericeşti. Credincioşii ortodocşi sârbi au menţinut calendarul Iulian (stilul vechi).
Numărul credincioşilor este de circa 26.000.