Monarhia in Romania

La ce se intampla in tara, da, prefer monarhia... astfel, nu se vor mai lupta toti imbecilii, pentru a castiga sefia statului...

Statul ar trebui desfiintat.
Asa cum au fost desfiintate si Jocurile Olimipice la un moment dat.

Dar inlocuit cu ce?
Monarhia mentine si ea statul si functiile lui.

Poate alesii ar trebui "alesi" altfel.
Prin tragere la sorti in piata publica cum au procedat grecii
in antichitate, saturati fiind si ei de "demo(s)cratia" pusa in
practica de cei alesi de "demos".

"Soldati" in termen in interesul Tarii ar trebui sa fie alesii.
Atat si nimic mai mult.
Pana la urma tot se va face ceva.
Uite ca, aici, democratul nostru Bill Clinton, care a scris o carte,
ar vrea ca Presedintele sa fie ales pe 6 ani, si sa aiba dreptul la 3 termene.
Nu se mai satura de Putere unii.

Dar, asta e. Noi n-avem nicio putere.
Vorbim in vazduh.

O zi buna!
Ion

Corneliu Coposu, un reper de moralitate în politica românească
16 ani de când Corneliu Coposu, considerat „preşedintele moral al românilor”, a trecut în eternitate.

Corneliu Coposu s-a născut în 20 mai 1914, la Bobota, în judeţul Sălaj, ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu şi al Aureliei.
Bunicul patern, Grigore Coposu, era preot, colaborator al lui Gheorghe Pop de Băseşti. Bunicul matern, Gavril Vaida de Glod, era preot, văr primar cu Alexandru Vaida Voievod.
Creşte şi este educat într-o familie care desfăşura o intensă activitate politică pentru recunoaşterea drepturilor românilor în Imperiul Austro-Ungar, prin intermediul Partidului Naţional Roman.
Tatăl, Valentin Coposu, militant pentru afirmarea cauzei româneşti în Transilvania, a suferit numeroase persecuţii: a fost închis la Vac, Szegedin, Budapesta, sub acuzaţia de înaltă trădare. A fost pus în libertate personal de generalul Moşoiu, cu ocazia eliberării Budapestei după intrarea armatei române în capitala maghiară. Valentin Coposu a fost deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 şi a votat pentru Unire.
Corneliu Coposu a urmat şcoala primară în comuna Bobota, iar apoi Liceul confesional greco-catolic „Vasile cel Mare”.
Rolul esenţial în evoluţia sa l-a avut apropierea de Iuliu Maniu, care devine mentorul şi modelul său de-a lungul întregii existenţe.
A urmat studii juridice şi economice la Universitatea din Cluj.
Între 1935-1937 a fost preşedinte al Organizaţiei de Tineret PNŢ din Cluj, colaborator la ziarul "România Nouă", condus de Zaharia Boilă, "Mesajul" (Zalău), "Unirea" (Blaj), etc. În următorii trei ani a fost secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu, pe care îl insoţeşte în toate misiunile şi negocierile politice importante. În 1940 primeşte titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, îndeplinind această funcţie până la arestarea sa şi a lui Maniu, la 14 iulie 1947. L-a însoţit în toate negocierile şi tratativele purtate cu negociatorii occidentali şi cu liderii partidelor politice din coaliţia antihitleristă. I s-a încredinţat cifrul secret al corespondenţei diplomatice prin care Opoziţia negocia ieşirea României din Axă şi întoarcerea ei către aliaţii tradiţionali. Avea misiunea de a întreţine relaţii confidenţiale cu reprezentanţii guvernului englez la Liverpool.
S-a mutat la Bucureşti după cedarea Ardealului de Nord. A colaborat la mai multe publicaţii: "Dacia", "Şantier", "Curentul", "Cuvântul Liber", "Dreptatea" şi altele.
În 1942 se căsătoreşte cu Arlette Marcovici, fiica generalului Marcovici, care făcuse parte din cabinetul Maniu, la prima guvernare a acestuia. Arlette Coposu va fi arestată în 1950 şi implicată, împreună cu sora ei France, într-un proces înscenat de spionaj. După 14 ani de închisoare, iese bolnavă grav şi moare în 1965.
În 1945 devine preşedinte al filialei PNŢ Sălaj, apoi secretar general adjunct al PNŢ, delegat al PNŢ la reinstalarea activităţii autorităţii româneşti în Transilvania de Nord.
În 14 iulie 1947 este arestat, împreună cu întreaga conducere PNŢ, după înscenarea de la Tămădau, deşi nu făcuse parte din grupul arestat acolo.
Între 1947 şi 1956 stă în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i se intentează un proces de înaltă trădare. Este condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor sociale”.
Stă, între 1954 şi 1962, în regim sever de izolare la Râmnicu Sărat. În următorii doi ani are domiciliul forţat în Bărăgan.
În aprilie 1964 este pus în libertate, după 17 ani de detenţie în penitenciarele de la Văcăreşti, Jilava, Piteşti, Malmaison, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Poarta Albă, Capul Midia, Canalul Dunare-Marea Neagră, Gherla, Sighetul Marmaţiei, etc.
După 1964 lucrează ca muncitor necalificat pe şantierele de construcţii.
Între 1964 şi 1989 i se fac 27 de percheziţii, i se confiscă sute de documente şi manuscrise, fiind în permanenţă urmărit şi hărţuit de Securitate.
În 1987 afiliază Partidul Naţional Ţărănesc (devenit apoi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), aflat în clandestinitate, la Internaţionala Creştin Democrată, adresand o cerere lui Jean-Marie Daillet, vicepreşedintele organizaţiei.
În ianuarie 1990 devine practic liderul opoziţiei împotriva Frontului Salvării Naţionale, care căuta să monopolizeze puterea executivă şi legislativă, confiscând Revoluţia din decembrie 1989.
De aceea, devine ţinta unei virulente campanii de presă, prin care se lansează zvonuri pentru compromiterea lui. Campania avea să continuie cu aceeaşi intensitate până după alegerile legislative din aprilie 1992.
În iulie 1991 îi face o vizită Regelui Mihai I la Versoix, în Elvetia, fidel crezului său monarhic. Legăturile lui Corneliu Coposu cu suveranul şi Familia Regală au continuat până la sfârşitul existenţei sale.
În 27 septembrie 1991 este reales preşedinte al PNŢCD la primul Congres al partidului. Între 1991-1993 este preşedinte al Convenţiei Democrate Române.
În septembrie 1992, în urma alegerilor, devine senator. Din aceste moment, activează pe plan internaţional, în calitate de membru în Consiliul Uniunii Europene Creştin Democrate şi în Internaţionala Creştin Democrată, efectuând vizite şi având diverse întâlniri cu lideri politici din Europa şi SUA.
În mai 1995 este numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă decoraţie a Republicii Franceze. În 11 noiembrie 1995 încetează din viaţă la Spitalul Universitar din Bucureşti, ca urmare a neoplasmului pulmonar. În 14 noiembrie 1995 este înmormântat la Cimitirul Belu, fără funeralii naţionale, dar sute de mii de români vin să-l conducă pe ultimul drum.
Considerat „preşedintele moral al românilor”, Corneliu Coposu a reprezentat un punct de reper pentru tot ceea ce s-a întâmplat în România după 1989. A fost iubit şi urât, temut şi respectat, adulat şi calomniat. Întotdeauna, însă, atât prietenii cât şi adversarii politici, atunci când venea vorba despre Corneliu Coposu se înclinau în faţa staturii acestuia, a statutului său etic care îl diferenţia de restul politicienilor.
Corneliu Coposu a luptat întreaga viaţă împotriva comunismului, considerând că „deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au făcut cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.”
A rămas fidel până în ultima clipă crezului creştin democrat, Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi crezului monarhic: „Regele Mihai a reprezentat, singur, elementul de durată şi de permanenţă, pivotul principiului monarhic, de care s-au legat toate speranţele noastre, în viitorul neamului nostru greu încercat”; “Am convingerea, şi cu ea mă voi duce dincolo, că România va păşi pe calea democraţiei numai prin Monarhie. Avem datoria sfântă să-L aducem pe tron pe Regele nostru”.

