PREUMBLĂRI COTIDIENE - prin cetate şi nu numai (I)

Sa-ti traiasca si sa fie sanatoasa scumpa bombonica,este o dulceata mica si ma bucur mereu cand vad aceste poze puse de tine.Chem si fata si ea cand vede ca deschid calculatorul meu zice,,nu te uiti sa vezi daca sunt poze noi ,,pe forumul tau,, cu Puiul Mic?,,
Asa ca Abbilbal sa nu ne lasi sa asteptam prea mult poze noi cu bombonica mica

Mulţumesc pentru urări, mă bucur că vă plac şi vă promit că o să găsesc mereu alte unghiuri de fotografiere şi poate voi reuşi să dau şi nişte poze cu mama ei la aceeaşi vârstă.

Noa mă oameni buni, io azi umblai teleleu mult, da mult de tătului tăt. Am fost în chiaţ şi am cumpărat curechi pentru murat. Am fost de mi-am adus aspiratoru de colb acasă, că ieri l-am cumpărat, pentru că ăla ce l-am avut s-o gătat, fiincă apiratoru făcut de comunişti m-o ţânut 32 de ani şi asta modernu, după doi ani s-o gătat şi decât să hie dires la mine-n urbe, mai bine am cumpărat altu nou. Şi cum vă zâsei m-am dus să-mi aduc aspiratoru acasă că ieri după ce l-am cumpărat am trecut pe la cochila me ai mare şi ia o zâs să-l las acolo că-l aduce ia, şi adus o fost. Dup-aia mă dusăi cu Puiu Mic să-i facă un vaccin, şi tomna în oraşu de jos, vechitura Bălgradului trăbui să ajung. Mai fusă-i să plătesc un telefon, că doar îmi trăbă şi mie telefon să voroghi la el odată la tri luni, că în rest mă duc pe jos, cu chicioarele mele, să voroghi ce am de vorbit cu cineva sau unu-altu.
Şi uite aşe azi mă-nvârtii de 10 şi ceva km făcuţi pe jos ca-n vremile bune.

Da hai să vă mai zâc. Nu faptul că m-am dus după curechi o fost ce-o fost. Că asat tăt omu o face. Da io după ce am cumpărat 26 kg de curechi, că nouă nu ne trebuie mai mult că nu beu mult ghinars să-mi trăbuiască moare de curechi pentru dresură, am luat curechiu în spate să mă dus la un taxi ori otobuz, că doar staţia otobuzului îi lângă chiaţ şi vis-a-vis de casa me. Zâs şi făcut. Am plecat cu curechiu-n spate şi când am fost la vreo 30 m de casă mi-am dat seama că io de fapt caut staţia otobuzului de la chiaţ. Da norocu meu că chiaţu nu-i aşe departe. Numa una, două sute de metri pişte tri kilometri. Dupaia tăt acelaşi drum cu aspiratoru şi la urmă cu Puiu Mic: Adunând 3 + 3 km pentru curechi, 3 + 3 km pentru aspirator, 3 + 4 km pentru Puiu mic, iată că să face şi sămădaşu drumului meu de la preumblarea mea de azi.
Dar să las vorba de-oparte, că vorba nu-i decât sărăcie şi să vă arăt chipurile făcute în "vechitura Bălgradului".

Prima poză şi de mă bateţi da nu mai ştiu unde-i făcută. Doar bănuiesc că-i în faţă la bolta unde am plătit relefonu, că până acolo fotomodelu n-a vrut să-mi pozeze.

După ce am plătit telefonul am trecut pe lângă bătrânul parc al "vechiturii Bălgrădene", parc ce a răma aşe cum l-am ştiut când eram cochil de 7 ani. Acolo, undeva printre pomi, şade cuminte şi răbdător, bustul lui Luciam Blaga.

Am trecut apoi pe lângă parcul, la fel de bătrân ca primul, ăn care se află Casa de Cultură a studenţilor şi aleea scriitorilor unde sunt rânduite busturile lui Eminescu, Iorga, Rebreanu, Goga, Ion Lăncrănjan, parcă şi Agârbiceanu, să nu-l uit pe Coşbuc şi tot îmi scapă câţiva. Sunt un ingrat ignorant.

