Va mai exista Romania ?

Eu imi doresc o lume in care nici o floare nu paleste odata cu venirea
frigului, o lume in care tot ce e frumos si pur exista si e palpabil;
acolo unde fulgii de zapada nu sunt patati de mizeria cotidiana si mai
ales de hotie si minciuna.Coltul de Rai in care stelele sclipesc mereu
iar invingatorii sunt pusi la loc de cinste, unde zorii diminetii si
razele blande ale Soarelui incalzesc sufletele celor care inteleg si
traiesc pentru ARTA si iubire sincera si mai ales dreptate !! Este lumea
unde sufletele pure isi gasesc pacea iar Romania nu o sa mai fie
scindata si plina de ura si venin ,un mare calvar al meu.
In care luna strange orbii in poala ei si le reda vederea fara sa le ceara nimic in schimb.
In care graul face painea buna din pamantul Romaniei si nu trebuie sa aducem grau incoltit de peste mari si tari ...
Asta
e lumea care o vad dincolo de pleoapele inchise... acolo unde in loc de
intuneric e lumina... un vis ce poate deveni realitate!
Si mai ales sa se stie ca cioara nu va fi niciodata privighetoare!

Geta, invidie mai mare ca la popi şi la artişti... n-ai să vezi în lumea asta!
Şi toate astea din cauza "caşcavalului". Fiecare vrea porţia cât mai mare.

ostrovna a scris:

Eu imi doresc o lume in care nici o floare nu paleste odata cu venirea
frigului, o lume in care tot ce e frumos si pur exista si e palpabil;
acolo unde fulgii de zapada nu sunt patati de mizeria cotidiana si mai
ales de hotie si minciuna.Coltul de Rai in care stelele sclipesc mereu
iar invingatorii sunt pusi la loc de cinste, unde zorii diminetii si
razele blande ale Soarelui incalzesc sufletele celor care inteleg si
traiesc pentru ARTA si iubire sincera si mai ales dreptate !! Este lumea
unde sufletele pure isi gasesc pacea iar Romania nu o sa mai fie
scindata si plina de ura si venin ,un mare calvar al meu.
In care luna strange orbii in poala ei si le reda vederea fara sa le ceara nimic in schimb.
In care graul face painea buna din pamantul Romaniei si nu trebuie sa aducem grau incoltit de peste mari si tari ...
Asta
e lumea care o vad dincolo de pleoapele inchise... acolo unde in loc de
intuneric e lumina... un vis ce poate deveni realitate!
Si mai ales sa se stie ca cioara nu va fi niciodata privighetoare!

Geta, omul e ca o floare.
Se naste din seminte, creste, inverzeste, infloreste, "floarea varstei'', face sminte, lasa viata, se vestejeste incet-incet, si, apoi dispare.

La fel ca si florile, unii sunt mai rezistenti la frig, chiar si la ger, altii sunt sensibili si la o adiere de vant.

Omul e ca o stea.
Se zice ca fiecare om e cu ''steua lui''.
Se naste, are drumul ei pe cer, cand straluceste, din ce in ce mai mult.
Apoi, incepe sa coboare pe cer, dupa care, incet-incet, dispare....
Unele dintre ele se zic ''cazatoare''. Altele sunt ''calatoare'', ratacind pe cer.
Oamenii ratacesc pe pamant. Acesta e ''cerul'' lor.

Ce inseamna invingator, Geta?
Ce inseamna invingator intre flori? Sau intre stele?

Invingator este cel care traieste ca o floare.
Invingator este cel care merge pe drumul lui. La fel ca o stea.

Ce este ''intunericul" pentru un orb?
E lumea lui. Acolo e lumina pentru el.
Inchide ochii!
Si, daca e lumina, atunci chiar si cioara poate fi priveghetoare!

