Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice

Povestirea lui Octavian Sava este realizată în stilul celor care apăreau în broşurile interbelice. Personajul principal este Ion Spineanu, profesor de geografie la Universitatea din Bucureşti, aflat în pragul pensiei. Într-o seară ploioasă îi destăinuie asistentului său un „secret” din viaţa sa: o expediţie pe care a făcut-o în Congo Belgian în perioada studenţiei, împreună cu o echipă din Belgia, pentru a căuta un meteorit, Meteoritul de aur.

Modul în care este scrisă povestirea aminteşte de maniera unor scriitori de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX: aventuri uimitoare, descoperiri uluitoare însă, în final, orice dovadă prin care se poate susţine descoperirea dispare sau este distrusă.

De remarcat că în această povestire nu se simte atât de pregnant tezismul şi influenţa propagandei comuniste. Spineanu este singurul român dintr-o echipă belgiană, el şi-a câştigat cu greu locul în echipă şi, bineînţeles, este animat de cele mai nobile idealuri, spre deosebire de obiectivele mult mai pământeşti ale comandantului echipei şi membrilor acesteia, care doresc ceva mult mai concret: îmbogăţirea. Întreaga acţiune a povestirii este plauzibilă (aşa cum recomandau clasicii SF-ului occidental, precum Jules Verne sau H.J. Rosny Aîné) şi sunt inserate câteva speculaţii ştiinţifice interesante.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #SavaOctavian

CPSF nr. 1    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr. 2    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

Povestirea „A 12-a variantă” este un fel de policier didactic. Chiar dacă încep să devin iritant, de fiecare dată încerc să procedez „hermeneutic” şi să plasez povestirile în contextul vremurilor în care au fost scrise.

De ce policier? Pentru că, în pofida unei acţiuni liniare, povestirea respectă regulile unui roman poliţist: avem o pradă, avem un hoţ, avem miliţianul bun şi securistul inteligent. De ce didactic? Pentru că „interviul” pe care reporterul i-l ia doctorului Pavel este o prezentare ad-hoc a unor noţiuni de fiziologie, vizita securistului în laboratorul cercetătorilor este o ocazie pentru a prezenta modul în care se fac testele pe animale, iar finalul – realizat în maniera Agathei Crhistie – este folosit pentru o scurtă lecţie de psihologie.

Pe de altă parte, putem vedea un tablou al concepţiilor comuniste ale anilor ’50: omului de ştiinţă i s-a repartizat ca locuinţă o vilă, acesta are în proprietate o motocicletă (ceea ce ar echivala cu un autoturism în zilele noastre) soţia acestuia pare a fi casnică şi-i este total supusă. De fapt putem observa o idealizare a societăţii în care certurile sunt inexistente, vecinii sunt politicoşi, totul se petrece conform moralei comuniste.

Sunt şi câteva accese de umor în paginile povestirii, însă extrem de bine temperate pentru că, „tovarăşi n-avem timp de hăhăială!”. De altfel, veţi remarca o anumită încruntare muncitorească în majoritatea povestirilor din acei ani. Să nu uităm, ne aflăm în plină perioadă stalinistă, cu îndemnuri mobilizatoare precum „Hai la lupta cea mare...” în care pălăriile domnilor fuseseră înlocuite cu băştile muncitoreşti, iar cravata era un simbol al burgheziei. Bineînţeles, pe întreg parcursul povestirii avem antagonismul bine-rău, adică puterea populară contra capitalismului sângeros.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #PetrescuLeonid

CPSF nr.3    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

După cum se vede în titlu, numărul 4 al Colecţiei vine cu două povesitri: Marea experienţă de Mircea Naumescu şi Proxima Centauri de M. Brateş.

Dacă vă mai amintiţi filmul Hibernatus cu Louis de Funes, ori dacă aţi citit Când se va trezi cel care doarme de H.G. Wells veţi avea imaginea cadrului în care se desfăşoară acţiunea povesitirii Marea experienţă. Un om de ştiinţă prins în gheţurile Antarcticii este găsit şi trezit la viaţă după 200 de ani. Avem o imagine a Bucureştiului în viitor, aşa cum îl vede autorul la jumătatea anilor ’50, şi participarea personajului principal, în calitate de observator, la un experiment cosmic. Dacă ţinem cont că la acea vreme Isaac Asimov scrisese deja primele trei cărţi din seria Fundaţiei, cărora li se alăturau Caverne de oţel şi Sfârşitul eternităţii, putem spune că povesirea este puerilă. Totuşi nu este lipsită de un anumit farmec şi candoare.

