Sfaturi practice

SNITELELE
- devin extrem de gustoase si crocante, daca in loc sa folositi pesmet, le tavaliti prin fulgi de porumb;
- crusta snitelelor si a carnii de pasare gatita pane devine extrem de delicata si de crocanta daca in compozitia prin care se tavalesc adaugati un varf de cutit de praf de copt;
- cand bateti carnea pentru snitele sau fripturi, fundul de lemn sa nu fie uscat, pentru ca absoarbe tot sucul, umeziti-l putin, inainte de a-l intrebuinta;
- pentru ca invelisul de ou si faina al snitelelor sa nu lipseasca din tigaie, puneti in oul pe care il bateti cateva picaturi de ulei.

ULEIUL
- uleiul in care se prajesc cartofii nu-si modifica culoarea si se va putea folosi de mai multe ori, daca in vasul unde se pastreaza se pune o coaja de ou;
- uleiul pastrat mai multa vreme nu va rancezi niciodata daca in sticla se baga o bucatica de zahar;
- pentru ca uleiul sa nu rancezeasca, puneti un praf de sare in sticla inceputa;
- cand vrem sa prajim ceva, punem in tigaie mai intai o jumatate de varf de cutit de sare, uleiul nu va mai sari in stropi pe plita.

UNTUL
- pus la prajit nu se arde usor daca i se adauga o lingurita de ulei;
- untul pentru prajituri, care urmeaza sa fie frecat spuma, trebuie mai intai taiat bucatele si pus intr-un castron introdus pentru cateva minute in apa calda;
- untul ranced devine comestibil daca il punem intr-o oala si turnam peste el lapte dulce, il frecam catva timp cu o lingura de lemn, apoi stoarcem laptele si clatim in doua ape untul, devine ca proaspat;
- multe carti de bucate contin expresia "unt clarificat", el se foloseste atat la mancaruri, cat si la prajituri si este untul topit pe foc mic, apoi strecurat, este cea mai rafinata si gustoasa grasime de menaj.

USTUROI
- cateii de usturoi curatati nu se usuca daca sunt pastrati in ulei, in plus, uleiul dobandeste o aroma placuta de usturoi si poate fi folosit mai apoi la prepararea fripturilor;
- ca sa fie digerat mai usor, inainte de a fi consumat, usturoiul trebuie lasat doua ore in apa rece;
- cateii de usturoi trebuie tinuti 15 minute in apa rece inainte de a-i curata, cojile se curata mult mai usor;
- daca va place aroma de usturoi, dar nu puteti sa-l mancati din cauza ca aveti arsuri la stomac, procedati in felul urmator: ungeti cu usturoi vasul in care urmeaza sa puneti salata, apoi puneti in el legumele respective, vor avea aroma fara sa va doara stomacul.

VARZA
- gatiti intodeauna varza cu untura, caliti-o putin in unsoarea incinsa, puneti putina apa, lasati-o sa se inmoaie pe foc mic, e mult mai gustoasa decat atunci cand este gatita cu ulei.

VARZA ACRA
- varza nu se acreste prea tare, daca in vasul unde e conservata se introduce o bucata de lemn de mestecam bine spalata;
- nu spalati niciodata varza acra inainte de a o gati, isi pierde toate substantele nutritive, adevarate medicamente;
- varza foarte acra se imblanzeste, la gust, daca adaugati la fiert, in mancare, cateva bucatele de cartofi cruzi.

VERDETURI
- patrunjelul, mararul, tarhonul si leusteanul uscate isi pastreaza mai bine culoarea si aroma daca sunt tinute in borcane de culoare inchisa, verdeturile se usuca foarte bine si repede in cuptor;
- nu taiati niciodata verdeturile pe un fund de lemn, sucul aromat este imediat absorbit de scandura uscata, e preferabil sa taiati mararul si patrunjelul pe o farfurie intinsa de portelan.

Verificarea branzei (casului).

Daca nu aveti prieteni care sa va dea un produs de incredere, sa stiti urmatoarele:

a) Branza taiata are neaparat gauri cu aer aproape egale, astea nu prea se pot falsifica. Daca nu vedeti gaurile, vedeti-va de drum, e branza falsificata cu clorura de calciu.
b) Clorura de calciu confera produsului tarie. Ce mai puteti face? Taiati o bucata cat o cutie de chibrit. O puneti in congelator. O scoateti a doua zi si nu trebuie sa fi devenit sfaramicioasa prin
inghet. Daca nu aveti timp, puneti bucatica in apa fiarta. Nu trebuie sa se topeasca mai mult de 40% la fierbere, altfel e 80% margarina.
c) Exemplu de produs falsificat din comert: telemeaua ,,Prezident" produsa la Vatra Dornei: este sfaramicioasa, e moale la apasare, nu are gaurele de 2-4 mm diametru, se topeste complet in 3 minute. De asemenea produsele Coliba Ciobanasului, cascaval +telemea la hipermerketuri mentioneaza cu nerusinare in compozitie: clorura de calciu. Neobrazare!
d) Evitati produsele tip Akadia, branza bulgareasca ieftina. Aia e branza asa cum sunt eu popä. Normal, 1 kil de branza se obtine din 6-8 kg. de lapte iar, un kil de lapte = 2 lei.
Atunci cum de costa Akadia 7 lei/kg.?

Cand prajesti peste, adauga un cub de unt in tigaie, iar mirosul neplacut nu va mai pune stapanire pe bucataria ta.

Ca sa elimini mirosul de peste de pe maini, freaca-le cu zat de cafea si apoi spala-te cu sapun.

Scoti mirosul de statut din casa punand o bucata de jar intr-o cratita, iar peste el, cateva ace de brad.

Daca in bucatarie miroase pregnant a varza sau prajeala, caramelizeaza putin zahar intr-o lingurita, iar mirosul va disparea.