sursa: www.corneliu-coposu.ro;
de Ana LUPU

dolion a scris:

Corneliu Coposu a luptat întreaga viaţă împotriva comunismului, considerând că „deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au făcut cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.”
A rămas fidel până în ultima clipă crezului creştin democrat, Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi crezului monarhic: „Regele Mihai a reprezentat, singur, elementul de durată şi de permanenţă, pivotul principiului monarhic, de care s-au legat toate speranţele noastre, în viitorul neamului nostru greu încercat”; “Am convingerea, şi cu ea mă voi duce dincolo, că România va păşi pe calea democraţiei numai prin Monarhie. Avem datoria sfântă să-L aducem pe tron pe Regele nostru”.

Eu cred că multi români gândesc la fel.

Emil Condor a scris:

dolion a scris:

Corneliu Coposu a luptat întreaga viaţă împotriva comunismului, considerând că „deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au făcut cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.”
A rămas fidel până în ultima clipă crezului creştin democrat, Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi crezului monarhic: „Regele Mihai a reprezentat, singur, elementul de durată şi de permanenţă, pivotul principiului monarhic, de care s-au legat toate speranţele noastre, în viitorul neamului nostru greu încercat”; “Am convingerea, şi cu ea mă voi duce dincolo, că România va păşi pe calea democraţiei numai prin Monarhie. Avem datoria sfântă să-L aducem pe tron pe Regele nostru”.

Eu cred că multi români gândesc la fel.

eu ma ingrozesc cand vad ce papagal penibil este Mr. Geoana...
Omul asta a fost la un pas de a fi presedinte, iar el este de un ridicol total.

Pe de alta parte, ma ingrozesc si mai tare cand vad ce stalinist de serviciu avem in Mr Ponta ... Omuletul asta penibil, era bun de procuror in anii 30 la Moscova... Pare desprins direct din procesele politice ale acelor ani.
Foarte grav este ca mai are putin si va fi prim-ministru.
Iar aliatul sau, Mr. Cretin Antonescu il secondeaza cu succes in practicile de sorginte stalinista.

Si atunci ma intreb, la ce se mai lupta cu "diktatoru" ?

Ce a fost în mintea lui Victor Ponta când a declarat că întâlnirile şefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepreşedintele Băncii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majorităţii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry şi Richard Lugar, cu actualul candidat prezidenţial Mitt Romney, nu au servit interesului României?!
Nu exista decât o singură ieşire din şahul pe care i l-a dat rivalul său. Să înghită găluşca, să-l felicite şi să declare, aparent mândru, că reuşita lui Geoană demonstrează bunele relaţii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca să procedeze aşa, însă, ar fi trebuit ca în ultimii 15 ani să-şi fi petrecut mai mult timp citind şi învăţând decât concurând la raliu.
Ce îşi imaginează că au gândit reprezentanţii SUA în România, când au văzut că pretendentul la intrarea în graţiile marii puteri, îl pedepseşte pe Geoană, tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington?
Îşi închipuie că diplomaţii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Năstase când l-a poreclit micul Titulescu!"?
Ce şanse mai au liderii USL să facă o vizită remarcabilă în SUA?
Foarte mari, cu condiţia să se mulţumească să dea mâna cu Barack Obama... la muzeul figurilor de ceară!

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/doi-politicieni-impotriva-romaniei-cat-ne-poate-costa-jocul-lui-ponta-si-antonescu-245255.html

Ponta si Antonescu...
Scuze! Credeam că mă respect mai mult si nu voi pronunta numele lor!
Si când te gândesti că sunt în tară si din cei ce speră să îi avem în pozitia de lideri ai natiunii în viitorul apropiat! (Nu ne pedepsi Doamne în halul ăsta!)

cuviosul ieronim a scris:

eu ma ingrozesc cand vad ce papagal penibil este Mr. Geoana...
Omul asta a fost la un pas de a fi presedinte, iar el este de un ridicol total.

