De-a valma...

De-a valma, franturi de clipe

A-nceput să ningă cu fulgi mari şi deşi. În scurt timp oraşul s-a acoperit cu omăt. Roată munţi, munţi cu păduri de foioase peste care se cerne ninsoarea pufoasă şi veselă , la fel ca-n copilărie. Îi veni poftă să se plimbe-n ninsoare. Să-ntindă braţele, aripi desfăcute, să privească norii ce-şi scutură fulgii…Privi cadranul ceasului de pe perete. Un ceas cu pendulă ce făcea notă discordantă cu interiorul modern. O vechitură moştenită la care nu se îndura să renunţe. În ultimul an aruncase, donase celor care aveau nevoie, tot ce avea legătură cu trecutul. Aparatură, mobilă, covoare…păstrând doar acea pendulă veche. De ce o fi păstrat-o ?! Să-i amintească. Sa-i amintească că timpul trece, trece indiferent. Zâmbi aducerii aminte… închise ochii, pe pelicula retinei se succedau imagini noi si vechi de-a valma.

-Hai să te îmbrăţişez…cat mă bucur să te văd!!! Care mai e viata ta? Ce face Dănuţ? Ai nepoţi?
-… prea multe întrebări! Ce mai faci tu? Tu, fiinţa … omul din tine… nu profesional, nu social…
-Atât cât se poate, acum mi-e bine, nu ştiu pentru cât timp. Dar tu, tu ţi-ai refăcut viata? Ce-ai făcut în toţi aceşti ani? Pari obosit… şi trist.
-Vreau să fac pace cu trecutul… amintiri, regrete, răni, orgoliu …mă bântuie. Le port in mine. Lupt cu sechelele … refuz, înăbuş, uit… e ca o boala ce revine, obsesiv …
-Cat mă bucur c-ai venit!!! …eşti încă singur?
-Nu! … am aşteptat o vreme crezând ... Apoi am cunoscut pe cineva, o colegă. A fost mamă pentru Dănuţ si prietenă bună. Am învăţat s-o iubesc…
-De ce n-ai adus-o cu tine?
-N-a vrut sa vină… poate altă dată. Dar, ia spune, te-a găsit zmeul?
-Aş!... un Făt Frumos! cum nu-s Cosânzeana, l-am trimis la plimbare…
…

-Bună ziua.
-Bună … de unde să vă iau? Ne cunoaştem?!
-Da. Nu… De fapt m-aţi ajutat într-un moment in care am avut mare nevoie. A fost de mult, poate nu vă amintiţi… ştiu că nu sunt singura pe care… am vrut doar să vă mulţumesc!
-…!???
- M-aţi ajutat cu apartamentul… datorită dumneavoastră am casă.
-Ah… mi-am făcut doar datoria… n-aveţi de ce să-mi mulţumiţi. Îmi amintesc de situaţia dumneavoastră de atunci… Mă bucur să vad că sunteţi bine.
…

Soneria telefonului o aduse-n prezent, întrerupând şirul amintirilor:

-Alo…Salut! Ai văzut cum ninge? Ce zici de o plimbare?
-Salut… Am văzut. Aştept pe cineva… Mulţumesc! Poate altădată…
-Aşa spui mereu… Ştii ceva? Urc în maşină şi vin să te iau. Căută-ţi patinele, sper că le-ai păstrat, mergem în parc, s-a deschis patinoarul…În ce priveşte persoana pe care-o aştepţi, să vină altădată. Astăzi e o zi de basm. E păcat sa o ratăm cu întâlniri plicticoase… Astăzi redevenim copii


Îşi înalţă ochii spre cerul desenat cu nori albi, pufoşi. Urmărind zborul unei păsări apoi coboară privirea pe copacul din faţa ferestrei...
În liniştea casei străbătută de muzica în surdină ajung zgomotele străzii alungând confortul relaxării aducând gânduri de-a valma, gânduri pe care nu le-a chemat... asupra unora poposeşte, pe altele le alungă înainte de a-ncolţi. Ferestră deschisă priveste furnicarul străzii, maşini şi oameni, puhoi de lume, teatru viu, măşti ambulante afişând bunăstarea ori sărăcia, deznădejdea, fericirea, tristeţea, calmul, bunătatea, înteresul...
Oare câţi?... toţi poartă mască? Fără ea, ce sunt? Pot fi comori îmbrăcate în zdrenţe; diamante ce şi-au pierdut strălucirea din lipsa luminii care să le străpungă... ori leşuri ce-şi poartă putreziciunea în mătăsuri, spoite şi parfumate...

