ISUS HRISTOS

IRBESTRA a scris:

Diaporevomenos a scris:

IRBESTRA a scris:

m gasit un indemn la citirea Bibliei!intrebare :Care varianta!daca se refera cinevala Biblia lui Cornilescu ,atunci nu are rost,pt ca acea traducere e mai mult o falsificare a bibliei!

Bine, atunci tu citeste Biblia BOR. Si eu citesc cu placere Biblia aceasta si daca stiam ca asta este motivul ca tu nu citesti Biblia, as fi scris toate versetele din Biblia BOR. ( Care te asigur ca nu exista nici o diferenta)


Iata de exemplu si acelasi pasaj din Biblia Biserici Ortodoxe, daca asta este problema ta.

1 Şi pe când Apollo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut părţile de sus, a venit în Efes. Şi găsind câţiva ucenici,
2 A zis către ei: Primit-aţi voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Iar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit dacă este Duh Sfânt.
3 Şi el a zis: Deci în ce v-aţi botezat? Ei au zis: În botezul lui Ioan.
4 Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos.
5 Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus.
6 Şi punându-şi Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau în limbi şi prooroceau.
7 Şi erau toţi ca la doisprezece bărbaţi.

traducere voit gresita din textele originale,adica traducere miciunoasa facuta de raspopitul de la Cuibul cu barza si amantul printesei Rallu Calimachi!

Acum cea mai corecta traducere in romaneste este cea a arhiereului Anania!eu nu sunt crestina,asa ca pot fi impartiala!

Fata draga, eu nu știu cine este acest răspopit de la Cuibul si nici cucoana asta, Rallu Calimachi!
Pe de alta parte, nici cine este domnul asta Cornilescu, nu stiu si nici nu am avut onoarea sa-l cunosc.
Am in schimb in biblioteca mea, vreo 3-4 traduceri a Bibliei in limba Romana.
Desigur nicio traducere nu-i mai buna, ca textul original scris in limba greaca antica. Dar cine poate citi azi, mai ales in România textul antic? Cred ca foarte putini. Asa ca toată lumea, se rezuma la ce este destul de răspândit, aceste 2-3 traduceri mai cunoscute si acceptate de tote cultele.
Bibliile traduse in limba romana, precum tote traducerile Bibliile din lume, nu sunt perfecte. Pentru ca nu se poate reda in toate limbile anumite expresii care sunt cunoscute numai in greaca antica. Dar aceste mici diferențe nu afectează cu nimic idea centrala, care este mântuirea omului prin sângele Lui Iisus Hristos. Toate celelalte sunt amănunte de care nu are cineva nevoie casa se se mântuiască si sa progreseze in credința, in asa fel in cat sa ajungă teafăr, in Împărăția Lui Dumnezeu.

Cred ca nu traducerile Bibliei, nu iți sunt plăcute, ci însași Biblia. Ca sa devina cineva creștin si sa trăiască toată viata corect, nu e nevoie de o Biblie tare, ci de o dorința sincera de al cunoaște pe Dumnezeu si pe Cel ce L-a trimis aici pe pământ, ca sa ne scoată pe noi păcătoși din mocirla noastră, sau mai bine zis din nisipurile mișcătoare, care ne scufunda de zi ce trece tot mai mult si ne duce la fund.

Ciprian a scris:

Mă refer că asta "suntem fărâme din conștiința divină" nu e invațătură ori adevăr creștin. Deci "of, of"!

Dar cu ce am gresit zicand aceea? Nu suntem dupa chipul si asemanarea Lui? Trebuie neaparat sa repet din Biblie, ca tocilarul in fatza profesorului care sta cu cartea deschisa cand preda? Atunci ai inteles lectia, cand o poti reda cu cuvintele tale.

Traducerea de baza di vechea ebraica in greaca este Septuaginta in timpul lui Ptolemeu Filadelfu.iar in latina Vulgata mai terziu.inainte acestea au fost Trgumele pt uzul israielitilor din diaspora.Ori cornilescu nu tine cont deaceste texte vechi prea mult.ci falsifica dupa cum ii cer niste protestanti care il sponzorizau generos cu babi!

Nu suntem dupa chipul si asemanarea...ci doar dupa chipul..urmand ca asemanarea se se faca dupa Parusia!

zaraza26 a scris:

Ciprian a scris:

Mă refer că asta "suntem fărâme din conștiința divină" nu e invațătură ori adevăr creștin. Deci "of, of"!

Dar cu ce am gresit zicand aceea? Nu suntem dupa chipul si asemanarea Lui? Trebuie neaparat sa repet din Biblie, ca tocilarul in fatza profesorului care sta cu cartea deschisa cand preda? Atunci ai inteles lectia, cand o poti reda cu cuvintele tale.