Mister Geoană dacă ar fi inteligent (si probabil, într-o oarecare măsură, este!) ar putea fi următorul Presedinte al României, mentinând PDL la putere. Doar trebuie să facă o miscare politică la care nici Ponta, nici Crin si nici tătucul lor, Iliescu nu au gândit.

Emil Condor a scris:

cuviosul ieronim a scris:

eu ma ingrozesc cand vad ce papagal penibil este Mr. Geoana...
Omul asta a fost la un pas de a fi presedinte, iar el este de un ridicol total.

Mister Geoană dacă ar fi inteligent (si probabil, într-o oarecare măsură, este!) ar putea fi următorul Presedinte al României, mentinând PDL la putere. Doar trebuie să facă o miscare politică la care nici Ponta, nici Crin si nici tătucul lor, Iliescu nu au gândit.

Emil,sper ca glumesti,nu se poate ca pe mina lui atita lume sufera ,sunt convinsa ca asa ceva nu se va intimpla,ma rog la cer sa scapam de sarpele porocaliu cu veninul lui cu tot!!

Ma bucur mult ca ii aresteaza pe cei din ARDEAL,capii furaciunilor de abia astept sa le aranjeze buzunarele celor din Arad,Neamt la Mures au ajuns ca m a sunat un bun amic ca e chemat la dna si cind i-am spus ca pdleii is de toata groaza mi a ris in fata...nu zic toti or furat dar ca astia nimeni...acum cind trecem prin cele mai grele clipe....asa sa le ajute Dumnezeu ...sa se chinuie asa cum nici Ceausescu nu si a permis...

ostrovna a scris:

Emil Condor a scris:

cuviosul ieronim a scris:

eu ma ingrozesc cand vad ce papagal penibil este Mr. Geoana...
Omul asta a fost la un pas de a fi presedinte, iar el este de un ridicol total.

Mister Geoană dacă ar fi inteligent (si probabil, într-o oarecare măsură, este!) ar putea fi următorul Presedinte al României, mentinând PDL la putere. Doar trebuie să facă o miscare politică la care nici Ponta, nici Crin si nici tătucul lor, Iliescu nu au gândit.

Emil,sper ca glumesti,nu se poate ca pe mina lui atita lume sufera ,sunt convinsa ca asa ceva nu se va intimpla,ma rog la cer sa scapam de sarpele porocaliu cu veninul lui cu tot!!

da, senzational.
si va veni sarpele rosu + cretin antonescu si vor rezolva ce ?
cu looseri de teapa lui ponta si cretin antonescu orice sansa este compromisa.

cuviosul ieronim a scris:

cu looseri de teapa lui ponta si cretin antonescu orice sansa este compromisa.

100% de acord cu tine!
Niciunul din cei doi nu e capabil să fie Lider - nici măcar la CAP, nu Liderul unei tări!

Mergeţi la dânsul şi chemaţi-l!…

Asta a strigat Traian Basescu astazi catre balcoanele de la care, impreuna cu prietenii mei Vasi, Radu, Adelina, Cristi, Dan, Istvan, nea Mihai Ropotaru (cel care flutura neincetat din 13 ianuarie steagul regal in Piata) si cei doi Bogdani (Duca si Bratianu) am scandat “Regele Mihai”. O sa-l chemam, negresit, i-as raspunde! Dar mai intai Traian Basescu ne e dator o demisie.

Probabil stiti toti ce s-a intamplat la Parlament, din presa. Nu pot sa spun ca am intampinat mari dificultati. Doar sicanele cu care ne-am obisnuit. Pe lista de la poarta, pe care era trecut grupul nostru, secretarul general al camerei facuse niste adnotari catre SPP. Din pacate nu am putut sa le fotografiez, insa se cerea, in legatura cu grupul nostru, atentie suplimentara. Era normal. In afara de noi, restul balcoanelor erau intesate de pensionari adusi de PDL, “simpatizanti” ai presedintelui. O chestie amuzanta: si ei erau revoltati, deoarece nu li se oferise gustarea promisa inainte de sedinta de plen.

Cum va spuneam insa, ne-am lovit de obisnuitele sicane. Desi aveam o loja rezervata, am fost de nu stiu cate ori urcati si coborati pe scari, ne-au facut sa inconjuram tot Parlamentul, pentru ca… nu ne mai gaseau loja. Pana la urma, vazand ca totusi insistam sa intram, n-au avut incotro si ne-au oferit o alta. Nu cea de la etajul 1, cea oficial rezervata, ci pe cea de deasupra ei, unde in loc sa fim doar zece, am fost 13, cu tot cu “prietenii” de la SPP. Singura loja pazita astfel din tot Parlamentul!

Cat ne-am plimbat pe holurile Parlamentului, ghinionul pedelistilor, l-am intalnit la un moment dat pe deputatul Octavian Popa, pe care nu il cunosteam. L-a recunoscut insa Vasi Baescu. Si l-a amintit de la episodul cu Sobaru, fiind cel caruia i-au dat lacrimile in fata presei, imediat dupa incident. Vasi i-a inmanat “DEMISIA” pe care o scrisese, rugandu-l sa o puna pe masa presedintelui, din partea protestatarilor din Piata. Asa s-a si intamplat, probabil ati vazut.

Nu pot sa spun ca am fost evacuati cu forta dupa ce am strigat “Demisia” si “Regele Mihai”. Au fost mici imbranceli, dar nu avea niciunul dintre noi de gand sa stea prea mult sa il asculte pe Basescu. Nu merita ascultat mai mult decat ne asculta el pe noi. Asa ca am iesit. Am fi vrut sa desfasuram steagurile cu stema regala, ceea ce nu a reusit decat Radu timp de cateva secunde, si un banner mare pe care scria “Romania nu mai vrea presedinte jucator. Romania are nevoie de Rege”. Cand am iesit, cei de la SPP ne-au felicitat. Sa fi fost si ei monarhisti sau doar satui de Basescu?