Proxima Centauri este un policier care conţine toate ingredientele genului. Avem cercetătorul care a inventat un sistem de propulsie revoluţionar şi capitaliştii răi care vor să-i fure invenţia. Mai mult nu scriu, pentru că ar trebui să stric plăcerea urmăririi acţiunii. Cine-şi mai aminteşte câte ceva din vocabularul tehnic al perioadei comuniste, probabil că va surâde amuzat când va afla de laboratorul special, ţinând seama că, la vremea respectivă, tot ceea ce ţinea de armament sau de alte produse de nivel strategic era încadrat la speciale.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #NaumescuMircea #BrateşMircea

CPSF nr.4    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

La 3 decembrie 1967, conducând o echipă formată din 31 de specialişti, doctorul Christiaan Barnard reuşea primul transplant de inimă. Evenimentul este prefigurat în România într-o povestire apărută în numărul 5 din 1 decembrie 1955* al Colecţiei de povestiri ştiinţifico-fantastice. Este vorba despre Inimă de ciută scrisă de A. Rogoz şi C. Ghenea.

În primul rând, vreau să atrag atenţia asupra apariţiei unui nume care va fi prezent ani de-a rândul în SF-ul românesc cu texte de bună calitate, devenind ceea ce aş îndrăzni să definesc un „clasic al genului” din România, alături de alţi scriitori precum Ion Hobana, C.T. Popescu, Vladimir Colin, Dan Merişca, Horia Aramă şi lista completă o găsiţi căutând în Wikipedia. Este o povestire care mi-a plăcut de la cap la coadă. Am remarcat acurateţea cu care a fost prezentată operaţia, termenii medicali folosiţi şi chiar o doză substanţială de verosimil. Observaţi că, fiind scrisă în „era atomică”, radiaţiile nucleare sunt aproape panaceul sau piatra filozofală care transformă totul şi rezolvă orice problemă.

Cea de a doua povestire, O întâmplare obişnuită de P. Stănescu, prezintă modul în care cercetarea lucrează mână în mână cu producţia şi cum cercetătorii colaborează cu inginerii pentru găsierea şi rezolvarea unei hibe care le dă bătăi de cap. Ştiinţa şi tehnica sunt ajutate de Măria Sa Întâmplarea pentru a duce lucrurile la bun sfârşit. Ciudat, partea politică este aproape inexistentă în ambele povestiri.

_______________________
*Pe coperta 3 a nr. 5/1955 apare specificaţia, pentru doritorii de abonamente, că revista apare la ficare 1 şi 15 ale lunii. Prin extensie, voi menţine această periodicitate şi pentru numerele care nu vor mai avea precizată data apariţiei.


#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #RogozAdrian #GheneaC #StănescuP

CPSF nr.5    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

Povestirea Indienii de Vitelii Trenev, care se întinde pe două numere consecutive ale Colecţiei, nu este un SF. Este un western de o calitate destul de bună, conceput în maniera lui Karl May, cu singura diferenţă că acţiunea este văzută din punctul de vedere al unui trib de amerindieni. Astfel de povestiri (non-SF) vor mai fi publicate în ediţiile CPSF, una dintre ele fiind scrisă de scriitorul român Mihail Sadoveanu.

Din punctul meu de vedere, povestirea a fost inclusă în Colecţie în urma comenzii celor de la Propagandă care acţionau în zona presei, posibil la o sugestie a consilierilor sovietici. Îl avem pe căpitanul navei ruseşti care este, bineînţeles, personajul pozitiv, zugrăvit ca un caracter puternic, integru, care caută să facă un comerţ cinstit pe cât îi permit moravurile vremii, în opoziţie cu căpitanul navei comerciale americane – un caracter slab, care nu-şi poate stăpâni echpajul, este un om răzbunător şi un comerciant necinstit, care speculează naivitatea indienilor.

Un alt personaj propagandistic este un tânăr sclav indian, care se revoltă la nivel verbal şi ideologic împotriva credinţelor („retrograde”) ale tribului din care face parte şi împotriva statului său social. De asemenea, sunt trase câteva tuşe propagandistice asupra vraciului tribului şi asupra tabuurilor tribale, toate acestea în scopul educării materialist-dialectice a tinerilor cititori (nu uităm cui se adresează Colecţia, nu?).

Totuşi, ţinând seama că propaganda antisovietică a SUA nu era nici ea mai blândă în filmele Hollywoodiene şi că povestirea apărea în perioada în care cele două mari puteri îşi consolidau influenţa în teritoriile dominate, nu cred că este ceva foarte exagerat. În definitiv, dacă cititorul poate trece peste aceste aspecte, ca şi cum ar îndepărta partea putrezită dintr-un măr, va avea parte de o lectură agreabilă.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #TrenevVitalii

CPSF nr.6    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.7    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

Tandemul Rogoz-Ghenea revine din nou în CPSF, de data aceasta cu o lucrare de o întindere mai mare, prezentată, începând cu numărul 9 al Colecţiei, ca fiind un roman în lucru care, după ce va fi „revăzut şi completat de autori va fi editat de Editura tineretului”. Am căutat prin Internet (mare minune urieşenia asta de bază de date) şi am aflat că romanul nu a fost terminat niciodată [Wikipedia, enciclopedie liberă, Adrian Rogoz, https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Rogoz, activ la data de 06.11.2018].