Iar eu vreau să știu despre ce lecție vorbiți, deci da, vreau să văd citat, pentru că eu nu am întâlnit așa ceva în nici o "lecție" creștinească, doar estică!

O altfel de revoluţie - Radu Preda

Nu, Dumnezeu nu S-a întrupat într-un mod spectaculos, nu a adus cu El saci de bani, nu a lansat o listă de promisiuni, nici nu a deschis sezonul cadourilor, nu a făcut demonstraţie de forţă şi nici nu a obligat umanitatea să Îl întâmpine pe covorul roşu. Nu a declanşat urale şi nici nu a provocat entuziasm.
Dimpotrivă. Mediul în care a avut loc contactul cu lumea nu putea fi mai dezolant, de aceea autentic: un grajd. Sub ochii mari şi umezi ai vitelor, înconjurată de foarte puţini oameni, în răcoarea serilor anotimpului ploios, Maria desăvârşea o minune fără seamăn, greu de prins în cuvinte, surprinzătoare cu toate că, la rigoare, întreg Vechiul Testament o amintea şi aştepta. Era o altfel de revoluţie.

Ce înseamnă, de fapt, Naşterea Domnului? Simplitatea întrebării nu trebuie să ne inducă în eroare. Teologia şi filosofia răspund la ea de mai bine de două milenii, adăugând permanent nuanţe şi, din vreme în vreme, prin vocea inspiraţilor, perspective noi. În doar câteva cuvinte, cât mai pe înţeles, cele petrecute la Betleem reprezintă contradicţia absolută: Creatorul lumii se naşte în chiar mijlocul ei, răvăşind sensul timpului. Ca şi cum părinţii noştri ar deveni, la un moment dat, copii, colegi de clasă, camarazi de joacă. Raportul de autoritate sus-jos, vechi-nou, părinte-copil este suspendat. Intimitatea lui Dumnezeu cu propria creaţie atinge un punct de maximă intensitate. În autolimitarea benevolă sau „golirea de sine” a Creatorului – în limbajul Noului Testament: kénōsis – rezidă empatia supremă dintre cer şi pământ.

Intrarea în istorie a Celui care i-a determinat începutul reprezintă un act eliberator. Naşterea Domnului contrazice spaima de a fi singur, abandonat, uitat sau ignorat. Certitudinea că suntem în mâna Tatălui este confirmată de întruparea Fiului şi mereu reînnoită prin lucrarea Duhului. Aşa cum Învierea combate frica de moarte, Naşterea întăreşte comuniunea. Cu Dumnezeu printre noi, vorbind limba şi purtând hainele noastre, stând la masă cu te miri cine, nu mai ai angoase sau reţineri. În Hristos te regăseşti pe tine însuţi tocmai pentru că îi întâlneşti pe toţi ceilalţi. Acesta este înţelesul profund al Bisericii, spaţiul unde „coabitează” buni şi răi, tineri şi bătrâni, mândri şi smeriţi, aroganţi şi prietenoşi, analfabeţi şi cărturari, săraci şi bogaţi, ipocriţi şi cinstiţi. O asemenea diversitate capătă prin Hristos un fundament şi un criteriu. Hristos devine unitatea de măsură a umanităţii.

Altminteri decât egalitatea ideologică şi politică în numele căreia s-au făcut şi se mai fac nenumărate victime, prezenţa lui Iisus Hristos în istorie lasă să se întrevadă, ca printr-o uşă doar parţial deschisă, bucuria Împărăţiei viitoare. Aici vedem paradoxul fondator al Creştinismului: Întruparea confirmă importanţa timpului, indicând concomitent depăşirea acestuia. Este un dublu corectiv. Ne arată responsabilitatea faţă de locul nostru în istorie, faptul că suntem gazdele lui Dumnezeu, că Îl putem primi în casele noastre sau măcar în gospodărie. Dar ne mai arată şi altceva: că viaţa nu se epuizează în ceea ce facem aici, oricâtă pasiune şi efort am investi, oricât am fi de bucuroşi pentru realizări şi trişti pentru neîmpliniri.

Dumnezeu se coboară la oameni pentru ca aceştia să urce la El. Timpul nu este altceva decât o imensă casă a scărilor în care se coboară şi se urcă fără oprire până în clipa doar de Creator ştiută, dar pe care unii o speculează grosolan, a sfârşitului.