Text preluat integral de la LILICK

http://geotax.wordpress.com/2012/03/07/mergeti-la-dansul-si-chemati-l/

dolion a scris:

Mergeţi la dânsul şi chemaţi-l!…

Ii era usor sa spuna..., stie ca nu vine decat daca se va face un referendum si intoarcerea sa nu va cunoaste varsare de sange.
acesta este si motivul pentru care l-am apreciat si-l apreciez pe Rege: a plecat sa nu fie varsat sange nevinovat si nu accepta sa se intoarca decat in pace... tronul, coroana si sceptrul sau n-au fost manjite de sange!

Şansa monarhiei constituţionale

Casa Regală, deşi în ultimii ani nu a ascuns că îşi doreşte o revenire la situaţia de odinioară, nu a mizat pe susţinerea partidelor politice încercând să creeze în jurul ei o mişcare de susţinere civică.

Teodor Paleologu, un politician prea inteligent ca să se identifice, fără rest, cu un singur partid şi, prin urmare, mereu disident fie şi într-un chip spiritual şi inofensiv, a spus că va susţine monarhia constituţională şi că va pleda pentru acest punct de vedere în faţa propriului grup politic. Declaraţia aceasta pare ea însăşi o disidenţă din specia gratuităţilor, căci nu este legată de un scop politic anume. E puţin plauzibil ca vechi militanţi FSN din perioada în care Regele era expulzat să propună la dezbaterea Constituţiei, restaurarea monarhiei. Nu este de aşteptat nici ca alţii mai tineri şi care nu au suferit îndoctrinarea şcolii comuniste să treacă la monarhie după ce au rostit despre familia regală cuvinte atât de lipsite de politeţe ca Mihai Neamţu, lider al Noii Republici. Din nefericire pentru viitorul României, tinerii care au irupt impetuos în politică duc lipsă de respect faţă de trecut şi mai ales faţă de acei oameni şi acele evenimente care au păstrat ţara în rândul ţărilor civilizate. Aşadar pledoaria lui Teodor Paleologu pentru monarhia constituţională în faţa grupurilor ARD este dinainte lipsită de orice şansă.

Nu există probabil mai mulţi monarhişti nici în rândurile majorităţii cu toate că fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat că ar vota în favoarea monarhiei constituţionale, iar liderul PNL, Crin Antonescu, a spus şi el că ar susţine această variantă „dacă ar fi posibilă”. Reverenţa pe care liderul PC Dan Voiculescu a părut să o arate Casei Regale a părut să fie mai mult o formă de anti-prezidenţialism, o cale de a câştiga mai multă distincţie în lupta împotriva preşedintelui Băsescu. Aşa cum se vede aşadar nu există legături între Casa Regală şi partidele politice, ceea ce face ca proiectul restaurării să pară suspendat într-o gratuitate estetizantă. Destui se declară monarhişti cu scopul de a atrage asupra lor câte ceva din eleganţa şi nobleţea pe care o presupune regalitatea, dar nu ar fi probabil dispuşi să rişte prea mult în favoarea acestui proiect. Cei câţiva regalişti militanţi şi care au lansat în preajma Crăciunului un apel pentru restaurarea monarhiei, nu au posibilitatea de a declanşa un veritabil curent de opinie publică, mai ales în circumstanţa în care principalele canale media sunt controlate de cercuri indiferente sau chiar ostile.

Casa Regală, deşi în ultimii ani nu a ascuns că îşi doreşte o revenire la situaţia de odinioară, nu a mizat însă nici ea pe susţinerea partidelor politice. Dimpotrivă a părut, mai degrabă, să se opună acestora cu un discurs „alternativ, încercând pesemne să creeze în jurul ei o mişcare civică. Aici însă ar putea fi găsită o eroare de strategie, căci în România nu a existat niciodată o mişcare civică de mare amploare. Încercări de a mobiliza acea parte a societăţii care nu este legată de forme mai precise de organizare (partide sau sindicate) au mai existat, dar au eşuat. „Nu suntem partide!” scandau unii dintre participanţii la manifestaţia din Piaţa Universtăţii din 1990, dar cu toate acestea ei aveau intenţia clară de a vota cu PNL sau cu PNŢCD, ceea ce făcea ca disocierea lor să fie şi inutilă şi contraproductivă. „Alianţa Civică” s-a scindat şi a creat „Partidul Alianţei Civice”, care s-a topit apoi în celelalte partide.

Ideea de a mobiliza societatea împotriva partidelor existente a fost de multe ori formulată şi, paradoxal, ea a stat chiar la baza apariţiei unor partide noi, aşa cum este Noua Republică, creată ca alternativă la sistemul actual, dar eşuată într-o alianţă cu sistemul.

Casa Regală se găseşte aşadar într-o stuaţie imposibilă: ea îşi construieşte argumentele pornind de la insatisfacţia generală a societăţii faţă de partide şi, prin urmare, nu poate solicita susţinerea directă a acestora, dar pe de altă parte, fără partide, riscă să rămână într-o eternă izolare.

Horaţiu Pepine / Deutsche Welle

dolion a scris:

Şansa monarhiei constituţionale

hai să fim serioși...

Monarhia câştigă teren în România.
Rezultatul surpriză al unui sondaj din seria „Adevărul despre România“

Opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială.
- republică prezidenţială (35,3%)
- monarhie constituţională (17,7%)
- republică parlamentară (13,2%)
- republică semiprezidenţială (12,9%)
Sondajul a fost realizat în perioada 19 - 27 martie 2013 pe un eşantion de 1.082 persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

http://adevarul.ro/news/politica/adevarul-despre-romania-sondaj-1_51619e2b00f5182b85934e91/index.html

Va mai curge apa pe Dunare, pana se vor destepta romanii!