Anahoret a scris:

Geta, invidie mai mare ca la popi şi la artişti... n-ai să vezi în lumea asta!
Şi toate astea din cauza "caşcavalului". Fiecare vrea porţia cât mai mare.

ahahahahaha popiiiiiiiii da

Ce masă compactă de politicieni în jurul fostului Presedinte!
Au încercat ei să pună la Cotroceni un om de-al lor, dar poporul a zis: HET! не хорошо!

Ion a scris:

ostrovna a scris:

Eu imi doresc o lume in care nici o floare nu paleste odata cu venirea
frigului, o lume in care tot ce e frumos si pur exista si e palpabil;
acolo unde fulgii de zapada nu sunt patati de mizeria cotidiana si mai
ales de hotie si minciuna.Coltul de Rai in care stelele sclipesc mereu
iar invingatorii sunt pusi la loc de cinste, unde zorii diminetii si
razele blande ale Soarelui incalzesc sufletele celor care inteleg si
traiesc pentru ARTA si iubire sincera si mai ales dreptate !! Este lumea
unde sufletele pure isi gasesc pacea iar Romania nu o sa mai fie
scindata si plina de ura si venin ,un mare calvar al meu.
In care luna strange orbii in poala ei si le reda vederea fara sa le ceara nimic in schimb.
In care graul face painea buna din pamantul Romaniei si nu trebuie sa aducem grau incoltit de peste mari si tari ...
Asta
e lumea care o vad dincolo de pleoapele inchise... acolo unde in loc de
intuneric e lumina... un vis ce poate deveni realitate!
Si mai ales sa se stie ca cioara nu va fi niciodata privighetoare!

Geta, omul e ca o floare.
Se naste din seminte, creste, inverzeste, infloreste, "floarea varstei'', face sminte, lasa viata, se vestejeste incet-incet, si, apoi dispare.

La fel ca si florile, unii sunt mai rezistenti la frig, chiar si la ger, altii sunt sensibili si la o adiere de vant.

Omul e ca o stea.
Se zice ca fiecare om e cu ''steua lui''.
Se naste, are drumul ei pe cer, cand straluceste, din ce in ce mai mult.
Apoi, incepe sa coboare pe cer, dupa care, incet-incet, dispare....
Unele dintre ele se zic ''cazatoare''. Altele sunt ''calatoare'', ratacind pe cer.
Oamenii ratacesc pe pamant. Acesta e ''cerul'' lor.

Ce inseamna invingator, Geta?
Ce inseamna invingator intre flori?  Sau intre stele?

Invingator este cel care traieste ca o floare.
Invingator este cel care merge pe drumul lui. La fel ca o stea.

Ce este ''intunericul" pentru un orb?
E lumea lui. Acolo e lumina pentru el.
Inchide ochii!
Si, daca e lumina, atunci chiar si cioara poate fi priveghetoare!

da bravo Ioane ce antiteza

Eu as zice ''Bravo tie, Geta!''
Pentru ca, daca n-ar fi fost ''teza ta", n-ar fi fost nici ''anti-teza mea''....

Ion a scris:

Eu as zice ''Bravo tie, Geta!''
Pentru ca, daca n-ar fi fost ''teza ta", n-ar fi fost nici ''anti-teza mea''....

Multumesc Ioane ,te pup !

Călin Georgescu: România este o ţară în faliment, care trăieşte pe datorie! Un stat complet aservit

Călin Georgescu, preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, a făcut o analiză extrem de dură a României anului 2014.