Îi vin în minte gânduri pe care nu le-a chemat…

A plecat la plimbare hai-hui înspre pădure, lasând primii copaci în urmă, înaintează, urmăreşte firul apei în amonte sperând să regăsească izvorul, poieniţa, locul unde sub buza unui deal stau prăvălite stâncile…stânci în piatra cărora a scrijelit semne... stânci de sub care ţâşneşte izvorul din a cărui apă a băut din palma făcută căuş…
În pădure doar foşnet de frunze uscate, crengi rupte…copaci desfrunziţi de ploi şi vânt, ceaţă ce-o învăluie-n abur albicios, nori căzuţi parcă.

Gândurile au rămas în urmă, au obosit şi ele, gândurile care... uneori dor.

Şi-a dăruit o clipă, sperând să zărească şerpuirea drumului şi primele raze pâlpâind undeva la orizont...

rolia a scris:

De-a valma, franturi de clipe

Aripile mele ude de nea care nu mai pot sa-si ia zborul,emotionanta:)

rolia a scris:

Gândurile au rămas în urmă, au obosit şi ele, gândurile care... uneori dor.

Geta, Emil, sunteti mereu aproape si aveti un zambet si o vorba buna de fiecare data.
Va multumesc din suflet prieteni dragi.

E o plăcere să citim scrierile tale si o plăcere si mai mare să te avem în mijlocul nostru.

Sunt aici... şi citesc!
___________________
P.S. Am făcut focul în Cameră...

ma bucur sa te vad printre noi din nou. Ne-ai lipsit... Bun (re)venit!

rolia a scris:

ma bucur sa te vad printre noi din nou. Ne-ai lipsit... Bun (re)venit!

Lia a venit Anahoret ce ma bucur,i-am spus ca ai traista cu povesti,i-am pus pe ai mei la poze.

Noapte buna draga mea:)

Am vazut pozele... frumosi au fost amandoi parintii tai,
chiar ma intrebam cu cine-i fi semanand... amu stiu.

Noapte buna Geta.

Ei, Lia!
Tu ai văzut cine-i sub glugă, eu am văzut cine-i sub pânzeturi!

Avantaj eu!

api, na... io nu m-am ascuns ) asa ca unde-i avantaju?
Hei, ma bucur sa te vad. Sper sa nu te maschezi din nou...

rolia a scris:

ma bucur sa te vad. Sper sa nu te maschezi din nou...

rolia a scris:

ma bucur sa te vad. Sper sa nu te maschezi din nou...

Trei zile, cum am promis... chiar dacă nu voiam să le respect!

Ăăăăă... începutul povestirii este frumos. Are şi o continuare?

Anahoret a scris:

Trei zile, cum am promis... chiar dacă nu voiam să le respect!

Ups, doar trei zile?! Api treaba-i asta?!!! Pfoaiiii de capu' nost', bagsama nu vrei sa ne inamoram de tine ori te temi sa nu te deochem?!

Anahoret a scris:

Ăăăăă... începutul povestirii este frumos. Are şi o continuare?

Multam. Va avea si o continuare cu timpul... scriu in paralel in functie de dispozitie, muza...

P.S. Daca vrei si ai timp citeste si continuarea la Rada, am postat si niste poezici... nu stiu daca le-ai citit.

Hopa... de Rada uitasem! Căutam ceva şi nu mai ştiam ce... asta era!

Am citit... şi mai aştept!
Mi-am adus aminte de gura sobei. La noi a fulguit puţin astăzi şi mă gândesc că poate o să ajungem de Sărbători la soacra mea. Ea face focul cu lemne şi este atât de plăcut la ea acasă!

Anahoret a scris:

Am citit... şi mai aştept!
Mi-am adus aminte de gura sobei. La noi a fulguit puţin astăzi şi mă gândesc că poate o să ajungem de Sărbători la soacra mea. Ea face focul cu lemne şi este atât de plăcut la ea acasă!