Catre Senatul Romaniei
In atentia domnului Presedinte Crin Antonescu
Catre Camera Deputatilor a Romaniei
In atentia domnului Presedinte Valeriu Zgonea
Catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului
In atentia domnului Presedinte Tudor Chiuariu
Catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor
In atentia domnului Presedinte Liviu Bogdan Ciuca
Catre Forumul Constitutional
In atentia domnului Profesor Cristian Pirvulescu

STIMATI DOMNI,

Noi, asociatiile, fundatiile, coalitiile civice, platformele civice si grupurile civice informale initiatoare si contributoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constitutiei Romaniei: inceput, desfasurare, viitor”, care a avut lor miercuri, 26 iunie 2013, in Sala Constantin Stere din incinta Palatului Parlamentului, cu participarea a putin peste 1% din efectivul total al parlamentarilor Romaniei si a domnului Todor Arpad, membru al echipei coordonatoare a Forumului Constitutional si reprezentant al acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei, in prezenta TVR, a DC News si a Agerpres, va supunem atentiei, in ideea ca veti da curs cererilor continute, urmatoarea

DECLARATIE COMUNA

Subscrisele organizatii civice semnatare ale prezentului document am luat act de modul defectuos in care s-a desfasurat pana in prezent procesul de reforma constitutionala. Organizarea Forumului Constitutional a fost lipsita de transparenta, s-a incercat si in parte s-a reusit prin metode diverse impiedicarea participarii unei importante parti a societatii civile la lucrarile acestui organism de consultare. Cand spunem metode diverse, ne referim la netransmiterea unora dintre informatiile esentiale, la afirmatii eronate privind numarul prea mare de participanti si spatiul prea mic, la trimiterea selectiva a invitatiilor la dezbateri, la blocarea accesului la unele din cele mai importante discutii, cum au fost cele cu participarea Comisiei de la Venetia etc.
La randul sau, Raportul Forumului Constitutional a omis o parte din propunerile facute, a prezentat eronat lista participantilor si pozitiile exprimate la unele sesiuni, a tratat in mod inegal propunerile primite in functie de afinitatile ideologice si personale ale membrilor echipei coordonatoare cu o anumita parte a societatii civile, a prelucrat in mod subtil prezentarea opiniilor receptionate astfel incat sa cada intr-o lumina mai favorabila acele idei care corespund filosofiei practicate de coordonatorii Forumului.
Nu in ultimul rand, principalii coordonatori ai Forumului Constitutional s-au autodesemnat ca reprezentanti ai acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune pentru modificarea Constitutiei, desi ar fi trebuit, asa cum se si anuntase, sa aiba loc o runda de alegeri in acest sens.
Suntem in curs de a compila numeroasele propuneri ale societatii civile dezavantajate de felul in care s-au desfasurat lucrurile in Forumul Constitutional si vom pune in circulatie un material cat mai cuprinzator.
Nici activitatea ulterioara a Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei nu o putem aprecia ca fiind perfecta. Membrii acesteia au ignorat sau au respins majoritatea propunerilor primite in mod direct din partea societatii civile. Comisia a lucrat intr-o foarte mare graba, urmarind cu prioritate o agenda a oamenilor politici, care nu este neaparat si agenda societatii romanesti.
Apreciem o parte dintre propunerile Comisiei ca avand un potential pozitiv, dar recunoastem in altele suprareglementari sau chiar prevederi neclare, ce ar putea constitui noi surse de conflict institutional si in societate (de exemplu, se instituie organe de executie ale minoritatilor nationale, dar nu se specifica care sunt acestea si in ce consta competenta lor). Pe alocuri, se creaza discrimnari nejustificate, cum este recunoasterea dreptului la identitate etnica, culturala si religioasa numai pentru membrii minoritatilor nationale, nu pentru toti cetatenii Romaniei, ceea ce duce la perpetuarea si agravarea starilor de lucruri negative din anumite localitati unde etnicii romani, majoritari la nivel de tara, sunt minoritari. In fine, nu putem considera o practica serioasa adoptarea anumitor amendamente si revenirea asupra lor la scurt timp in urma unor presiuni politice.
Constitutia este documentul fundamental al societatii si al statului. In aceasta calitate, textul constitutional nu poate fi conceput in mare graba si in principal pentru a servi un interes de moment, asa cum este mult invocata accesare a fondurilor europene in urmatorul exercitiu financiar al Uniunii Europene. Constitutiile se scriu avand in vedere perioade lungi de timp, iar o Constitutie care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire nu este o Constitutie de bun simt.
Prin urmare,

CEREM

1. Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituanta si declansarea procesului de elaborare si adoptare a unei noi Constitutii, care sa raspunda cu adevarat nevoilor societatii romanesti sub toate aspectele, sa garanteze in justul sens al acestui cuvant drepturile omului si sa asigure un optim echilibru statal.
2. Sa se reia de la zero consultarea societatii civile si a populatiei in general prin intermediul unui nou Forum Constitutional, coordonat de aceasta data de persoane din aparatul tehnic al celor doua Camere ale Parlamentului, fara delegarea catre un ONG cu agenda si simpatii proprii.
3. Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Comisia parlamentara comuna de redactare a noii Constitutii sa se faca pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societatii civile active in cadrul noului Forum Constitutional.
4. Timpul alocat fiecarei etape in redactarea si adoptarea noii Constitutii- consultarea societatii civile si a cetatenilor in cadrul Forumului Constitutional, lucrarile Comisiei parlamentare comune de redactate a noii Constitutii, dezbaterea proiectului in cadrul Comisiilor juridice ale celor doua Camere, discutarea proiectului de Constitutie in plenul Adunarii Constituante etc.- sa nu fie limitat decat de mentinerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel incat sa se realizeze o opera profunda si temeinica, pe termen lung, fara introducerea unor factori de presiune care nu au nicio legatura cu procesul de constructie constitutionala.