Inlaturi mirosul de tutun daca lasi peste noapte in camera un burete ud.

Mirosul de peste de pe vase iese lesne daca le freci cu felii de rosie.

Mirosul de ceapa de pe vase dispare dupa ce le freci cu sare si le clatesti in apa cu sare.

Mainile nu-ti mai miros a ceapa daca le masezi cateva minute cu pasta de dinti.

Evita raspandirea mirosului de varza adaugand o lingurita cu zahar in oala in care urmeaza sa o prepari.

dolion a scris:

Scoti mirosul de statut din casa punand o bucata de jar intr-o cratita, iar peste el, cateva ace de brad.

Păi d-aia bunica mai tămâia din când în când prin casă...

Legumele conservate in otet au o valoare nutritionala mai slaba decat muraturile care nu au fost tratate termic. In plus, ele pot irita sistemul gastrointestinal. "Gogosarii in otet nu sunt muraturi, ci conserve. Muraturile sunt legume care trec printr-un proces de fermentatie acido-lactica in timpul careia se genereaza diferite substante biologic active, precum vitamine sau acid lactic", explica specialistul. Muraturile imbunatatesc digestia, stimuleaza detoxifierea si intaresc sistemul imunitar. Persoanele care vor sa pregateasca totusi si legume conservate in otet ar fi bine sa foloseasca sare bruta, neiodata, si otet natural de fermentatie obtinut din vin, nu prin diluarea acidului acetic de sinteza.

Un alt articol pe care l-am găsit în website-ul "Descoperă" este legat de mâncărurile noastre pe care le considerăm tradiţionale.

O întrebare foarte pertinentă este: cât de veche trebuie să fie reţeta unei mâncări ca să o considerăm tradiţională? Mmăliga... n-are decât vreo 300 de ani de când a înlocuit făina de mei, sarmalele ar veni cam de pe la bulgari sau de la turci... borşul este cam rusesc...

Drept care autoarea, Mihaela Stănescu, a coborât până în neolitic pentru a găsi reţete paleoromâneşti.

Articolul este destul de lung, dar eu l-am citit cu plăcere ›› http://lnk.nu/descopera.ro/1cxgj

"Sub titlul emfatic şi narcisist de bucătărie românească, găseşti mai toate felurile turceşti, arabe, austriece, greceşti, franceze deseori, ruseşti, evreieşti, poloneze ori chiar şi altele, de şi mai aiurea. Ce-s musacaua, ciorba, chifteaua, ciolanul pe fasole, clătitele şi altele atât de neaoşe bucate altceva decât depuneri, aluviuni, fie ale ocupaţiei otomane, fie ale influenţelor franceze, germane, fanaro-greceşti sau care or mai fi ele", scria Radu Anton Roman, în cartea sa, "Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti". Însă tot scriitorul vine cu argumente care să ateste, totuşi, măcar existenţa unor feluri tradiţionale (sau naţionale), dacă nu a unei întregi bucătării. "Cu toate astea, cele mai multe din aceste lucrări n-au reuşit nicicum să păstreze modelul. Mai mult, l-au aranjat discret pe româneşte, în asemenea măsură, încât nu mai recunoşti nici măcar tema originară", explica scriitorul în acelaşi volum.
În patrimoniul nostru gastronomic există multe preparate prea puţin cunoscute sau prea puţin prezente pe mesele românilor, pentru că au pierdut lupta cu globalizarea, fast food-ul şi mâncarea semipreparată: alivenci, mâncare de urzici, chisăliţă, dulceaţă de coajă de pepene verde, turte şi multe altele.

http://adevarul.ro/life-style/bucatarie/foto-exista-nu-bucataria-traditionala-romaneascan-1_50b9d7c27c42d5a663ac4d96/index.html

Cu ani de experienţă în spate, Jamie Oliver este un maestru în arta culinară ale cărui sfaturi sunt urmate milioane de oameni. Aşa se face că Chef-ul britanic trage un semnal de alarmă în legătură cu cel mai periculos aliment: zahărul.

Jamie Oliver susţine că alimentele pe bază de zahăr pot provoca o criză de sănătate asemănătoare cu cea cauzată de fumat. “Zahărul este, sigur, următorul rău. Este, fără îndoială, următorul tutun, iar industria ar trebui să fie speriată. Şi ar trebui taxat la fel ca tutunul şi ca orice altceva care poate distruge vieţi”, a declarat Jamie Oliver, pentru publicaţia britanică Daily Mail.

Semnalul lui de alarmă se bazează şi pe studiile care arată că o treime dintre copiii britanici şi două treimi dintre adulţi sunt obezi sau supraponderali, iar numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele două decenii.

Jamie Oliver, în vârstă de 39 de ani şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, se implică activ în acţiuni sociale: din 2002 instruieşte persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef. De asemenea, restaurantele lui Jamie Oliver s-au înmulţit în ultimii ani, pe măsură ce renumitul maestru bucătar s-a folosit de celebritatea sa pentru a promova campanii ce militează pentru o mai bună alimentaţie a elevilor în şcoli şi pentru angajarea tinerilor în industria alimentară.

Ba mai mult, chestiunile ecologice au ocupat un loc proeminent printre interesele sale. Cartea lui de reţete culinare de criză, care îi învaţă pe cititori cum să evite să irosească alimentele, a fost promovată de campania Love Food Hate Waste, finanţată din fonduri guvernamentale, iar restaurantele sale îşi afirmă cu tărie angajamentul faţă de cauza reciclării.

http://www.unica.ro/articol/cel-mai-periculos-aliment-viziunea-lui-jamie-oliver-116275?utm_source=Libertatea&utm_medium=FB&utm_campaign=FB-Post