Avem în faţă un roman de aventuri în care personajele principale se luptă pentru descoperirea şi exploatarea unor zăcăminte de uraniu. Romanul este bine construit, are suspans, ceea ce face deliciul genului, şi o doză mare de verosimil. Science-fictionul nu este prezent aşa cum l-am percepe astăzi: ultratehnologizat, extratereştri, computere etc. Aparatura este cea comună în anii ’50, unde contorul Geiger-Müller joacă rolul principal, împreună transmisiile codificate prin unde radio şi unele construcţii realizate prin mecanisme acţionate electric. Însă ingeniozitatea autorilor face ca toate acestea să treacă în domeniul SF-ului... pentru anii aceia.

Părerea mea din prezentarea anterioară, că propaganda (româno)sovietică şi-a pus amprenta în CPSF, este întărită în cele şapte numere consecutive pe care se întinde romanul Uraniu. Acţiunea se desfăşoară pe două continente, Asia şi America de Nord (tangenţial şi Europa), iar personajele principale sunt ruşi, chinezi, germani şi indieni. Apare şi un personaj „de-al nostru”, speologul Merişor, însă doar pentru coloratură, ca să dea acţiunii o tentă internaţională. Însă acţiunea se învârteşte în jurul ruşilor şi al chinezilor. Se ating propagandistic temele politice ale vremii, precum colectivizarea, războiul popular contra trupelor generalului Chiang Kai-shek, avariţia americană contra ajutorului dezinteresat sovietic, grija faţă de om în regimul popular versus omul ca marfă în „imperialism”... şi toată panoplia posibilă a propagandei comuniste.

Dacă facem un salt peste timp şi citim din romanele lui A. Rogoz (eu am citit numai Fugă în spaţiu-timp şi Preţul secant al genunii) constatăm că autorul este departe de a face parte din pleiada scriitorilor proletcultişti. Aceasta mă face să cred că propaganda „la greu” din paginile romanului a fost impusă, probabil în urma unei liste de punctaj sau de idei necesar a fi urmată pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului. Listă care înclin să cred că a fost preparată în laboratorul propagandei sovietice. Propaganda se va simţi, mai mult sau mai puţin pregnant, pe parcursul mai multor povesitri din Colecţie.

Însă, aşa cum am scris în prezentarea nuvelei Indienii, dacă cititorul poate trece peste aceste aspecte, ca şi cum ar îndepărta partea putrezită dintr-un măr, va avea parte de o lectură agreabilă. Romanul este captivant şi are o doză mare de vreosimil.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #RogozAdrian #GheneaC

CPSF nr.8    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.9    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.10    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.11    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.12    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.13    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.14    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

Intriga povestirii „Ghidul din Lună” de Mircea Şerban se bazează pe descoperirea unui epitaf pe un mormânt neştiut (sau uitat) aflat pe Lună, acţiunea desfăşurându-se cu două secole mai departe, în viitor. Cel care va cauta să dezlege enigma este – cum s-ar fi putut altfel? – un student la istorie din... Moscova.

Studentul ajunge astfel să citească manuscrisul unui roman nepublicat, care aparţinea, bineînţeles, unui scriitor sovietic şi aşa facem cunoştinţă cu eroul principal, un student american la ingineria avioanelor care, sărac fiind, este nevoit să devină pilot de încercare pentru a avea suma necesară înscrierii la examenul de diplomă. În urma unui accident intră în comă (din nou motivul „Hibernatus”) din care este trezit (bineînţeles de către un om de ştiinţă sovietic) cincizeci de ani mai târziu.

La începutul celui de-al treilea mileniu, societatea este total schimbată, pe pământ domneşte pacea (la iniţiativa URSS, se înţelege) iar călătoriile spre Lună sunt la fel de frecvente aşa cum, în prezent, sunt cele cu avioanele supersonice. Eroul principal se înscrie într-un program de cartografiere a Lunii, care se desfăşoară la faţa locului, sub conducerea (fierască) a unui sovietic.

În acest număr al CPSF avem şi o premieră: prima întâlnire de gradul III. Întâlnirea nu se desfăşoară după calapodul clasicilor Jules Verne, H.G Wells ori H.R. Rosny Aîné ci mult mai... anost. Comparând întâlnirea „şerbaniană” cu cele ale înaintaşilor, este ca şi cum am compara compunerea unui elev de clasa a V-a cu eseul unui student la Litere. Însă trebuie să avem în vedere că şi Colecţia este la început iar managerii editurii cu siguranţă că abia îşi constituiau o bază de selecţie. Cred că, la acel moment, erau bucruoşi că aveau cu ce umple paginile revistei. De altfel, pe măsură ce numerele apărute fac o stivă din ce în ce mai groasă, şi calitatea textelor publicate devine mai ridicată. La calitatea slabă a textelor (citind cu ochii şi mintea de astăzi) a „contribuit”, mai mult sau mai puţin probabil, şi amestecul politic în politica editorială a Colecţiei. Cel puţin asta este părerea mea.

#CPSF #ScienceFiction #SFromanesc #BrosuriSiRevisteSF #ŞerbanMircea

CPSF nr.15    Format e-pub     Format pdf     Online Convert

CPSF nr.16    Format e-pub     Format pdf     Online Convert