SEMNEAZA:

ASOCIATIA DE INFORMARE PENTRU REGATUL ROMÂNIEI

ALIANŢA NAŢIONALĂ PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI

ASOCIAŢIA ROMÂNIA VIE

ALIANŢA CIVICĂ

FUNDAŢIA IULIU MANIU-ION MIHALACHE

FORUMUL CIVIC PENTRU RESPONSABILITATE POLITICĂ

ASOCIATIA INTERNATIONALA PENTRU DREPTURILE OMULUI

ASOCIATIA FEMEILOR DIN ROMANIA

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

ASOCIATIA PRO VITA- FILIALA BUCURESTI

ASOCIATIA DATI-MI ROMANIA INAPOI!

ASOCIATIA PROMEMORIA

ASOCIATIA ROMANIA FARA EI
(sustine numai punctele 2-4)

ASOCIAŢIA CLUBUL MONARHIŞTILOR CLUJENI

ASOCIATIA VOCEA SCHIMBARII
(sustine numai punctele 2-4)

FUNDATIA ISBASOIU

ASOCIATIA FALTICENI CULTURAL

ASOCIAŢIA GENERALA A ROMÂNILOR UNIŢI, GRECO-CATOLICI (AGRU)

ASOCIATIA ROST

FUNDATIA CORNELIU COPOSU

GRUPUL PENTRU SALVAREA ROSIEI MONTANE DIN CADRUL ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE

CENTRUL PENTRU CULTURĂ, ISTORIE ŞI EDUCAŢIE

ASOCIATIA 21 DECEMBRIE

INSTITUTUL FRATII GOLESCU PENTRU RELATIILE CU ROMANII DE PRETUTINDENI

PLATFORMA CIVICĂ ACTIUNEA 2012

ASOCIATIA PENTRU PROPRIETATEA PRIVATA

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

ASOCIAŢIA ONOARE ŞI PATRIE

ASOCIATIA TRADITIA MILITARA

ASOCIAŢIA PRO INIŢIATIVA

GRUPUL DE DIALOG SOCIAL SI CIVIC DIN ROMANIA

Ce credeti ca vor auzi?
Astia sunt surzi si orbi.
Daca vor face ceva, vor face tot de ochii lumii. Dar nu sa auda si sa faca ce trebuie.
Nici de frica nu vor sa stie. Dar de vorba buna.
Sunt mai rai decat cei mai rai, pe care i-am cunoscut pana acum.

Stirea seaca spune asa:

Alex. Visinescu, tortionar comunist, fost comandant al mai multor penitenciare comuniste, primeste de la statul roman o pensie de 6000 ron. In acelasi timp, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, primeste de la acelasi stat roman o pensie de 1000 ron. Trecand peste datele tehnice si felul in care au fost calculate sumele, nu te poti opri sa intrebi: in Romania, un tortionar comunist, valoreaza cat sase regi? Nimeni nu s-a oprit vreun moment sa intrebe pentru ce primeste Visinescu banii astia de la stat? Nimeni nu a avut curiozitatea sa il intrebe pe nenea asta de sanatate in ultimii 23 de ani? Se vede ca nu. Se vede ca in Romania asa-zis democrata, tortionarii sunt de sase ori mai apreciati ca adevaratii conducatori. Oare fiindca sunt din aceeasi tagma cu cei ce conduc acum Romania? Oare pentru ca fac parte din acelasi clan securistic ce a acaparat Romania?

Argumente pentru cei care se "luptă" cu republicanii

Până în 1945, odată cu instaurarea Guvernului Groza, nimeni nu a contestat Dinastia română, timp de peste 80 de ani. Chiar şi pe vremea dictaturii Regale, românii nu s-au dezis de Suveran.
Imnul Regal se cânta în toate şcolile de dimineaţă. Pe pereţii claselor era portretul Regelui. Nu a fost nevoie de nicio schimbare de drapel, stemă sau text al cântecului.
Bunicii noştri au murit cu gândul la Restauraţie. Să vină cineva să nege, cu argumente.
Republica s-a instaurat prin forţa Armatei de ocupaţie sovietică. Actul de la 30 decembrie s-a comis sub ameninţarea uciderii a 1.000 de tineri în faţa Palatului Elisabeta.
Când s-a abolit Monarhia, poporul român nu a fost consultat. Deci, orice constituţionalist de bun simţ, ştie că democraţia plebiscitară acţionează în oglindă, într-un cadru definit de Legea fundamentală.
Regele Carol l a făcut 78 de instituţii în mai puţin de 17 ani. Multe dintre acestea, Ateneul, Banca Naţională, CEC-ul, Biblioteca Central Universitară, Muzeul Naţional de Istorie etc, funcţionează şi azi.
Cei patru preşedinţi ai României au dus instituţiile statului în cele mai degradante poziţii publice. Niciodată românii, în întreaga istorie, nu au dispreţuit în asemenea hal autorităţile.
Nu în ultimul rând, Regele este un simbol şi un garant al echilibrului social. El este rege atât al socialiştilor, cât şi al liberalilor. Regele constituţional este cel care domneşte, nu guvernează.
Cele mai puternice state ale Europei sunt conduse de monarhi:  Belgia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Monaco, Luxemburg, Andora. Familia regală a României este înrudită cu toate acestea.
Preşedinţii nu au fost unşi niciodată cu Mirul Sfânt.
Nici un preşedinte nu s-a bucurat de "mângâierea" unui milion de oameni într-o singură zi, cum a fost de Paşte 1992.

Cum au dispărut monarhiile din Europa de Est?

V-ați pus vreodată această întrebare? Toată lumea știe că Regele Mihai a fost forțat să abdice la 30 decembrie 1947. De la acest fapt istoric, oamenii, azi, comentează vrute și nevrute.
Acest text nu-și propune să facă apologia monarhiei. Nu este un nou capitol de  dezbatere „Republică” versus „Monarhie”. Este doar o lecție de istorie. Ordinea poveștilor care urmează este aleatoare.