Ah, multam de citire.

Pe aici inca nu a inceput sa ninga, este destul de frig, astazi a fost soare cu dinti...
Si noi am pastrat soba cu lemne, acuma chiar trosneste focu'-n soba, e cald si bine, desi avem incalzire pe gaz (microcentrala, calorifere), nu se compara cu atmosfera data de o soba. Parca si aerul este altfel in casa. Intr-adevar este deranjul un pic mai mare.

Da, de la lemne se cam face mizerie, dar merită!

Anahoret a scris:

Da, de la lemne se cam face mizerie, dar merită!

Ah, nu-i vorba doar de mizerie asta mai treaca, mearga e vorba ca ai mai mult de lucru. Lemnele trebuie taiate, stivuite, aduse in casa... dar intr-adevar merita tot efortul.

Emil Condor a scris:

rolia a scris:

ma bucur sa te vad. Sper sa nu te maschezi din nou...

Emil, te amuzi copios vad. Ai stiut tu ceva, amu-mi dau seama.

rolia a scris:

Ah, nu-i vorba doar de mizerie asta mai treaca, mearga e vorba ca ai mai mult de lucru. Lemnele trebuie taiate, stivuite, aduse in casa... dar intr-adevar merita tot efortul.

Înainte de tăiat şi stivuit trebuie să le cumperi şi, după ce ţi le descarcă-n faţa porţii, să le cari în curte. După aia vine partea cu căratul şi celelalte... Nu mă întreba de unde ştiu!

rolia a scris:

Emil Condor a scris:

rolia a scris:

ma bucur sa te vad. Sper sa nu te maschezi din nou...

Emil, te amuzi copios vad. Ai stiut tu ceva, amu-mi dau seama.

Păi cred că, în timp ce scriai despre mască, eu tocmai îmi trăsesem gluga pe ochi. Emil a fost pe fază şi se amuza copios. După aia mi-am săltat din nou gluga, să las ochelarii liberi trei zile, cum am zis la început.

Anahoret a scris:

Înainte de tăiat şi stivuit trebuie să le cumperi şi, după ce ţi le descarcă-n faţa porţii, să le cari în curte. După aia vine partea cu căratul şi celelalte... Nu mă întreba de unde ştiu!

poi da, fireste ca trebe cumparate, chiar de-s descarcate in curte, ca la noi de ecemplu, de acolo incepe distractia. nu te intreb, vad ca stii.

Citat :

Păi cred că, în timp ce scriai despre mască, eu tocmai îmi trăsesem gluga pe ochi. Emil a fost pe fază şi se amuza copios. După aia mi-am săltat din nou gluga, să las ochelarii liberi trei zile, cum am zis la început.

aha, deci ti-ai pus intre timp masca!? Si io care credeam ca se amuza ca, dupa ce se scurg cele trei zile te maschezi iar.

Ţi-am văut nick-ul activ şi am crezut că ai mai pus ceva prin topic.
Şi nu era niiiimiiiiiiiicccc!

Anahoret a scris:

rolia a scris:

Ah, nu-i vorba doar de mizerie asta mai treaca, mearga e vorba ca ai mai mult de lucru. Lemnele trebuie taiate, stivuite, aduse in casa... dar intr-adevar merita tot efortul.

Înainte de tăiat şi stivuit trebuie să le cumperi şi, după ce ţi le descarcă-n faţa porţii, să le cari în curte. După aia vine partea cu căratul şi celelalte... Nu mă întreba de unde ştiu!

Dar cea mai neplacuta amintire era ca trebuie sa le cumperi din mai ca sa le ai uscate in iarna. Si nu reuseam sa avem banii in mai. In plus, nu puteam face focul dimineata, ori cand veneam acasa, era frig. Socrul facea focul in bucatarie, dar cu zgarcenie. Cand veneam la 16.40 acasa, soba din bucatarie era calduta si deja se facea frig acolo. Si nu ca facea focul de dimineata. De unde! Dar punea cateva lemne, si alea de brad, daca avea de unde.

Anahoret a scris:

Ţi-am văut nick-ul activ şi am crezut că ai mai pus ceva prin topic.
Şi nu era niiiimiiiiiiiicccc!

Da si eu am patit la fel