În opinia lui, România este un stat în care falimentul este iminent şi care trăieşte pe datorie, cu spectrul dezastrului ivindu-se tot mai ameninţător, iar la această stare de fapt au contribuit atât politicienii noştri, cât şi reprezentanţii organismelor internaţionale.
„România, după 25 de ani de post-comunism, este o ţară în care cei care au condus şi conduc au fost dispuşi să cedeze ori să distrugă totul doar pentru a avea puterea. Rezultatul este o ţară în faliment, trăind pe datorie, pentru care colapsul a devenit o chestiune de probabilitate matematică, pe fondul unei polarizări uriaşe a sărăciei şi a bogăţiei. Singura salvare poate veni dintr-un proiect de ţară îndrăzneţ, gândit pe termen lung şi foarte lung şi ancorat în realităţile profunde ale României. Pentru acest mare proiect se va putea ridica un steag, sub care să se adune toţi românii din ţară şi de pretutindeni; un proiect în elaborarea şi aplicarea căruia să ne regăsim independenţa de gândire şi de acţiune, ca ţară; un proiect care se poate realiza în esenţă prin resursele şi capacităţile proprii. Numai astfel, prin noi înşine, vom face din România o ţară respectată care să conteze în politica mare, la scară europeană şi mondială.
Azi, România este un stat complet aservit, prea slab pentru a avea un cuvânt de spus în lume. O ţară deprofesionalizată, cu mari probleme demografice, care şi-a cedat suveranitatea şi a dinamitat conceptul de şcoală a muncii, pe fondul creşterii alarmante a analfabetismului. Nu mai suntem o destinaţie, în sens politic, ci un teritoriu pe care-l survolezi cu avionul, în drum spre alte zări. În sens economic, ţara e o ţintă predilectă doar pentru acele transnaţionale care jefuiesc patrimoniul natural sau îmbolnăvesc populaţia, fizic şi spiritual, cu produsele lor otrăvite. Suntem un loc cunoscut pe harta crimei organizate, a traficului de persoane, pentru jefuirea obiectelor de patrimoniu şi a pădurilor, ca depozit de deşeuri şi câte alte asemenea activităţi infracţionale. Statele aservite, precum România, nu pot lupta cu adevărat împotriva corupţiei interne. În pofida retoricii oficiale, ele nu pot beneficia în mod real de alianţe sau de parteneriate cu naţiunile puternice. Într-o situaţie limită, un stat puternic nu va salva un stat complet subordonat aflat la ananghie, oricâte garanţii formale i-ar fi oferit, ci doar va dispune de el. Ţările Române au avut astfel de experienţe, în trecutul nu foarte îndepărtat, gândiţi-vă la nefericitul an 1812. Iar azi, exemplul Ucrainei este mai mult decât grăitor”, a declarat acesta pentru Bursa.

Da, motorul natiunii se mai miscă doar din inertie!
Acest lucru este clar vizibil pentru câtiva ani buni!
Cum vom iesi din faliment?
Chiar dacă perioada de austeritate din „era Boc” nu a fost tocmai populară,
o să fim obligati să ne strângem cureaua si mai rău.
La puterea economică ce o are România, nu văd altă cale de iesire dacă nu dorim să fim cumpărati de altii (Japonia, China...) cu bani mai multi la ciorap!

Ajută, Doamne, poporul român care mereu a suferit de-a lungul istoriei!

Teama mi-e, mai ales ca voi fi pensionar in curand, ca nu vor mai fi bani de pensii... investitia in pensionari e fara acoperire, sunt bani numai de dus, pana se "duc" si ei!...

Eh, Ponta a promis că măreste pensiile!
Nu trebuie să ne mai îngrijorăm!

Aşa le-a promis şi Băsescu profesorilor!
M-am săturat de glume d-astea şi de chestia cu austeritatea ca s-o ducem mai bine. Da, unii o duc mai bine: fix cei care ne spun să strângem cureaua.

Asta cam asa este cum spui, Anahoret.
Dar atunci când economia tării e la pământ,
care e calea pe care tu o vezi să conducă la evitarea falimentului national?

Este o utopie ceea ce spun, dar haide.
Dacă s-ar fura mai puţin cu jumătate din cât se fură acum cred că am ieşi lejer din recesiune.
Dar pentru asta sunt nişte instituţii, cu funcţionari foarte bine plătiţi, care nu-şi fac treaba. Şi asta din cauza şefilor, nu a funcţionarilor; ăia, poate, ar vrea să mişte ceva.
Adică... lupta cu corupţia. Am senzaţia că noi trăim acum ce vedeam eu în filmele italiene din anii '70-'80: statul mafiot.