Bulgaria

În 1940, aflată într-o situație comparabil de dificilă cu a României, Bulgaria intră în război alături de Axă. În cazul refuzului, ar fi fost invadată de Germania. În cazul acceptului urma să primească înapoi Cadrilaterul. Evident, a fost aleasă a doua variantă. Regele Boris al III-lea a făcut toate compromisurile pentru a limita efectele potențiale ale războiului asupra țării sale. Mai puțin unul: n-a vrut sub nici o formă să declare război Uniunii Sovietice, lucru care-l scotea din sărite pe Adolf Hitler. Nu intru în detalii, esențial este că Țarul Boris al III-lea moare subit în 1943, la scurtă vreme după un nou scandal cu Hitler.
Îi succede la tron fiul său, de numai 6 ani: Simeon al II lea devine noul Țar. La fel ca și în cazul Regelui Mihai I al României, s-a constituit un consiliu de regență condus de Prințul Kiril de Bulgaria, fratele lui Boris. Kiril a făcut toate eforturile posibile de a scoate Bulgaria din alianța cu Germania, ducând aceleași tratative cu Aliații prin Cairo (un exemplu familiar și nouă, românilor). Eforturile acestea nu au împiedicat Uniunea Sovietică să declare război Bulgariei și s-o ocupe.
Prințul Kiril a fost arestat (1 februarie 1945) și executat (iunie 1945) alături de 22 de miniștri într-un total de 67 de membri ai clasei politice, pentru crime de război. Asta în condițiile în care Bulgaria a fost singura țară din Axă care n-a exterminat nici un evreu. În 1946 monarhia este abolită prin „referendum”, iar tânărul rege Simeon al II-lea este exilat.

Ungaria

La sfârșitul Primului Război Mondial, Ungaria a devenit pentru scurtă vreme republică, întrucât tot imperiul se destrămase iar regele Carol al IV-lea nu mai avea peste ce domni.

După revolta comunistă din 1919 a lui Bela Kun, care a declarat Republica Sovietică Ungaria, înfrântă cu ajutorul important al României, puterea a ajuns la amiralul Miklos Horthy care a declarat Ungaria drept regat, dar nu l-a lăsat pe Carol al IV-lea să acceadă la tron ci a instituit Regența, postul de rege fiind declarat vacant. Regența a fost condusă de Miklos Horthy. Astfel încât, odată cu înfrângerea Ungariei în Al Doilea Război Mondial, regența și-a pierdut reprezentantul. Tranziția spre comunism a fost mai dificilă la Budapesta pentru că presiunea Occidentului a fost mai mare, alegerile din Noiembrie 1945 au fost libere, comuniștii n-au avut decât 17%. Cu toate acestea, democrația în Ungaria n-a putut rezista, la presiunea sovieticilor, comuniștii maghiari au fost cooptați în guvern, pe care l-au cucerit cu totul până la urmă așa cum s-a întâmplat mai peste tot în Europa de Est. În 1946, Ungaria este declarată republică, deși nu mai fusese condusă efectiv de un monarh încă din 1918.

Iugoslavia

Ultimul rege al Iugoslaviei, Petru al II-lea Karageorgevici, a fost un opozant al Axei. Era foarte tânăr, doar 11 ani, când a urcat pe tron, astfel încât a fost și aici instituită regența, condusă de unchiul său Prințul Pavel de Iugoslavia. Acesta a semnat Tratatul Tripartit prin care oficial Iugoslavia intra în război de partea Axei. Ce a urmat a fost un fel de 23 August de la noi.
Petru al II-lea, care nu era de acord cu alianța cu Axa, îl înlătură de la putere pe Prințul Paul. Un act extrem decis la vârsta de 17 ani. Cronologia este următoarea:

   25 Martie 1941 – Paul semnează Tratatul Tripartit
   27 Martie 1941 – Petru al II-lea îl înlătură pe Prințul Paul și se proclamă Rege
   6 Aprilie 1941 – Hitler amână „operațiunea Barbarossa” și invadează Iugoslavia, care capitulează pe 17 Aprilie.

În aceste condiții dramatice, Regele Petru pleacă în exil în Anglia împreună cu guvernul, iar Iugoslavia este dezmembrată în provincii împărțite între Italia, Ungaria, Bulgaria și Grecia.

În haosul care a urmat, războiul s-a mutat în zona undergound, două armate de partizani, una comunistă iar cealaltă monarhistă, apropiată apoi din ce în ce mai mult de germani, s-au bătut între ele și împotriva tuturor. Au învins comuniștii, care au cucerit puterea la sfârșitul războiului, iar la 29 Noiembrie 1945 Adunarea Constituantă a abolit monarhia, Petru al II-lea nu a mai revenit din exil niciodată.

Cehoslovacia

Fiind o provincie a Austro-Ungariei, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu obținerea independenței, s-a declarat republică.

Polonia

Pe măsură ce Polonia s-a reconstituit ca stat, după ce timp îndelungat a fost împărțită între Prusia, Austro-Ungaria și Rusia, ideile iluministe au impulsionat eliberarea națională, astfel încât renașterea Poloniei s-a concretizat în forma unei republici (1918).

Albania

Ahmet Zogolli a fost omul care a creat statul național albanez modern. Ajuns prim ministru, apoi președinte al Republicii, a instaurat monarhia constituțională, în 1928, devenind Regele Zog I – Skanderbeg III al Albaniei. Nu este locul să discutăm despre domnie, a fost ciudată, regele, excentric într-un fel, a supraviețuit numeroaselor atentate asupra sa (peste 50!!), în criza anilor ’30 țara sa devenind dependentă economic de Italia.
Așa cum Germania a anexat Austria, la fel, Italia a anexat Albania în aprilie 1939 (Invazia a început chiar în Vinerea Mare). Ultimatumul nu a fost acceptat de Zog, rezistența, deși eroică, a fost repede înfrântă, astfel încât regele a plecat în exil, ajungând la Londra. Partizanii comuniști, ajutați de comuniștii iugoslavi, au preluat controlul la sfârșitul războiului. În urma unor alegeri, din decembrie 1945, „câștigate” cu 93% de comuniști, Adunarea Națională a Albaniei declară abolită monarhia în ianuarie 1946. Regele Zog nu va mai reveni niciodată din exil, unde se stinge în 1961.