Revenind la imaginea de la început a staulului, Naşterea Domnului este un moment al discreţiei. Interoghează persoana, iar nu masele indistincte. Precum Învierea, petrecută în întunericul mormântului, Întruparea reclamă o stare aparte a sufletului şi a conştiinţei fiecăruia în parte. Iată motivul pentru care, înaintea oricăror pregătiri, ceea ce cu adevărat contează este dacă ne-am luminat interior, dacă ne-am pacificat pornirile şi ne-am domolit ambiţiile. Dacă am reuşit ceva din toate acestea, pe măsura vârstei spirituale la care ne aflăm, atunci înseamnă că suntem şi noi capabili de o altfel de revoluţie.
Sărbători fericite!

http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/o-altfel-revolutie-1_50d433ce596d72009121358d/index.html

Emil Condor a scris:

http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/o-altfel-revolutie-1_50d433ce596d72009121358d/index.html

Frumos articolul, mai ales pentru populația din România, pentru ca idioți aceia de comuniști le-au ascuns aceste adevăruri si acum încep de la început sa cunoască ce rost are Dumnezeu in viata omului.
Credința in Dumnezeu e un drum lung, care tine pana la sfârșitul vieți omului. Nu ne ajunge o viata întreaga sa-L cunoaştem pentru cae nemărginit in spațiu si nelimitata de timp adică veșnic.

Totdeauna mi-a fost ciuda pe guvernatori si oameni bogați pentru ce ei cel puțin aveau la dispoziție si bani sa cumpere carți dar si timp sa le citească. Pe deasupra au la dispoziție si consilieri de la care se pot informa si sfătui, despre aceste lucruri sfinte.
In comparație cu muncitorul, ce venea rupt de oboseala de al uzina si Duminica il obligau sa meargă al porumb.

Totuși Dumnezeu nu i-a lăsat nici pe cei ce au trăit in comunism fără sa le dea si lor ocazia sa-l cunoască. 'Acum sunt toți oamenii răspunzători de felul cum au luat in considerație binecuvântările Lui Dumnezeu. Pentru ca mâncam alimentele si bem apa Lui Dumnezeu. Si nu numai.

Diaporevomenos a scris:

... ce rost are Dumnezeu...
Credința in Dumnezeu...
...
...Dumnezeu nu...
...Lui Dumnezeu.
...
...bem apa Lui Dumnezeu

îți dai seama de câte ori ai luat în van numele respectivului într-o postare de vreo duzină de fraze?
oare și călugărițele croate și-o fi bătând joc de el în halul în care faci tu?

apocalyptica a scris:

...
oare și călugărițele croate și-o fi bătând joc de el ...

E tare melodia. Nu ştiu ce spun cuvintele dar melodia-mi place. Să nu uităm că şi călugării/călugăriţele sunt oameni. Dacă nu păcătuiesc cu fapta, cu gândul în mod sigur da.

abbilbal a scris:

E tare melodia.

pe bune?
că mie nu mi s-a părut
de fapt, am băgat-o (adresa) pe forum fără să o ascult, dar aș fi presupus că o fi vorba de mai multe piese... având în vedere că durează aproape 40 minute

Ce stii tu mai Delta, ce-i aia luat in desertaciune numele Lui Dumnezeu. Ai citit si tu doua fraze si te-ai facut teolog.
Lasa-te de meseria asta, ramai mai bine la ce stii tu si practici cu succes. Gica contra cu toata lumea! E si asta o meserie. Mai cunosc eu niste cazuri.[img][/img]

Diaporevomenos a scris:

ce-i aia luat in desertaciune numele Lui Dumnezeu.

când pomenești de rahatul venerat în două din trei căcaturi de frază...

apocalyptica a scris:

abbilbal a scris:

E tare melodia.

pe bune?
că mie nu mi s-a părut...

Este o singură piesă muzicală reluată în mai multe reprize pentru a da impresia unui perpetuum mobile, o viaţă anostă trăită în mănăstire.

abbilbal a scris:

o viaţă anostă trăită în mănăstire.

fix de crăciun vrei să se tăvălească-n chinuri diasporeanervos?

Diaporevomenos a scris:

Gica contra cu toata lumea! E si asta o meserie. Mai cunosc eu niste cazuri.

Oferi consultatii?

apocalyptica a scris:

abbilbal a scris:

o viaţă anostă trăită în mănăstire.

fix de crăciun vrei să se tăvălească-n chinuri diasporeanervos?

---

Mai Delta, sa numai imi spui diasporevomenos mai, ca imi pocesti numele. Si nu numai, dar diasporevomenos, inseamna cel ce imprastie, precum cel ce seamana graul. Pe cand diaporevomenos inseamna "cel ce trece prin", sau "cel ce merge pe un drum, trecand printrun oras".

@ Delta:
Sezi, tovarase, mumos si limiteaza-te la "glumele" cele "haioase". Nu te baga unde te depaseste! Ia de aici (unde mai pui ca e si scurt, ca pentru tine):

Diaporevomenos a scris:

sa numai imi spui diasporevomenos mai

sigur așa am scris?

apocalyptica a scris:

Diaporevomenos a scris:

sa numai imi spui diasporevomenos mai

sigur așa am scris?

Pai da, mai Delta. Ca nu pot sa-mi inchipui ca ai vrut sa scrii ca sunt, diaspora si nervos. Ca nu sunt nervos si mai ales cu diaspora.