Când am întrebat, deja aveam convingerea că vei începe cu... hoția!
Si eu tot pe acea pistă as merge, dar un pic mai drastic decât tine:
hoților să li se confiste tot, absolut tot ce au, pentru recuperarea pierderilor.
Ca să pornesc acest lucru, as numi ca Ministru al Justitiei, pe cineva de tipul Monicăi Macovei.
Stiu că multi sunt împotriva ei, dar le-ar trece supărarea când ar vedea rezultatele obtinute prin implicarea dânsei.

În esentă, cred că toti suntem de acord că ar trebui început cu totala eliminare a furturilor.

Asa gandesc si eu, Emil.

Desigur, in toate partidele sunt hoti, dar jafurile cele mai mari au fost facute sub obladuirea ciumei rosii pesediste si a unor puscariasi gen voiculescu - binenteles ca tot Basescu e de vina in mintea unora . Numai ca nici cei mai inversunati (ca sa nu zic obsedati ) anti-Basescu - daca sunt corecti - nu-i pot nega meritele in ceea ce priveste sustinerea justitiei in lupta impotriva marilor corupti . Iar Monica Macovei la fel, si-a atras multi dusmani pentru ca a pus bazele unui sistem judiciar sanatos si a fost prima, daca nu chiar singura, care a propus partidelor un cod etic.

Eu ma intreb, daca nu am fi avut un Basescu presedinte 10 ani si am fi avut pe unul precum puscariasul nastase in fruntea tarii, ce s-ar fi ales de Romania ?!

SUA santajeaza Romania: "Ori lasati americanii sa extraga gaze de sist pentru a le vinde Europei dependente de gazul rusesc, ori va vom izola ca pe vremea lui Ceausescu si va lasam prada razboiului".


Politologul evreu american George Friedman este unul dintre acei analisti pe care ii asculta liderii politici si militari de la Washington. Director al Stratfor, una din cele mai influente agentii de analiza din SUA, considerata de multi practic o firma privata a CIA, George Friedman ii avertizeaza pe romani. Individul practic ne santajeaza si ne spune in fata, tradus cam asa : "ori puneti tara la bataie si ne dati gazele de sist si aurul de la Rosia Montana, ori veti avea soarta lui Ceausescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar asta e pretul pe care trebuie sa il platiti".
Rar mi-a fost dat sa aud la un asemenea nivel o abordare mai abjecta.

Dar sa ascultam ce zice:

"Americanii vin aici sa faca bani. Sunt multe feluri de a face bani si un mod sigur de a-i pierde: sa nu cunosti situatia, adica impredictibilitatea.
In ultimii ani, investitorii americani s-au saturat de Romania... exemplul care imi vine in minte e Rosia Montana. A devenit un simbol in comunitatea de investitori a ceea ce se poate intampla in Romania. Cred ca guvernul a inteles asta si faptul ca principalele voastre resurse sunt cele energetice si minerale. Trebuie sa va targuiti, dar odata incheiat targul, sa va tineti de el."