România

Regele Mihai I, confruntat cu dezastrul unui război pe teritoriul României, îl arestează, la 23 August 1944, pe conducătorul statului, dictatorul Ion Antonescu. Regimul comunist se instalează treptat în România ocupată. După alegerile fraudate masiv de comuniști din noiembrie 1946, în ciuda opoziției sale față de totalitarism („greva regală”), regele este silit să abdice și pleacă în exil la 30 Decembrie 1947.

Rusia

Am lăsat la urma această țară pentru că aici situația a fost mai complicată, monarhia fiind una absolutistă, nu constituțională, Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei fiind declarat împărat autocrat.
Situația economică îngrozitoare, pe fondul Primului Război Mondial, care a condus la Revoluția din Februarie 1917, a fost asociată cu numele său. Țarul a abdicat, fiind arestat împreună cu familia sa. În ciuda încercărilor disperate de a pleca în exil, acest lucru nu i s-a permis. Comuniștii au preluat puterea de la guvernul provizoriu al menșevicilor în Octombrie 1917 și în noaptea de 16/17 Iulie 1918 Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, împreună cu toată familia sa, soție, copii și personalul care a ales să-i însoțească în captivitate, este executat în subsolul unei case în care erau deținuți.

Concluzie

Toți monarhii Europei de Est erau foarte tineri în perioada izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondial. Dar toți au primit o educație aleasă care i-a învățat să se comporte cât mai demn, în orice situație. Astfel încât, în ciuda tinereții și a lipsei de experiență, ei au încercat să decidă ce este mai bine pentru popoarele lor.

Eu sunt de părere că regii Europei de Est au reușit să se comporte excepțional în niște condiții de un dramatism extrem. Faptul că monarhiile lor au fost spulberate de totalitarismele secolului trecut contează mai puțin, regretele sunt tardive și, pentru multă lume, sunt eterne. Contează însă foarte mult că monarhiile constituționale din răsăritul Europei au demonstrat că reprezintă ultimele redute ale democrațiilor din aceste țări, aceste instituții fiind în același timp și ultimele desființate.

Astfel încât cred că aceasta este adevărata semnificație a cuvintelor Regelui Mihai:

„După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune că cele mai importante lucruri, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea.” (discurs 25.10.2011)

http://despredemnitate.wordpress.com/2011/10/25/cum-au-disparut-monarhiile-din-europa-de-est/

Principesa Irina, fiica regelui Mihai, si sotul ei, John Wesley Walker, au fost arestati joi in Statele Unite pentru organizarea unor lupte de cocosi, anunta portalul OregonLive.com.
In varsta de 60 de ani, Irina Walker si sotul ei, John Wesley Walker, sunt suspectati ca au gazduit cel putin 10 asemenea intreceri, la ferma lor de langa Irrington, intre aprilie 2012 si mai 2013.
Conform Oregon Live, aceste concursuri, care sunt ilegale in toate cele 50 de state americane, le aduceau castiguri de 2.000 de dolari pe zi.
Pedeapsa maxima pentru fiecare dintre acuzatiile care li se aduc este de 5 ani de inchisoare si o amenda de 250.000 de dolari.
Si Huffington Post scrie despre acest incident si mentioneaza ca Irina Walker mai era cunoscuta si sub numele de Irina Kreuger, iar sotul ei a fost ajutor de serif din 1998 pana 2003. Cei 2 impreuna cu alte 4 persoane vor ajunge, vineri, in tribunalul din Portland sub acuzatia de organizare de jocuri ilegale.
Alte 12 persoane din Oregon si Washington sunt acuzate de incalcare a legislatiei privind protectia animalelor.
"Luptele de cocosi sunt ilegale in toate cele 50 de state. Pe langa faptul ca este o practica barbara, aceste lupte de cocosi pun in pericol sanatatea publica si siguranta." - a declarat Amanda Marshall, procuror in Oregon.
Conform rechizitoriului, intre aprilie 2012 si aprilie 2013 au fost organizate cel putin 10 lupte de cocosi, iar pasarile aveau lame taioase legate de picioare. De asemenea, spectatorii plateau ca sa asiste la aceste lupte, iar organizatorii vindeau alimente si bautura.
John si Irina Walker - impreuna cu vecinii lor David Sanchez, 29 de ani, si Aurelia Garcia Mendoza, 33 de ani, si prieteni din Hermiston, Mario "El Cuba" Perez, 62 de ani, si Jose Luis Virgen Ramirez, 48 de ani - au fost acuzati de operarea unor jocuri de noroc ilegale si de sacrificarea ilegala a unor animale prin lupta la ferma sotilor Walker din Morrow County.
Pentru fiecare cap de acuzare, ei risca o pedeapsa maxima de cinci ani de inchisoare si o amenda de 250.000 de dolari. Agentii federali au perchezitionat casele si au arestat persoanele acuzate de participare la luptele de cocosi din estul statului Oregon si din Yakima, in Washington. Alti zece suspecti, toti barbati, au fost arestati in Yakima Valley, la aproximativ 110 kilometri nord-vest de Irrigon.
Sotii Walker si-ar putea pierde ferma, care este situata la aproximativ trei kilometri sud de Irrigon, deoarece aceasta a fost folosita in scopuri infractionale. Valoarea acesteia era estimata la 170.360 de dolari in 2011.
John Walker, in varsta de 67 de ani, a fost sergent la politia din Myrtle Point, iar de la 1 august 1998 a lucrat pentru biroul serifului din Coos County. El a parasit postul la 30 iunie 2003, iar in ultimii zece ani nu se stie cu claritate ce activitate a desfasurat.
In 2007, Walker s-a casatorit cu Irina Kreuger, fiica regelui Mihai si a reginei Ana.
Principesa Irina, in varsta de 60 de ani, s-a nascut si a crescut in Elvetia si s-a mutat in Oregon in 1983.