Am trecut şi pe la Lupoaica ce alăptează puii de om Romulus şi Remus

După care a urmat sediul Prefecturii, fost sediu Judeţeană de Partid, fost Palat de justiţie, actualmente în proces pentru redobândirea proprietăţii iniţiale. Costrucţia propriuzisă este ăn formă de triunghi. Pe o aripă a ei era puşcăria folosită de cei dinaintea comuniştilor, apoi de comunişti pentru cei cu pedepse mai uşoare sau care urmau să fie duşi la Aiud. In interiorul acestui triunghi sunt nişte scări, 10 - 15 trepte pe care le urci şi cobori şi tot mergi fără să te opreşti, că doar sunt în triunghi. Şi sunt făcute de către cei "buni" care au fost înaintea comuniştilor, pentru a fi duşi cei legaţi la ochi, să nu ştie unde şi cât merg. Au urmat apoi comuniştii, care le-au şlefuit cu intelectualii burgului, apoi cu activiştii sistemului.



PS. Statuia este a bătrânului I.C. Brătianu

Din dreptul Colegiului Economic am făcut o poză obeliscului "Horea, Cloşca şi Crişan"

Şi am încheiat ziua de azi cu o poză făcută "Salciei ce plânge după căldura de stă-vară", unde un Pui Mic a-nceput să moţăie, dar casa e aproape: 25 de paşi de aici înainte.

Nu a venit inca toamana la voi?

Karima a scris:

Nu a venit inca toamana la voi?

Ba da, dar este o toamnă încă verde. Astăzi a fost mai rece decât zilele trecute, chiar dacă a fost soare.

Seara la băiţă, Puiu Mic şi jucăriile în vana mare:

hahahahaaaaaaaaa... ce aglomeraţie e la voi in cada mare :roflmao:

e dodoloţ PuiuMic mwah1

dar azi ce o fost de o fost aşa de îmbufnată? că văzui că i-ai cumpărăt şi bunătati, şi tot încruntată o fost

aurora a scris:

hahahahaaaaaaaaa... ce aglomeraţie e la voi in cada mare :roflmao:

e dodoloţ PuiuMic mwah1

dar azi ce o fost de o fost aşa de îmbufnată? că văzui că i-ai cumpărăt şi bunătati, şi tot încruntată o fost

Mai are omu şi zile de indispoziţie. Tu ai văzut-o doar încruntată. Io am şi auzit-o.

E dodoloaţă, da nu prea tare, că doar de-aia mâncă de trei ori pe zi lpătic şi de două ori supliment la lăptic, iar bunătăţile ce le zărişi se împart după cum urmeză: "Moşulică, iau punga din pungă ? Tu ţine pufuleţii."
Şi lăpticu este luat direct din "ţâţa lu vacă" fără a mai fi prelucrat pe la "albalact" sau "napolact".

De ieri Puiu Mic este în vacanţă. Prima ei vacanţă şi "Ce-i aia ?" întrebă când auzi că e vacanţă. Da, şi ce-i aia moşulică? începu ea chestionarul culorilor la tot ce a găsit prin casă. Şi de la ce-i aia ? din casă, am ajuns la ce-i aia ? de afară din casă, şi de la ce-i aia? la ce-i aia? Am ajuns pe aleea scriitorilor din parcul I.L.Caragiale, cum era botezat pe vremea comuniştilor că acuma i se zice doar... parc.

Ajunşi deci în acel loc, iată-ne lângă Octavian Goga

Am trecut apoi, rând pe rând pe lângă Ion Lăncrănjan, I.L. Caragiale, L. Rebreanu, I. Agârbiceanu şi ne-am oprit la
G. Coşbuc

Am trecut pe la bădia Mihai

Am poposit şi la Nicolae Iorga unde am stat de vorbă cu un stol de porumbei.

Mai aveti statui?
Extraordinar cât de multe ne-ai arătat până în prezent!
Un oras plin de parcuri - trebuie să fie tare frumos să locuiesti acolo.
Recunosc că nu am fost niciodată în Alba Iulia. Să-mi fie rusine!

Sunt parcuri mici şi cochete. Trecând din Parcul Caragiale în Parcul de pe Corso (denumirile bătrâneşti pe care cei tineri nu le mai ştiu) am traversat Piaţa Maniu (centrul vechi al Oraşului de Jos, unde când io eram cochil, Ştroinarder umbla pe drot legat de stâlpii pentru iluminat, la înălţimea caselor din jur (clădirea ce închide piaţa în planul 2 era şi atunci), după care a urmat un scurt raid cu popas pe la filosoful nostru Lucian Blaga

Am dat apoi o fugă în parcul de joacă pentru că de-aia-i vacanţă, să ne jucăm

Şi după ce m-am sătulat de joc, am mels în Cetate plin "tunel", unde se văd şi picioalele podului ce se face.

După ce am tlecut de tunel, pe undeva, am găsit urmele toamnei şi le-am luat cu noi pe roata ATV-ului.