"Daca un guvern incheie un contract, toate guvernele de dupa el trebuie sa il respecte. Daca nu, viabilitatea Romaniei ca tara independenta e amenintata. Romania are nevoie de investitori straini, nu are resursele sa se dezvolte singura. Capacitatea europenilor de a investi e limitata, chinezii au bani, dar isi aduc propria forta de munca, rusii au bani, dar nu au expertiza, americanii le au pe toate. Problema e acum domnia legii – un contract sa ramana un contract, sa nu se schimbe. Asa ca nu faceti targuri proaste, ca sa nu trebuiasca sa le schimbati.
In 6 luni – un an, investitorii vor incepe sa vina. Companiile americane urmaresc acum cu atentie Romania. Stim de o companie care vrea sa investeasca in energie si are nevoie de informatii. Din pacate, la voi aceste informatii sunt secrete, or nu poti aduce investitii cu informatii tinute in secret.
Gazele de sist sunt o arma care poate fi folosita pentru a evita razboiul. Rusia controleaza Europa prin gaze. Aveti nevoie de resurse alternative iar Romania e cea mai bogata in astfel de resurse. De aceea americanii sunt atat de interesati de resursele voastre.
Romania trebuie sa decida daca va permite exploatarea gazelor de sist. Ar fi minunat daca nu am avea nevoie de ele, dar data fiind pozitia strategica a Romaniei, exploatarea gazelor de sist e o problema strategica nationala. Gazul de sist limiteaza influenta ruseasca. Oricat de mult ar putea afecta mediul el ofera o solutie geopolitica. In situatia actuala a Romaniei, ar fi iresponsabil sa nu luati in considerarea exploatarea gazelor de sist. Decizia trebuie luata acum", ne atentioneaza analistul american "fiindca acum rusii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de sist ar putea polua mediul, dar Rusia… Nimic din ce am construit nu a ramas fara consecinte asupra mediului. Romania vrea sa fie sigura ca restul Europei are suficient gaz ca sa nu poata fi santajata de rusi, altfel Romania va fi izolata, asa cum a fost in timpul Razboiului Rece. Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e si mai real. Pericolul ca Romania sa se intoarca la perioada cand era izolata de toata lumea, ca in timpul lui Ceausescu, trebuie luat in considerare."


Puteți viziona emisiunea aici: http://stirileprotv.ro/lbin/video_embed.php?media_id=61585386§ion=1&video_section_id=1

Sursa articolului: http://www.infocivic.ro/sua-santajeaza-romania-ori-gaze-de-sist-si-rosia-montana-ori-va-vom-izola-ba-chiar-veti-avea-razboi/

Propunere Angela Merkel: STATELE INSOLVENTE ISI VOR PIERDE SUVERANITATEA, fiind fortate sa accepte o guvernare externa care le va decide politica economica…



http://saccsiv.wordpress.com/2010/07/14/propunere-angela-merkel-statele-insolvente-isi-vor-pierde-suveranitatea-fiind-fortate-sa-accepte-o-guvernare-externa-care-le-va-decide-politica-economica/

Postez un comentariu de pe site-ul respectiv:
"Foarte bine! De s-ar face asta cat mai repede! Asta ca sa le fie invatare de minte la toate gloabele care au dorit “democratie”. Inclusiv cele din Romania, adormite in transee, o masa de indivizi doritoare de libertinism, de placeri vicioase, de consum. O masa de oameni care a votat aceeasi orientare politica, indiferent de partide: cea antinationala. O masa care a sprijinit toate secaturile sa ajunga la putere, sa faca avere fraudulos. Sa chitaiti ca soarecii si sa nu puteti face nimic, asta imi doresc. Iar copiii vostri sa va injure cand vor creste mari."

Asta are impresia ca e Dumnezeu? Poate o aduce cineva cu picioarele pe pamant... nu de alta, dar asta e o boala care se ia!

Nu cred că în afară de germani, mai sunt si alte nationalităti care s-o placă pe individa aceea!

Deșteaptă-te, „nigger”!... În timp ce te holbezi la alba-neagra cunoscută sub numele de „stânga contra dreapta”, FMI-ul te...



Deși aparent greoi și sofisticat exprimat, punctul de vedere al domnului Raoul Weiss referitor la mentalitatea și comportamentul poporului român, constituie o excelentă și rafinată radiografie a acestuia!...  Mai ales pentru cei avizați, afirmațiile domnului Raoul Weiss sunt deosebit de bine punctate și contribuie la o și mai bună cunoaștere și înțelegere a specificului nostru național!...

Prin urmare, să-i dăm cuvântul autorului citat:

În Europa, este destul de nenatural să faci referire la bărbat printr-un cuvânt care începe cu sunetul F (cum face limba maghiară: férfi), sau să auzi prenume bărbătești cu terminația -a (cum ar fi Béla, Géza, Huba, Gyula. Aceste trăsături aberante sunt, bineînțeles, legate de faptul că oamenii care au adus limba maghiară în Europa centrală probabil străbătuseră un drum destul de lung, pornind de pe meleaguri care nu erau „țara aceea, unde înflorește lămâiul.„ De aici bine cunoscuta (și chiar, în multe cazuri, exagerata) dificultate de a învăța limba maghiară – sau, mai bine spus, de a însuși bazele limbii maghiare, pe care nici marele Dan Alexe nu a fost în stare s-o învețe în nenumărate veri la Vama Veche, consacrate salivării libidinoase în fața chelnerițelor lui Șoni, un secui șmecher care a remarcat și înainte de olteni că erecția scade discernământul gastrocritic la majoritatea căpșunarilor telectuali întorși cu niște parale de la produs pe plantația ARTE.

În schimb, lexicul românesc fiind un patchwork splendid de latină, slavă, greacă și germanică, orice european poliglot își însușește într-o veselie bazele limbii române – mai ales dacă, urmărind exemplul prințului Szighety, în palatul căruia am stat aproape gratis timp de mai multe luni la Buda, are și un gust pronunțat pentru maneaua albaneză și zeițele indo-germane de pe câmpia bihoreană. În cazul limbii române, dificultatea de a o învăța apare exact în momentul în care ea dispare pentru cei care s-au apucat de maghiară: în faza de consolidare a stăpânirii și de eliminare a „insecurității lingvistice„ – cum o numea maestrul meu Alain Lemaréchal, în timp ce își devora pfeffersteak-ul din meniu în acel bistro impersonal de pe rue Soufflot. Explicația este ușoară: în timp ce ungurii și când folosesc variante regionale ale limbii (de pildă, maghiara din Transilvania, elegant arhaică, destul de diferită de varianta standard din Ungaria și îmbogățită de multe românisme savuroase), știu întotdeauna exact care ar fi echivalentul „standard„ al celor rostite și, confruntați cu străinii care au îndrăznit să pătrundă pe teritoriul lor lingvistic, tind să corecteze și abaterile pe care ei înșiși le comit zilnic, românul de rând nu te corectează aproape niciodată. La suprafață, toleranța lui este legată de un grad de standardizare lingvistică mai scăzut, manifestat în dificultatea cu care vorbitorul mediu – aproape sistematic vorbitor de o variantă regională în viața de zi cu zi – reușește să identifice formele „corecte„ (iar când are impresia că le-a identificat, de multe ori constatăm că a ales niște forme hipercorecte născute de incultura jurnalistică). Mai în profunzime, lucrurile stau aproape invers: standardizarea deficitară nu este legată de nici o lipsă de cultură (românii de azi sunt, în comparație, europenii cei mai culți) sau de instituții normative, ci tocmai o consecință a toleranței lingvistice caracteristice românilor.

Ei bine, „toleranța„ respectivă este doar o denumire politic corectă a lipsei de mândrie națională. Dar ce este mult-râvnita „mândrie națională„? Este denumirea pe care corectitudinea politică din secolul XIX o aplica ferocității colonizatorilor anglosaxoni sau francezi (nemții și italienii, ajunși cu ceva întârziere la măcel, au avut nevoie de fascism pentru a-și justifica lăcomia adolescentă de genocidari începători). Românii, luați individual, sunt – cum poate constata oricine cu prilejul unei scurte plimbări prin Casa Poporului – perfect capabili de ferocitate, de cruzime și de lipsa oricăror scrupule în asuprirea și jefuirea aproapelui. Ca națiune – o națiune necolonizatoare, sau chiar colonizată –, în schimb, nu prea sunt. Iată de ce boierimea sclavagistă din timpul regatelor furculiționa absoluminte și de ce tinerii frumoși din „diasporă„, ba chiar și mai mult frumoșii zombi din exilul interior numit „centrul Bucureștiului„ sau „Cluj Metropolitan Area„, adunați la un no pants day sau vreun alt happening de pornografie democratică, tind să se rușineze când se mai strecoară un biet cuvânt rumîn în logoreea anglofonă prefabricată care, la acea specie mutantă, înlocuiește vorba omenească: pentru că este foarte greu să fii „de dreapta„ (adică adept al darwinismului social, al prostituției generalizate și al disprețului arogant față de popor) sau „de stânga„ (adică adept al degenerației necomplexate, al subgândirii emoționale și… tot al disprețului arogant față de popor) pe românește. Este foarte dificil să-ți exprimi veselia sadică de Uebermensch prădător într-o limbă africană, a cărei folosire, în pofida camuflajului pigmentar, trădează negrul din tine. Dacă nu înțelegi ce vreau să spun, ia încearcă și tu să cânți pe românește (sau în albaneză, kurdă sau lingala, dacă știi) We are the champions, I will survive, sau alte imnuri ale nazismului anglosaxon: distracție garantată. Aproape că-ți iese mai ușor cu S.A. marschiert, scris de semi-eurasieni afectați de nevoia arhaică de a drapa violența capitalului în haine folclorice.

Nu numai că mintea dacoromână, fără ajutorul frumosului job, mai greu concepe unitatea conceptuală – absolut obligatorie în antropologia euroatlantică – dintre munca țăranului pe câmp și faptul de a poza în piele goală pentru lentilele libidinoase ale vreunui moș american aflat în safari sexual pe plaiuri, sau de a-ți denigra sistematic propria cultură milenară pentru o bursă Soros de șase luni, dar – horribile dictu – chiar și conceptul de wealth, tradus prin „bogăție„, cade din pompos în ridicol în câteva microsecunde. Franța are des riches, Germania reiche Leute etc.; România, unde densitatea miliardarilor pe cap de locuitor este în general mai ridicată decât în țările occidentale, are, în cel mai „bun„ caz, oameni cu bani. O expresie care – nu din întâmplare – aduce paradigmatic a „oameni cu handicap„, sau „cu sifilis„. Întâmplările unei vieți vagabonde m-au adus în vilele acestor oameni. Am călătorit cu ei în jeep și am mâncat la masa lor în lounge. Îmi este greu să exprim sentimentul de milă care m-a cuprins față de crunta lor nefericire. Trăind auto-încarcerați în ghetoul oligarhic, acești eurasieni foști conducători de Dacii sub Ceaușescu adeseori mă foloseau drept pretext exotic pentru o scurtă evaziune în Eurasia reală, unde îi vedeam înghițind mititei cu o foame de naufragiați și citeam invidia lor disperată sub masca de reprobare cu care îmi arătau niște țigani jucând beți pe manele la ușa alimentarei. În timp ce lichidam cu lăcomie occidentală stocurile lor de coniac franțuzesc fine de claire – care pentru ei avea exact gustul unei țuici ușor stricate –, mă gândeam la bucuria euharistică cu care mulți din acești oameni, într-o zi, vor sprijini revoluția și eurazismul, care în sfârșit îi vor scăpa de povara unei averi alienante. Românul, pur și simplu, nu e bun de capitalism. Îl mimează mai mult sau mai puțin talentat, cum a mimat și comunismul când axa binelui încă trecea prin Moscova, dar nu-l poate interioriza decât sub forme nevrotice, inconștient parodice, ŕ la Giurgea. Iar în timp ce Giurgea latră balcanic, cel mai mic capitalist apusean duce zilnic programul lui sadic și criminal în practică, dar fără declarații programatice, fără isterie verbală, spoliază cu zâmbetul umanitar pe buze, spânzură cu bonomie, tace și face.

Prin urmare, omniprezența anglofoniei în „elita„ (a se înțelege: segmentul cel mai putred) societății românești, ca și trufia franțuzită a paraziților sociali de odinioară, este de fapt un semn foarte bun: înseamnă că măduva spirituală a poporului român, pentru Occident, rămâne heart of darkness. Că tancurile conceptuale lansate de Soros nu vor avea destulă benzină ca să străpungă imensitatea siberiilor interioare ale acestui popor. Așa cum eurazismul rusesc s-a născut când prințul Trubețkoi a înțeles că Rusia trebuia să fie recunoscătoare mongolilor pentru cuceririle lor devastatoare, eurazismul românesc se va naște în clipa în care „naționaliștii„ români îl vor binecuvânta pe răposatul Ceaușescu pentru închiderea granițelor, în timp ce „comuniștii„ români vor aplauda la brain drain organizat de Occidentul capitalist, care scapă România de un tip de gunoi și mai periculos decât gunoiul nuclear importat de aceiași occidentali: gunoiul antropologic al însetaților de „normalitate„ (o frumoasă camuflare hiperonimică neo-kantiană pentru seria „valorilor„ gen parlamentarism, mașină nemțească, vacanțe în Egipt, drepturile omului, TV satelit, gresie import, prezervative parfumate, transparență și mobile IKEA), al „rasei învingătorilor„ dispuși oricând să încaseze dividendele luminii aduse dinspre apus, al negrilor înălbiți la față cu clorul „civilizației„.

Atunci, ce mai stă în calea revoluției? – Izolarea: șovinismul, excepționalismul (numele latin al idioțeniei), sentimentul de a fi singuri în necaz și victimele unui destin vitreg croit pe măsură de un dumnezeu sadic. Românii, de la mult scuipat și biciuit, deja bănuiesc că sunt negri, dar încă n-au înțeles că lumea este preponderent neagră. Că omul pe pământ este preponderent sărac și că, așa cum remarca Alexandru Márai în geniala sa carte Școala săracilor, „pe toată suprafața pământului, săracii sunt caracterizați de faptul că își vorbesc foarte curent limba maternă.„ Țările lumii sunt în marea lor majoritate pseudo-state locuite de provinciali dialectofoni masați prin sate prost asfaltate, în jurul unor centre coloniale („orașe civilizate„) unde niște domnitori compradores, înconjurați de curve politice, economice și artistice, cu madamele și peștele aferenți, reproduc la perfecțiune graiul omului alb, sub influența credinței magice (cunoscute și sub numele de cargo cult) că rostirea cuvintelor catodice îi va aduce și binecuvântările zeului alb, cel împărțitor de smartphone-uri și termopane. Imperiul occidental este clădit pe acest coșmar, pe care îl visează, fiecare în parte, popoarele lumii. Imperiul, pentru fiecare colonie mare, are un Bogdan „Morfeu„ Diaconu pentru a-ți cânta la flautul din Hamelin că ungurii îți vor Transilvania și rușii Basarabia, în timp ce te holbezi la alba-neagra cunoscută sub numele de „stânga contra dreapta„ și FMI-ul te face la buzunar. Deșteaptă-te, nigger!

Autor: Raoul Weiss (https://www.facebook.com/raoul.weiss.12327?fref=ts)

Raoul Weiss  este scriitor, publicist și traducător născut în Alsacia. Vorbitor a şapte limbi, vorbeşte impecabil româna. A abandonat o promițătoare carieră universitară internațională, pentru a se stabili în satul transilvănean Mera (Cluj), pe care îl consideră noua sa patrie.  Autor al romanului „Eu l-am ucis pe Obama.” (http://gandeste.shopmania.biz/cumpara/eu-l-am-ucis-pe-obama-jurnal-si-note-ale-unui-interpret-la-casa-alba-7718929), ficțiune politică publicată la sfârșitul anului 2014 la „Alexandria Publishing House” (https://www.facebook.com/alexandria.publishinghouse?ref=hl).

Sursa articolului:  http://gandeste.org/general/desteapta-te-nigger/49294

Mă întreb dacă va mai exista planeta!